Sa pastram apele curate!

De Ziua Dunarii, ”Fii activ pentru Dunare!”

2011-07-08T09:30:00.020+01:00

La nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă riverane Dunării, au fost organizate evenimente publice locale care au constat în acțiuni recreative și educative cu copii, precum și ședințe ale Comitetelor de Bazin. În cadrul acestor ședințe ale Comitetelor de Bazin, au fost citite mesajele ministrului Mediului și al Pădurilor, precum și cel al directorului A.N. Apele Române, adresate cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării.

Astfel, la nivelul Administrației Bazinale de Apă Banat s-a lansat în data de 29 iunie proiectul intitulat ”Dunăre, corp viu”, proiect care se adresează comunităților locale riverane fluviului Dunărea și afluenților acesteia cuprinși în spațiul hidrografic Banat. Proiectul are o durată de un an de zile. Acțiunile proiectului au constat în: vizitarea zonelor protejate de pe râurile Timiș, Cerna, Nera și fluviul Dunărea, având o participare de peste 150 de elevi și cadre didactice din 12 școli implicate (care s-a organizat de Ziua Internațională a Dunării), precum și în organizarea unei tabere de creație plastică la Dubova, unde au participat peste 30 de artiști și scriitori. De asemenea, a fost organizată și o ședință a Comitetului de Bazin, la Băile Herculane, în data de 28 iunie a.c.

Râul Bega – “coridorul verde”
[...]
Şedinţa Comitetului de Bazin de la Herculane a ajuns la a opta ediţie şi, printre alţii, au participat Octavian Ţunea, prefectul de Caraş-Severin, Ilie Vlaicu, directorul Aquatim, şi Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedintele Consilului Judeţean Caraş-Severin. “Dintre toate cele 18 ţări prin care trece Dunărea, putem spune că noi, românii, suntem cei mai norocoşi, întrucât mai mult de jumătate din lungimea fluviului traversează ţara noastră şi 30% din Bazinul Dunării se află pe teritoriul României. Mai mult, la gurile de vărsare ale Dunării, avem Delta Dunării un monument natural unic în Europa. Din acest punct de vedere şi nu numai, am putea spune că suntem mai apropiaţi şi mai responsabili faţă de Dunăre decât alte ţări, atât ca apartenenţă, cât şi ca moştenirea pe care am primit-o generaţii de-a rândul”, a fost o parte din mesajul directorului general al Apelor Române, Csaba David, citit cu prilejul Zilei Internaţionale a Dunării de către Sorina Neaga, din cadrul ABAB Timişoara./Ziua de Vest, http://www.ziuadevest.ro/eveniment/21180-titu-bojin-vom-infiina-o-societate-comercial-care-s-administreze-navigaia-pe-bega.html w.ziuadevest.r o/eveniment/21180-titu-bojin-vom-infiina-o-societate-comercial-care-s-administreze-naviga ia-pe-bega.html

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Jiu- Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinți, s-a organizat pe 28 iunie 2011, la Drobeta Turnu Severin, şedinţa Comitetului de Bazin. Pe 29 iunie 2011, a avut loc o campanie experimentală de prelevare a probelor de apă din fluviul Dunărea. Reprezentanţii Laboratorului A.B.A Jiu – S.G.A Mehedinţi au analizat probele de apă, împreună cu un grup de copii. Şcolile partenere educative cu A.B.A Jiu au organizat colţul dedicat Zilei Dunării. Aici au fost prezentate afişele realizate cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării, Cartea ”Peripeţiile lui Stropi”, fotografii efectuate cu diferite ocazii pe Dunăre: croaziere, poluări, laborator la Baziaş, etc.

Şedinţă festivă la ABA Jiu: Dunărea are strategie de ziua ei
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Dunării, Administraţia Bazinală de Apă Jiu a organizat marţi, 28 iunie 2011, la Dr. Tr. Severin, şedinţa festivă a Comitetului de Bazin Jiu- Dunăre.[...]Membrilor şi invitaţilor la Comitet le-a fost prezentat de către specialiştii A.B.A Jiu Proiectul cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu: Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu“. /Oltenașul,
http://www.oltenasul.ro/sedinta-festiva-la-aba-jiu-dunarea-are-strategie-de-ziua-ei/

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt - Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt (Slatina), împreună cu Instituția Prefectului Olt și Garda de Mediu Olt, au omagiat Ziua Internațională a Dunării printr-o serie de acțiuni desfășurate în ziua de 29 iunie 2011, în localitatea Orlea, județul Olt. Acțiunile au debutat la Căminul Cultural Orlea sub sloganul „Fii activ pentru Dunãre!”, unde copiii au prezentat un program artistic de cântece și dansuri specifice zonei. Acțiunile s-au finalizat prin vizitarea Muzeului sătesc Orlea și Cetatea Sucidava, din orașul Corabia.

ZIUA DUNĂRII 2010 „Fii activ pentru Dunăre!”
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a propus ca tema anului 2010 să fie menţinută şi în anul 2011, respectiv să pună accent pe conştientizarea publicului privind importanţa protejării fluviului Dunărea şi a râurilor din bazinul acestuia .-„Fii activ pentru Dunare!”.[...] În mesajul său, Domnul László BORBÉLY, Ministrul Mediului şi Pădurilor ne transmite:”În această zi aniversară, sper ca acţiunile noastre prezente şi viitoare să demonstreze că într-adevăr suntem activi pentru Dunăre, pentru afluenţii săi şi totodată că suntem preocupaţi de sănătatea apelor noastre”./Curierul de Ramnic

La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea- Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman, a avut loc în ziua de 29 iunie a.c., în orasul Zimnicea, sedinţa Comitetului de Bazin Argeş-Vedea. De asemenea, în aceeași zi, la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman, s-a organizat Ziua Porților Deschise. Elevii au vizitat laboratorul de calitate a apelor, dar și barajul Alexandria de pe râul Vedea, unde reprezentanţi din cadrul Staţiei hidrologice le-au prezentat acestora principiul de funcţionare al moriştii hidrometrice. De asemenea, au fost efectuate măsurători de debite ale râului Vedea, s-a calculat viteza de deplasare a apei şi li s-a explicat de ce este important să cunoşti aceşti parametrii. De asemenea, s-a scos în evidenţă rolul important pe care îl au digurile de apărare împotriva inundaţiilor. La nivelul Sistemului de Gospodărire a Apelor Giurgiu, s-a organizat o vizită la laboratorul de calitate a apelor, unde s-a efectuat și o probă de apă din Dunăre, în prezența unui grup de elevi. Elevii au organizat o expoziție de picturi și desene, în urma căreia au fost acordate premii și s-a organizat o plimbare pe Dunăre.

Ziua Dunarii la Zimnicea
În ziua de 29 iunie 2011 (dată ce marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea), la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, sărbătorim Ziua Internaţională a Dunării.[...]În data de 29 iunie 2011, Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea organizează la Zimnicea, şedinţa de lucru a Comitetului de Bazin, începand cu ora 11.00.[...]Deasemenea, tot astazi, vor fi prezentate proiectele “Sistem de Analiză pentru Semnalarea Situaţiilor de Restricţii în Satisfacerea Cerinţelor de Apă la folosinţele de apă din Bazinul Hidrografic Argeş” (ABAAV), ,,Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş-Vedea”(ABAAV), ,,Diminuarea poluării apelor Dunării”(ABAAV- SGA Teleorman) si ,,Monitorizarea calităţii apei”, proiect al S.C Apa Serv S.A Alexandria”.
/Info Teleorman, http://www.infoteleorman.ro/stiri/evenimente/615.html
La nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița- Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a avut loc la Brăila sedința Comitetului de Bazin Buzău-Ialomița. La această întâlnire prilejuită de Ziua Internațională a Dunării, au participat membrii ai Comitetului de Bazin, reprezentanti ai Agenţiilor de Protecția Mediului și ai unor societăți industriale, precum și invitați din cadrul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița și a Sistemelor de Gospodărire a Apelor subordonate.
Talentaţi şi ecologişti. Micii artişti ai Dunării
Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi, împreună cu Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad- Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați, au organizat, de Ziua Dunării, un impresionant concurs internaţional de artă ecologică. [...] Concursul – „Danube Art Master” – a ajuns la a 6-a ediţie. Crema de tort a manifestărilor organizate de CCEG ni s-a părut concursul internaţional „Danube Art Master” (varianta românească: „Fii un artist al Dunării!”), care a adus „la start” câteva zeci de mici artişti. Toţi merită respectul nostru – fie şi numai pentru că au ales să înţeleagă Mediul – dar, ca la orice competiţie, doar unii au obţinut premii./Viața Liberă,
http://www.viata-libera.ro/articol-Micii_artisti_ai_Dunarii_2.html
La nivelul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, a fost organizat un concurs de ambarcațiuni ușoare (hidrobiciclete), în parteneriat cu baza de agrement ”Veni, vidi, vinci” și Serviciul Județean Salvamont Bihor, pe râul Crișul Repede, în data de 29 iunie a.c. La această acțiune, au participat 140 de persoane. Câștigătorii au primit premii și materiale informative.

Întrecerea bărcuțelor, de Ziua Dunării
Cu ocazia Zilei Dunării, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri organizează miercuri, 29 iunie, în zona podului de pontoane de pe Crişul Repede, un concurs de ambarcaţiuni uşoare. Sloganul din acest an al activităţilor destinate sărbătoririi fluviului este „Fii activ pe Dunăre”, slogan sub care şi ABA Crişuri, împreună cu baza de agrement „Veni, Vidi, Vinci” şi Serviciul Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor dau startul la „Întrecerea bărcuţelor”[...] „Cu toate că Bazinul Hidrografic Crişuri nu este în mod direct legat de bazinul Dunării, grija şi dorinţa de a contribui la protejarea fluviului face posibil ca şi în acest an Administraţia Bazinală de Apă Crişuri să organizeze evenimente cu ocazia Zilei Dunării”, spune Pásztor Sándor, director ABA Crişuri. /Spinul bihorean,
http://www.spinul.ro/RO/BH/romana/numarul/0/online/Intrecerea_barcutelor_de_Ziua_Dunarii_-gZ-MgP.html

ROMÂNIA EVALUEAZĂ STAREA ECOLOGICĂ ȘI POTENȚIALUL ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ, CONFORM CERINTELOR EUROPENE

2011-06-29T09:26:00.002+01:00

România evaluează starea ecologică și potențialul ecologic al corpurilor de apă naturale și puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care transpune cerințele și criteriile stabilite de Directiva Cadru Apă. Astfel, Administrația Națională ”Apele Române” realizează evaluarea corpurilor de apă, din punct de vedere al stării ecologice și al potențialului ecologic, implementând și testând metodologiile elaborate de către ICIM.
Pentru această evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apă : corpuri de apă naturale (râuri și lacuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râurile și lacurile de acumulare) și corpuri de apă artificiale (canale).
- Evaluarea stării ecologice s-a realizat pentru corpuri de apă naturale, care include 5 categorii de calitate, de la ”foarte bună” la ”proastă”: FB (”foarte bună”), B (”bună”), M (”moderată”), S (”slabă”) și P („proastă”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”foarte bună” și ”bună”.
- Evaluarea potențialului ecologic s-a realizat și pentru corpuri de apă puternic modificate (adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică: baraj, îndiguire, canal etc.), evaluare fiind realizată pe 3 categorii, conform cerințelor Directivei Cadru Apă: PEM (”potențial maxim”), PEB (”bun”) și PEMo (”moderat”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”potențial maxim” și ”potențial bun”. Astfel, la nivelul anului 2010, pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor Directivei Cadru Apă, au fost delimitate şi desemnate 7 corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuri de apă naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe). Dintre acestea, toate cele 5 corpuri de apă puternic modificate ating ”potențialul ecologic bun”, iar cele 2 corpuri de apă naturale au o stare ecologică bună. Prin urmare, la nivelul corpurilor de apă delimitate pe fluviul Dunărea, toate au o stare ecologică bună și un potențial ecologic bun.
În urmă cu 8 ani, pe 29 iunie, România ratifica, alături de celelalte state riverane, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, document care îi responsabiliza pe semnatari să trateze Dunărea ca un bun strategic comun. ”Chiar dacă întregul sector românesc al fluviului Dunărea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologică bună și potențialul ecologic bun, este necesar să fie continuate măsurile de reducere a poluării generate în principal de aglomerările urbane. Dintre toți afluenții principali ai Dunării de pe teritoriul românesc, Argeşul rămâne în continuare râul cu aportul cel mai însemnat de poluanţi”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Române, în mesajul adresat de Ziua Internațională a Dunării, astăzi, 29 iunie.
La nivel național, în anul 2010, 82,65% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale (râuri) evaluate de către A. N. Apele Române ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale evaluate de către A. N. Apele Române, corespunzătoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri și lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apă naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 30 (1,82%) dintre acestea ating starea ecologică ”foarte bună”, 1356 (82,53%) de corpuri de apă ating ”starea bună”, 235 (14,3%) de corpuri de apă naturale au o stare ecologică ”moderată”, 17 (1,03%) corpuri de apă au o stare ecologică ”slabă”, iar 5 (0,3%) dintre acestea ating o stare ecologică ”proastă”.
La nivelul bazinelor hidrografice, în bazinul hidrografic Jiu, se regăsesc cele mai multe corpuri de apă naturale, care ating starea ecologică ”foarte bună”. Majoritatea corpurilor de apă naturale ating starea ecologică ”bună”, dintre acestea cele mai multe se regăsesc în următoarele bazine hidrografice: Siret (305 corpuri de apă), Mureș (253 de corpuri de apă), Crișuri (211), Olt (125). În ceea ce privește corpurile de apă naturale care ating o stare ecologică ”moderată”, cele mai multe se regăsesc în bazinul hidrografic Olt (50) și, în ordine: bazinul hidrografic Argeș (28), Crișuri (24), Someș (21), Ialomița (15), Siret (13), Vedea (12), Litoral (11), Mureș (10). Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă naturale, au fost evaluați 41115,6 km din care 30085 km (73,2%) ating starea ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 10227,8 km (24,8%) ating starea ecologică ”moderată”, 623,9 km (1,5%) ating starea ecologică ”slabă” și 178,3 km (0,4%) ating starea ecologică ”proastă”.
Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluate 345 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 257 (74,49%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 88 (25,50%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Dintre acestea, corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri) cu un potențial ”maxim” și ”bun” se regăsesc în bazinele hidrografice: Someș, Crișuri, Tisa, Mureș, Dunăre, Bega-Timiș-Caraș. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluați 12338,2 km, din care: 8493,7 km (68,84%) ating un potențial ecologic ”maxim” și ”bun” și 3848 km(31,16%) au un potențial ecologic ”moderat”.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (lacuri), au fost evaluate 57 de lacuri naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 10 (17,55%) au stare ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 44 (77,19%) au stare ecologică ”moderată”, 3 (5,26%) au stare ecologică ”proastă”. Lacurile naturale cu stare ecologică bună și foarte bună se găsesc în bazinele hidrografice: Tisa, Siret și în bazinul Dunării. Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 50 (43,1%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Lacurile de acumulare care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” se găsesc în bazinele hidrografice: Siret, Argeș, Olt și Jiu.
Pentru anul 2010, din volumul total de ape uzate evacuate de 4868,55 mil. mc, 1070,5mil. mc (21,98%) reprezintă volume de ape uzate ce nu se epurează și volume de apă insuficient epurate. Din volumul de ape uzate neepurate de 642,4 mil.mc, cel mai mare volum de ape uzate provine de la unităţi din domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 536,84 mil. m3/an - 83,57 %; cu o contribuţie mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din: Industria metalurgică si construcţii de maşini: 72.80 mil. m3/an (11%,3) şi Prelucrări chimice: 18,38 mil. m3 (2,86 %). Referitor la apele uzate insuficient epurate, 428,1 mil. mc, activităţile cu cea mai mare pondere sunt: Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 304,88 mil. m3/an – aprox 71%; Prelucrări chimice: 43,811 mil. m3/an – peste 10 % şi Industria extractivă: 22,41 mil. m3/an –5,2%.

Şeful Apelor Române: Nu mai curge cu bani după inundaţii

2011-06-16T10:08:00.003+01:00

"Epoca" despăgubirilor la grămadă, pentru cei rămaşi fără locuinţe după calamităţi de acest fel, se apropie de sfârşit, anunţă Csaba David. Prioritare vor fi zonele în care pagubele vor fi mari. Până la 15 iulie, tot românul trebuie să aibă poliţă de asigurare în caz de calamităţi naturale. Legea a venit după o serie de inundaţii devastatoare, care au golit, ani în şir, vistieria statului. Până în prezent, punerea în aplicare a documentului a fost amânată mereu, din "grijă" pentru buzunarul contribuabilului care şi-a ridicat casa în albia râului. Directorul Apelor Române, Csaba David, vrea ca oamenii să înţeleagă un lucru: statul nu are bani pentru a apăra pe toată lumea de puhoaie. Prioritare vor fi zonele în care pagubele ar fi mai mari. Invocă şi un principiu: când ai mai mulţi copii, îi dai bani de facultate celui mai deştept, iar ceilalţi mănâncă "pâine cu untură".
EVZ: În 2006, autorităţile au început un amplu program pentru a afla zonele din România cele mai expuse la inundaţii. Când vom şti exact unde vor avea loc revărsări?
Csaba David: S-a creat Axa 5 a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, special pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, fapt care a dus la deblocarea programului de realizare a hărţilor inundaţiilor. Apoi, în noiembrie anul trecut, am depus proiecte care au fost acceptate de Bruxelles. Când s-a blocat programul, erau realizate doar 10% din lucrări, iar în prezent sunt realizate 30%. Avem termen până în martie 2013 să finalizăm tot proiectul, pe noua finanţare. La toate Direcţiile de Apă se lucrează pentru realizarea acestor hărţi. Prin Axa 5 POS Mediu sunt disponibili 45 de milioane de euro, bani destinaţi realizării hărţilor de inundaţii ale României.
Revărsările rapide ar putea crea probleme vara asta
Cum vor putea fi prevenite revărsările până în martie 2013?
Păi, noi avem şi la ora actuală hărţi stabilite pe baza inundaţiilor istorice din fiecare localitate. Hărţile sunt bune, au o precizie de peste 90%.
Dacă aceste hărţi sunt bune, de ce trebuie să mai cheltuim 45 de milioane de euro ca să facem alte hărţi?
Pentru că, în unele cazuri, acele inundaţii istorice depăşesc, să zicem, asigurarea cu 1%. Dar în multe cazuri sunt declarate istorice pentru că nu s-au mai întâmplat astfel de inundaţii maxime, ca cele trecute pe hărţi, ci mult mai mari. Acum, noi trebuie să fim 100% siguri unde se inundă. Să convingem şi să le arătăm tuturor celor care sunt în pericol că sunt importanţi şi doi centimetri de apă care îţi intră în casă. Că şi ăia creează daune.
Ştim unde ne inundăm? Pe baza actualelor hărţi, se ştie unde se va revărsa apa în funcţie de debit?
România este bine organizată, pe bazine hidrografice. La fel ca Franţa. Nu vă pot spune pe fiecare judeţ, pentru că apa nu se opreşte la graniţele judeţelor.
Vor exista inundaţii în această vară?
Din prognozele meteorologilor, nu vom avea inundaţii, dar fenomene de flash flood (inundaţii rapide – n.r.). Sunt tot mai dese şi nu pot fi prognozate decât înainte să aibă loc. Aceste fenomene ar putea crea probleme în această vară.
Ce se întâmplă cu locuinţele construite în zonele inundabile? O să mai dea statul bani pentru refacerea caselor inundate după termenul limită stabilit pentru 15 iulie?
Eu zic că nu ar mai trebui să le dea celor care nu îşi fac o poliţă de asigurare. Oricum, primăriile sunt acoperite. Aici mă refer la cele care au un tabel cu semnăturile locuitorilor din zonele inundabile, prin care aceştia se angajează că nu vor cere despăgubiri de la stat, dacă li se inundă casa. E mai rentabil să muţi câteva case, decât să faci investiţii ca să protejezi împotriva inundaţiilor locuinţele construite în albia majoră a râurilor. În toată ţara trebuie să existe astfel de declaraţii. Există un ordin de ministru în care se precizează că aceste declaraţii trebuie încheiate. De exemplu, la Rast s-au construit nişte case care stau şi acum goale, nu vor să stea în ele cei care au fost inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor, sunt încăpăţânaţi. Ei stau pe vechea locaţie inundabilă. Noi am pus în siguranţă zonele, cel puţin acolo unde s-au produs inundaţiile. Din punctul meu de vedere, ei nu ar mai trebui să primească nici un leu de la stat.
Cine şi cum o să se stabilească ce localitate va fi protejată, având în vedere că nu o să fie bani ca să fie protejaţi toţi românii de inundaţii? Nu credeţi că se vor supăra cei care o să fie lăsaţi la urmă?
Mai întâi vor fi puse în siguranţă marile aglomeraţii şi zonele industriale. Apoi, zonele micuţe. Dacă avem cinci copii, trebuie să vezi prioritar: dacă unul vrea să meargă la facultate, nu i-o plătesc? Mai bine mănâncă unul numai o pâine cu untură, dar celălat merge la facultate, că are viitor.
De unde bani să dinamităm toate podurile? Cât de sigure sunt podurile?
Debitele sunt subdimensionate, dar nu avem ce face. De unde bani să dinamităm toate podurile şi să facem altele?
Europenii au adoptat anul trecut o nouă directivă cu privire la inundaţii. Ce aduce nou această legislaţie?
Prima noutate este că s-au schimbat asigurările. Cu alte cuvinte, noile construcţii de apărare împotriva inundaţiilor vor fi mai înalte şi vor rezista la debite mai mari, adică vor fi mai sigure. După ce vom avea aceste hărţi, vom trece la elaborarea unor planuri de inventariere a lucrărilor care ar trebui făcute, pentru a combate inundaţiile, astfel ca România să fie protejată 100%. Normal că nu o să avem atâţia bani, şi atunci vom pune în siguranţă zonele unde s-ar putea crea cele mai mari pagube. Pentru că, după estimările noastre, fără un plan amănunţit, numai la eroziunea costieră ar fi nevoie de 400-500 milioane de euro.
"La Rast s-au construit case care stau şi acum goale. Nu vor să stea în ele cei inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor." CSABA DAVID, directorul Apelor Române
LUCRĂRI SCUMPE
Lupta cu eroziunea costieră: 5,6 milioane €
A existat un program prin care puteau fi accesaţi bani pentru reabilitarea zonei costiere. Programul european este valabil până în 2013. S-au accesat bani din acest program?
Nu s-au accesat bani până în prezent. Acum vor fi accesaţi, pentru că Axa 5, pentru ape, a fost creată abia anul trecut. Această axă a fost creată pe ntru că eu am fost la domnul ministru al Mediului (Laszlo Borbely - n.r.) şi i-am zis că ar fi normal ca din Programul Opera ţional Sectorial Mediu să beneficieze de fonduri şi apele. M-am gândit la această soluţie, tocmai în ideea că nu aveam bani pentru a finaliza hărţile de inundaţii. Acum cinci ani a început realizarea acestor hărţi. Atunci, Guvernul a dat o hotărâre prin care s-au alocat numai o parte din bani, de aceea s-a blocat programul.
În zona de coastă mai există pericol de inundaţii?
Se află în derulare un master plan (plan general – n.r.), în valoare de 5,6 milioane de euro, care va fi gata în luna octombrie a acestui an. Se vor stabili astfel lucrările pe care va trebui să le derulăm, pentru a opri eroziunea costieră.
TERMEN. Până pe 15 iulie, toţi proprietarii de case trebuie să aibă poliţe de asigurare. Statul are bani doar pentru situaţii speciale. Vestea bună este că vara aceasta nu vor fi mari inundaţii
NEÎNCREDERE
Când digul se ridică repede, oamenii strâmbă din nas: "Sigur nu s-a respectat tehnologia"
Ce s-a întâmplat cu digul de la Săuceşti, localitate inundată anul trecut şi inspectată de Traian Băsescu? A fost reparat?
Digul de la Săuceşti a fost refăcut, astfel încât să reziste la un debit mult mai mare. Şi să vă spun ceva: dacă lucrez bine şi repede, e bai. Au fost comentarii că numai într-o lună s-au făcut cinci kilometri de dig. S-a zis: "Cum se poate, sigur nu s-a respectat tehnologia...". Prostii.
Sunt sigure barajele din România?
E nevoie de noi lacuri de acumulare, având în vedere că specialiştii prognozează că vom avea probleme cu apa? Cele existente sunt sigure. Ele se autorizează odată la şapte ani şi sunt monitorizate permanent. E nevoie de noi baraje. La orice proiect nou de studiu de fezabilitate, proiectantul este obligat să vină şi cu o variantă care prevede o acumulare permanentă sau una nepermanentă. Şi acest lucru va fi definitivat după ce vor fi gata hărţile de inundabilitate. Atunci, o să stabilim unde e mai rentabil să se construiască un baraj, decât să se refacă apărările de mal de la un an la altul, după viituri. Şi, după prognozele care sunt, va fi un an cu debite mici. Din punctul de vedere al gospodăririi apelor, aceste baraje sunt din ce în ce mai necesare, ca să putem asigura nevoia de apă. La ora actuală, pe România, suntem la nivelul optim cu gradul de um plere a barajelor, dar în caz de secetă va trebui să suplimentăm debitul cursurilor de apă din aceste baraje. De exemplu, lucrările recente prevăd aceste acumulări. Se construieşte unul în amonte de Miercurea Ciuc. El a fost construit pentru că în amonte de oraş sunt trei pârâuri care au provocat inundaţii, din cauză că albiile acestora nu se mai pot lăţi.
Sursa: Evenimentul Zilei
http://www.evz.ro/detalii/stiri/seful-apelor-romane-nu-mai-curge-cu-bani-dupa-inundatii-933752.html

PESTE 40 MILIOANE DE EURO ACCESAȚI PENTRU HARTILE DE HAZARD LA INUNDATII IN 10 BAZINE HIDROGRAFICE

2011-05-26T08:07:00.003+01:00

CRIȘURI, BANAT, SIRET, MUREȘ, SOMEȘ-TISA, BUZĂU, ARGEȘ-VEDEA, DOBROGEA-LITORAL, OLT ȘI JIU

Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”

Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 40 milioane de euro, sumă reprezentând valoarea celor 10 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte pe care le derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crișuri, Banat, Siret, Mureș, Someș-Tisa, Buzău, Argeș-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt și Jiu. Hărţile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi finalizate până la mijlocul anului 2012.
Proiectele presupun realizarea hărţilor de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apă principale și ale afluenților săi de gradul I și II, pe o lungime de aproximativ 20.000 km de cursuri de apă. În cadrul acestor proiecte, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se va obține modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua și lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice și care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.
”Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent , hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani”, ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.
După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce și zonele de evacuare a populației, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar și a publicului larg..
”Pentru Domeniul I de intervenție, mai intenționăm să depunem spre finanțare în jur de 20 de lucrări intitulate No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum și prima parte din proiectul Watman. Întrucât proiectele noastre au deja o valoare estimată la 483 mil euro (finanțare UE și buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, putem afirma că, din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanțării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro”., ing. DÁVID Csaba, director general al A.N. Apele Române.

CASETĂ TEHNICĂ

Implementarea Directivei privind managementul riscului la inundaţii 60/EC/ 2007 prevede parcurgerea următoarelor etape:
TRANSPUNERE LEGISLATIVĂ (termen de finalizare 2009): Strategia de prevenire a riscului de inundaţii pe termen mediu si lung, strategie care a fost adoptată prin HG 846/2010. În același timp, s-a realizat transpunerea in legislația românească a Directivei privind managementul riscului la inundaţii, prin modificarea şi completarea Legii Apelor 107/1996, rezultând OUG nr. 3/2010.
EVALUAREA PRELIMINARĂ A RISCULUI LA INUNDAȚII (termen de finalizare 2011): Stabilirea unei geobaze de date unică care să prezinte toate informaţiile disponibile despre inundaţii.
HĂRŢILE DE HAZARD LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2012): atribuţie a ANAR, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
HĂRŢI DE RISC LA INUNDAŢII (termen de finalizare 2013): atribuţie a Consiliilor Judeţene și, pentru centralizarea tuturor datelor, autoritatea public centrală în domeniul gospodăririi apelor, conform Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
PLANURI DE MANAGEMENT AL RISCULUI (termen de finalizare 2015): vor contine toate elementele de mai sus, precum şi măsurile structurale şi non-structurale realizate pentru diminuarea riscului la inundaţii.

Trebuie sa invatam sa convietuim langa ape...

2011-05-25T13:48:00.017+01:00

a declarat directorul general al Apelor Romane, ing. DAVID CSABA

Anul trecut ne-am confruntat cu inundații devastatoare. Consideraţi că existau măsuri suplimentare care puteau fi puse în aplicare pentru a reduce mai mult pagubele produse?
Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nicăieri în lume nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor. Aveţi exemplu inundaţiilor din Europa de Vest, în ţări dezvoltate ca Franţa, Polonia sau Ungaria sau în cea de Est, în ţări ca Republica Moldova sau Ucraina Inundaţiile sunt fenomene naturale care au existat dintotdeauna și vor continua să existe, iar noi oamenii, trebuie să învăţăm să trăim alături de ele. Trebuie să învățăm să conviețuim lângă ape….

Și cum ar fi posibil acest lucru?
A conviețui lângă ape înseamnă că înțelegi ce înseamnă riscul la inundații și accepți să-ți iei, alături de măsurile luate de autorități, propriile măsuri de protecție. Acest principiu nu l-am inventat noi, Apele Române. Acest principiu este inspirat din practica europeană și este inclus în Directiva de management a inundațiilor adoptată de Uniunea Europeană, Directivă care face referire la astfel de principii cum ar fi: "apa este parte a unui întreg, "acumulaţi apa!"; "mai mult spaţiu pentru râuri" (lăsaţi râurile să curgă neîncorsetate); "convieţuirea cu viiturile” şi altele asemenea.

Să înțeleg că și oamenii, la rândul lor, au nevoie să accepte acest fenomen ca fiind unul natural și să se conformeze instrucțiunilor pe care le primesc de la autorități, dar și să-și ia propriile măsuri de protecție…
Nici nu vă puteți imagina cât de importantă este educația oamenilor în astfel de situații, când oamenii trebuie să înțeleagă că prioritară este viața lor. În foarte multe situații, reacțiile individuale adecvate pot deveni vitale. Sunt țări care au grupuri de voluntari educați să reacționeze imediat și să ajute autoritățile și oamenii la inundații. În astfel de situații, solidaritatea umană este esențială.

În acest caz, care este responsabilitatea autorităților?
Problema care se pune aici este aceea a gradului de protecţie posibil şi a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, precum şi necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să completeze măsurile generale, luându-şi propriile precauţii. Sigur, este foarte greu să explici oamenilor afectați de inundații, care și-au pierdut casa și bunurile de ce o anumită localitate a fost afectată de ape, iar altele au scăpat. Pentru că pentru fiecare om contează casa şi bunurile lui. Cu toate acestea, prin eforturile nemijlocite ale Apelor Române, alături de echipele Jandarmeriei, Armatei sau cele ale IJSU, localităţi importante din Moldova, care se aflau sub ameninţarea directă a apelor, cum ar fi Răchiteni, Adjudeni, Tămăşeni, Roman şi Paşcani, au fost salvate de inundaţii. De exemplu, pentru apărarea orașului Roman, echipele Apelor Române au intervenit cu hidrobaraje, reuşind să închidă linia de apărare cam cu trei ore înainte de a se atinge vârful viiturii. Dacă nu se intervenea în forţă, urma deversarea şi inundarea unei părţi importante a oraşului. Din fericire, liniile de apărare din zona acestor localităţi au rezistat şi am reuşit să salvăm oamenii şi bunurile lor. Aceasta este și prioritatea noastră, aceea de a le proteja viața și bunurile.

Să înțeleg că aveți propriile echipe de intervenție?
Da, de-a lungul timpului, am investit în astfel de echipe și intenționăm să le extindem și pe viitor. La ora actuală, avem echipe de intervenție cu care putem merge oriunde, inclusiv peste hotare, să intervină în situații de urgență. Echipele noastre de intervenţie sunt alcătuite din oameni care ştiu ce au de făcut, oameni experimentaţi. Atunci când pleacă la o intervenţie, pleacă cu absolut tot ce le trebuie, începând de la maşini, hidrobaraje, sisteme de pompare, sisteme autonome de iluminat. Practic, nu depind de alţii, pentru că atunci când e vorba de intervenţii operative, contează fiecare minut pe care îl ai la dispoziţie. În momentul în care echipele noastre au ajuns, de exemplu la Galaţi, din acel dig de apărare de 4,5 kilometri era realizat un tronson mai mic în zona falezei din saci. Am găsit acolo Jandarmeria şi ISU, iar coordonarea tehnică a trecut la noi. A fost o experienţă nouă în sensul că am făcut apărare împotriva inundaţiilor pe străzi, ceea ce nu e uşor şi chiar neobişnuit. S-au făcut două linii de apărare: în prima fază s-a supraînălţat malul stâng al Dunării, iar a doua linie s-a desfăşurat pe străzi şi bulevarde. Chiar dacă nu s-a mai atins vârful prognozat al viiturii de pe Dunăre, datorită măsurilor luate de Apele Române, de atenuare a viiturilor de pe Siret,, prin salba de lacuri, sunt convins că am fi rezistat şi la cotele maxime prognozate de specialiştii de la INHGA.

După un an de la inundații, care sunt măsurile pe care le-au luat Apele Române pentru prevenirea inundațiilor?
Pe lângă banii alocați de la buget care ne-au ajutat să terminăm lucrări hidrotehnice importante în bazinele afectate, cea mai importantă realizare, pe care mi-am propus-o de altfel de la începutul mandatului meu, a fost accesarea fondurilor europene de pe AXA 5 POS MEDIU. Și iată că, până în prezent, am accesat deja 40 milioane de euro pentru elaborarea planurilor pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor din 10 bazine hidrografice.

Din cele 11 bazine hidrografice?
Da, este vorba despre bazinele hidrografice Crişuri, Someş-Tisa, Banat, Mureş, Buzău, Siret, Argeş-Vedea, Olt, Jiu, Dobrogea Litoral. Pentru Prut-Bârlad-un proiect major a cărui valoare este de 67 mil euro, aşteptăm aprobarea de la Bruxelles.

Din câte îmi amintesc acesta a fost un proiect început mai demult de către Administrația Națională ”Apele Române”...
Da, așa este. Este vorba de proiectul început încă din anul 2006 când a fost demarată acțiunea de elaborare a studiilor pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Buzau şi Siret, dar, din cauza unor blocaje legislative și a lipsei de surse financiare, finanțarea fiind exclusiv de la bugetul de stat, proiectul s-a stopat. Din aceste motive şi nu numai, vă mărturisesc că am chiar o satisfacţie profesională deosebită, întrucât suntem cei mai avansaţi în accesarea de fonduri pentru hărţile de hazard la inundaţii.

În ce constă mai exact acest proiect?
Foarte pe scurt spus, hărţile de hazard la inundaţii vor indica, pe baza rezultatelor de modelare din teren, zonele inundabile. După elaborarea lor, acestea vor fi puse la dispoziţia Consiliilor Judeţene pentru a realiza hărţile de risc, care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard.

Să înțeleg că, până în prezent nu avem hărți care să arate zonele inundabile?
Vreau să se înţeleagă foarte clar! La ora actuală, România dispune de hărţi, respectiv Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, reactualizate în martie 2010, la nivelul fiecărei localităţi, la nivel de comună, sistem hidrotehnic, judeţ şi bazin hidrografic. Planurile amintite au fost calculate după inundațiile istorice și, pe baza lor, s-au trasat benzile de inundabilitate. In cadrul acestor planuri, sunt indicate zonele cele mai vulnerabile la inundaţii, identificate statistic cu ajutorul datelor istorice. Aceste planuri sunt la dispoziția tuturor autorităților implicate în managementul inundațiilor, fiind semnate de către toate părțile implicate.

Să înțeleg însă că este nevoie de mai mult de atât.....
Evenimentele de anul trecut, respectiv tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se face din ce în ce mai mult resimţit prin această creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, din acest punct de vedere, putem spune că orice zonă din România este expusă riscului la inundaţii. Astfel de fenomene au generat, în 2010, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa, viituri rapide, de tip flash-flood cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari, repetabile într-un interval relativ scurt de timp faţă de scara istorică. Deosebirea dintre planurile de apărare pe care le avem în prezent şi hărţile care vor rezulta din modelarea hidraulică este aceea că hărţile de hazard la inundaţii vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea să ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică inundaţii care se petrec o dată la 1000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani.

Mai intenționați să depuneți și alte proiecte pe Axa 5 POS MEDIU?
Pentru Domeniul I de intervenţie, intenţionăm să depunem spre finanţare în jur de 20 de lucrări No Regret Measures (câte 1-3 din fiecare bazin hidrografic), precum şi prima parte din proiectul Watman, întrucât vă mărturisesc sincer că proiectele noastre au o valoare estimată la 483 mil euro (finanţare UE şi buget), iar fondurile alocate sunt doar de 329 mil euro, din care 270 mil euro este grant UE. Din acest punct de vedere, suntem o axă deficitară, în sensul că mai avem nevoie de suplimentarea finanţării acestor proiecte, în primă fază cu 160 mil euro, cât ar mai fi nevoie pentru finanţarea celor 20 de lucrări şi a primei părţi din proiectul Watman.

În ce constă portofoliul de lucrări pentru care doriți să accesați fondurile europene? Ne-ați putea da câteva detalii?
Lucrările No Regret Measures sunt lucrări de amenajare a unor cursuri de apă, cum ar fi amenajarea Someşului Mic, în municipiul Cluj-Napoca, amenajarea râului Putna, pe zona comunei Tifeşti, judeţul Vrancea sau râul Doamnei, pentru apărarea de inundaţii a localităţilor Corbi, Domneşti, Pietroşani, judeţul Argeş. De asemenea, sunt şi lucrări de regularizare a unor cursuri de apă, cum ar fi râul Tisa, la Remeţi, râul Târnava Mare, pe sectorul Albeşti-Odorheiul Secuiesc, din judeţul Harghita, râul Pogăniş şi afluenţii, pe sectorul Brebu la confluenţă cu râul Timiş, din judeţul Caraş-Severin. Dar sunt şi lucrări de punere în siguranţă, cum ar fi cele de pe râul Ialomiţa, pe sectorul Slobozia-Tăndărei sau cele din zona municipiului Urziceni. Dacă aţi observat poate, an de an, sunt probleme cu zăporul de pe Bistriţa, dar lucrarea este extrem de costisitoare şi statul român nu a avut până în acest moment sursele necesare să o finanţeze. De aceea, noi intenţionăm să accesăm fonduri pentru finanţarea acestei lucrări, în scopul reducerii gradului de risc la inundaţii pe râul Bistriţa pe sectorul Borca-Poiana Teiului, din judeţul Neamţ.

Din câte știu, și proiectul Watman a fost un proiect început de Apele Române a cărui realizare nu a mai fost posibilă tot din lipsă de fonduri. Doriți să-l realizați integral după primirea finanțării europene prin Axa 5?

După cum v-am explicat, fondurile sunt insuficiente pentru realizarea întregului proiect. Să vă detaliez: proiectul Watman se va realiza în două etape distincte. În prima etapă, se vor face investiţii pentru mărirea gradului de siguranţă la construcţiile hidrotehnice. In a doua etapă, sunt prevăzute investiţii pentru creşterea capacităţii de intervenţie în caz de calamităţi naturale. Din cauza fondurilor insuficiente pe AXA 5, noi intenţionăm să propunem spre finanţare, deocamdată, prima etapă care va viza: monitorizarea parametrilor de gospodărire a apelo şi a celor de urmărire specială a comportării construcţiilor hidrotehnice, crearea de centre de coordonare şi de intervenţie rapidă, cât şi punerea în siguranţă a barajelor. Proiectul Watman va integra datele şi informaţiile ce vor fi furnizate prin proiectele SIMIN şi DESWAT, în curs de implementare, creându-se astfel Sistemul Integrat Informaţional Decizional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor.

Din informațiile deținute de mine, prin această Axă vor fi alocate și fonduri pentru proiecte de reducere a eroziunii costiere?
Da, este adevărat. În ceea ce priveşte Domeniul II de intervenţie, respectiv ”Reducerea eroziunii costiere”, proiectul urmăreşte realizarea Master-Planului pentru bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral (situaţia terenurilor, prioritizarea lucrărilor urgente ce trebuie realizate etc.), precum şi elaborarea întregii documentaţii pentru lucrările urgente. Implementarea proiectului va dura până în toamna acestui an, urmând ca, până la finele acestui an, pe baza rezultatelor obţinute, să fie depusă o altă cerere de finanţare, care să cuprindă lucrările prioritare pentru reducerea eroziunii costiere, în valoare de 100 mil euro (85% finanţare UE, 15% cofinanţare de la buget). Desigur, estimările preliminare pe care le avem până acum ne determină să afirmăm faptul că nici această sumă nu va fi suficientă pentru realizarea tuturor lucrărilor necesare pentru reducerea eroziunii costiere. De aceea, şi în acest caz, va fi necesar să căutăm şi alte surse de finanţare.

Ce alte soluţii propuneţi pentru reducerea riscului la inundaţii?
În calitate de specialişti, nu putem să dăm soluţii exclusiviste şi ar fi riscant să facem asta. Din punctul nostru de vedere, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor. De exemplu, salba de lacuri de pe Siret, din administrarea SC Hidroelectrica (Galbeni-Movileni-Călimăneşti-Răcăciuni) a dus la decalarea viiturilor formate în anul 2010, dar şi acumularea Stânca-Costeşti, de pe Prut, unde Apele Române o administrează împreună cu partea moloveană şi unde, deşi au fost cinci viituri importante (vorbim tot de anul 2010), cu debite de peste 2000 mc/s, efectele produse de râul Prut au fost aproape nesemnificative, în raport cu situaţia din 2008. De aceea, în ciuda crizei economice, cred cu tărie că investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor ar trebui în continuare accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească fondurile necesare de a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi, iar, acolo unde au fost prevăzute, încă din anii’60, ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), astfel de investiţii să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale.

Digurile sunt în continuare soluţia cea mai bună?
Am afirmat în repetate rânduri că îndiguirea întregii ţări ar fi, fără îndoială, o mare greşeală. Imaginaţi-vă o căldare imensă, care, la un moment dat, se umple şi credeţi-mă, se poate umple foarte repede. Orice îndiguire excesivă, acolo unde nu este oportună, creează creşteri artificiale de debite şi niveluri, punând mai multă presiune asupra digurilor, riscurile fiind majore mai ales pentru localitățile din aval. Până în prezent, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, au fost făcute să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani. Aceste diguri apară în prezent şi noi zone locuite, necesitând reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi de supraînălţare/ reconsolidare.
Ultimele inundaţii ne-au arătat că digurile de pe Dunăre s-au rupt exact acolo unde existau vechi braţe ale fluviului, adică în foste zone inundabile. Acest lucru s-a datorat faptului că natura terenului era diferită acolo. Încă din anul 2006, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române" propuneau pentru Dunăre mai multe asemenea zone umede, de renaturare, care coincid cu locurile unde s-au produs în trecut ruperi de diguri, respectiv la Rast, Bistreţ, Nedeia, Călăraşi. În plus, soluţia creării de poldere este mai ieftină decât a îndiguirii albiei râurilor. Mai mult, terenul unui polder nu necesită exproprieri întrucât suprafaţa acestuia poate fi folosită în continuare de proprietari pentru culturi agricole. În acelaşi timp însă, sunt zone, inclusiv la Dunăre, unde digurile nu intră în administrarea ANAR (ele aparținând în prezent ANIF, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii), dar unde este imperios necesară redimensionarea tehnico-economică a digurilor existente, cu accent pe zonele locuite, prin construcţii cu un nivel de asigurare coresponzătoare unor inundaţii care se produc statistic o dată la 100 de ani, iar, în zonele cu densitate mare de populaţie, până o dată la 1000 de ani.

Astfel de soluții, odată puse în practică, ne-ar oferi o protecție mai mare?
Evident, numai că soluţiile noastre, furnizate în calitate de specialişti, nu trebuie privite disparat, ci trebuie integrate într-o viziune de ansamblu, în care trebuie să se ţină cont de toţi factorii implicaţi. Atunci când se construieşte, de exemplu, un pod, trebuie să se gândească dacă acel pod nu este cumva subdimensionat şi ar putea crea probleme locuinţelor din aval. La acestea se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale, în marile oraşe în special, în condiţiile în care majoritatea sistemelor de canalizare sunt sub-dimensionate. De asemenea, autorităţile locale trebuie să înceapă urgent cadastrarea pâraielor locale, inclusiv includerea lor în Planurile de Amenajare a teritoriului, dar şi executarea unor lucrări de amenajare pe cursurile mici de apă din zona administrativă a acestora. Şi toate aceste soluţii trebuie integrate în Strategia Naţională de Management a Inundaţiilor.

Deci apărarea împotriva inundațiilor trebuie să fie un efort conjugat al mai multor instituții.
Exact. Este imposibil să fie altfel. Mai mult, trebuie avut în vedere un fenomen extrem de important, care, în ultimii ani s-a intensificat. Fenomenul flash-flood. Gândiți-vă că peste 60% din inundațiile care se produc la această oră în România sunt din cauza acestui fenomen. Acesta a fost accelerat şi de despăduririle masive care au avut loc, în ultimii ani. Stiţi câtă apă poate reţine un copac? Până la 100 l de apă. La problema amintită se adaugă încă una: urbanizarea excesivă, care a generat o „explozie” a construcţiilor de pe marginea râurilor. La o simplă privire pe hartă, veţi constata că sunt foarte multe case construite foarte aproape de apă. În aceste condiţii, la precipitaţiile care au fost în Bacău, de exemplu, pâraie care aveau un debit de sub 1mc/s au ajuns, doar în câteva ore, la debite şi de 300-350 mc/s, afectând exact casele situate în proximitatea apei.

Credeţi că nu au fost informaţi înainte de a-şi face casa pe marginea apei?
Sunt convins că oamenii care își construiesc casele foarte aproape de apă, adică în zone inundabile, au primit această informație înainte ca apele să le ia casele, dar, dincolo de responsabilitatea pe care o are fiecare instituţie implicată în managementul inundațiilor, trebuie ca fiecare om să devină conştient de riscul la care se expune atunci când îşi construieşte casa pe marginea râului. Vedeți, ne întoarcem la ce spuneam la începutul interviului: trebuie să acceptăm inundaţiile ca un fenomen natural şi să ne lăsăm educaţi de cei mai în măsură să facă acest lucru pentru a învăța cum să reacţionăm în raport cu inundaţiile și să ne luăm propriile măsuri de protecție.

Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi sper ca cititorii noştri să fi reuşit să-şi răspundă măcar la o parte din întrebările legate de inundații.

Mini CV- David Csaba:
Nume: DÁVID Csaba
Data naşterii: 11.02.1956
Pregătire profesională: Institutul Politehnic ”Traian Vuia”, profilul Construcţii
hidrotehnice, Timişoara
Experienţa profesională anterioară:
2009-2010- ing sef Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș (din cadrul A.N. Apele Române)
2005-2009- director Administrația Bazinală de Apă Mureș (din cadrul A.N. Apele Române)
2002-2005- SC Hidroplast SRL, Târgu Mureş, director
1997-2002- SC Purător Ecotehnic SRL, Târgu Mureş, director tehnic;
1987-1997- Întreprinderea de Reţele Electrice, Târgu Mureş, proiectant principal
gradul III
1983-1997- Trustul de lucrări hidrotehnice speciale, grup de şantiere, Transilvania,
Târgu -Mureş, şef de lot;
1981-1983- Oficiul de gospodărire a apelor Târgu Mureş, şef de lot;

Evacuările de ape uzate au otrăvit râul Bega în apropiere de frontieră

2011-04-04T12:27:00.004+01:00

“De Ziua Mondială a Apei, Administraţia Bazinală de Apă Banat reafirmă importanţa calităţii apelor, în raport cu un stil de viaţă sănătos. O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, de aceea protejarea şi conservarea calităţii ei este unul din principiile care stau la baza activităţilor nostre”, a subliniat Titu Bojin (foto), directorul DAB. Calitatea apei moderată şi slabă din cauza poluării În anul 2009, pe cursurile de apă din Spaţiul Hidrografic Banat, au fost asigurate clasele necesare de calitate a apei atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil cât şi la prizele altor categorii de folosinţe. Râul Bega, în amonte de Timişoara, a avut calitatea apei bună, iar, în secţiunea de frontieră Otelec, calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a III-a (moderată) ca urmare a evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi industriale ale municipiului Timişoara. Staţia de epurare este în curs de reabilitare, cu fonduri ISPA. Afluenţii râului Bega ( Săraz, Biniş, Cladova) s-au încadrat în limitele clasei a III –a (moderată) de calitate din cauza debitului redus de apă. În anul 2009, începând din luna aprilie-octombrie, s-a înregistrat secarea temporară a acestor afluenţi. Râul Bega Veche, în secţiunea Pişchia, a avut calitatea bună, pentru ca, în secţiunea Cenei, calitatea apei să fie moderată, această situaţie datorându-se în principal afluenţilor Apa Mare şi Canalul Bega Veche care, tot din cauza debitului redus de apă, au avut o calitate moderată. Râul Timiş de la izvoare şi până în frontieră a avut calitatea foarte bună şi bună. Afluenţii Lanca Birda şi Şurgani au prezentat o calitate moderată respectiv slabă, din cauza debitului redus şi a poluării difuze. Râul Bârzava de la izvoare şi până în frontieră a avut calitatea apei bună, excepţie făcând tronsonul aval Moniom – Berzovia, unde calitatea a fost moderată din cauza evacuărilor de la staţia de epurare a municipiului Reşiţa şi de pe raza oraşului Bocşa. Şi afluentul Birdanca a avut o calitatea slabă. Râul Caraş şi afluenţii acestuia au avut calitatea apei bună. Râul Nera cu afluenţii şi Cerna cu afluenţii, au avut calitatea apei bună. Concurs on-line pentru elevi Lungimea totală a cursurilor de apă monitorizate în anul 2009 a fost de 1.980 de kilometri. Una dintre acţiunile organizate de către DAB cu prilejul Zilei Mondiale a Apei este concursul on-line “ Apă curată pentru o lume sănătoasă”, organizat , între 1 –31 martie, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş Timiş cu participarea tuturor şcolilor din judeţul Timiş. Parteneri media sunt Ziua de Vest, TVR Timişoara, Studio Alex Hreniuc. Elevii din clasele V –VIII pot trimite compunerile şi poveştile lor cu tema apei, dar şi montaje foto până la 10 poze şi chiar filme cu tema apei pe adresa: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza. Detalii pe www.directiaapelorbanat.ro. Direcţiei Apelor Banat organizează seminarul festiv „ Apă curată pentru o lume sănătoasă, vineri, 19 martie, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei 2010, de la ora 12. Participă invitaţi din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Facultatea de Hidrotehnică, autorităţi locale şi judeţene din Timiş şi Caraş-Severin. Cu această ocazie sunt premiaţi elevii timişeni care au câştigat faza judeţeană a concursului de afişe „Sărbătoarea apei în şcoala mea”.

Stire aparuta in Ziua De Vest

Elevii şi copiii educaţi despre importanţa apei, in bazinul Mures

2011-04-04T11:43:00.014+01:00

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, sărbătorită în fiecare an la data de 22 martie, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureş reafirmă importanţa calităţii apelor în raport cu un stil de viaţă sănătos. “O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea vieţii se reflectă şi în comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Calitatea foarte bună a apelor vorbeşte de modul în care o naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să ducă o politică adecvată, prin politici şi strategii durabile şi integrate de gospodărire a apelor. Calitatea resurselor de apă este din ce în ce mai mult ameninţată de poluare”, a declarat Teodor Giurgea, directorul ABA Mureş. Potrivit acestuia, Administraţia Bazinală de Apă Mureş celebrează această zi împreună cu partenerii şi colaboratorii din administraţii publice judeţene şi locale, instituţii publice, beneficiari ai serviciilor de gospodărire a apelor, unităţi de învăţământ, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii cetăţeneşti, prin activităţi şi acţiuni multiple. “În perioada 21-23 martie se vor desfăşura acţiuni educative cu elevi şi copii, în grădiniţe şi şcoli, în care să se pună accentul asupra importanţei pe care o are apa, precum şi asupra necesităţii conservării şi păstrării ei. Se va sublinia, în contextul temei generale a Zilei Mondiale a Apei, faptul că apa este o resursă finită, care trebuie păstrată şi conservată. Aceste acţiuni vor fi coordonate şi prezentate de specialişti, într-un limbaj accesibil publicului larg. Se vor organiza diverse concursuri, expoziţii de creaţie, acuarelă, desene colorate, afişe, jocuri, care pornesc de la ideea că apa este indispensabilă vieţii. Lecţii deschise susţinute de către reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Mureş şi ai subunităţilor teritoriale, care să prezinte, în termeni familiari, noţiuni elementare despre apă, cum ar fi: circuitul apei în natură, comportamente adecvate faţă de apă, să nu arunce deşeuri în apă, să nu risipească apa”, a precizat Teodor Giurgea.

Stire aparuta in Zi de Zi

Mai multe poze veti gasi si pe pagina de facebook accesand linkul http://www.facebook.com/album.php?aid=28532&id=100001832689991&saved

Ziua Mondiala a Apei, sarbatorita la Arad de reprezentantii Bazinului Mures

2011-04-01T11:50:00.012+01:00

La Arad au avut loc marti manifestarile prilejuite de Ziua Mondiala a Apei. Cu acest prilej, la Consiliul Judetean Arad a avut loc un spectacol de eco-majorete, intitulat "Armonii albastre", sustinut de fetele de la Scoala Generala nr. 5 Arad, coordonate de prof. Daniela Ardelean. Mai apoi a urmat sceneta "In cautarea pestisorului Ovi", scrisa si regizata de prof. Iuliana Pintea, de la Scoala Generala nr. 5 Arad, cu sprijinul eco-spiridusilor din clasele a V-a.Ziua Mondiala a apei a continuat la Arad cu Sedinta Comitetului de Bazin Mures, la care au participat, pe langa directorii de la Ape, prefectul judetului Calin Bibart si vicepresedintele CJA Cristian Dragan. Pe ordinea de zi a sedintei s-au aflat urmatoarele teme: - Alimentari cu apa in mediul urban - provocari si oportunitati, prezentata de ing. Ileana Sandu din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Mures - Implementarea Directivei Cadru a Apei si a Directivei Ape uzate in bazinul hidrografic Mures, prezentata de ing. Florin Moldovan (Administratia Bazinala de Apa Mures). - Consecintele posibile ale schimbarilor climatice asupra rezervelor de apa, prezentata de dr. Grigore Makkai de la Centrul Meteorologic Local Targu - Mures. - Mesajul ministrului Mediului si Padurilor, Borbely Laszlo. - Mesajul directorului general al Administratiei Nationale "Apele Romane", David Csaba. De asemenea, pe platorul din fata Consiliului Judetean s-au aflat standuri materiale utilizate pentru actiunile educative si de informare, respectiv me-DOZA, PET-ste, povestea "Peripetiile lui Ovi", bannere, afise, brosuri, pliante etc., precum si o expozitie-atelier de creatie: acuarela, desene, colaje, machete si vestimentatie eco./News Arad

Craiova: Acţiuni dedicate Zilei Mondiale a Apei organizate de ABA Jiu

2011-04-01T11:37:00.005+01:00

Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Jiu dă mâine startul acţiunilor dedicate Zilei Mondiale a Apei ce se vor întinde pe parcursul unei săptămâni (15-22 martie 2011). În acestă perioadă specialiştii ABA Jiu vor susţine lecţii în mai multe şcolii din Dolj, iar elevii vor vizita laboratoarele insituţiei pentru a afla cum se fac analizele la apă. În prima zi, pe 15 martie 2011, ABA Jiu îşi deschide Porţile pentru elevii Şcolii Generale Nr. 29 “N. Romanescu” , clasele a VIII-a A. Elevii vor efectua o vizită la laboratul insituţiei unde specialiştii apelor române le vor explica ce înseamnă prelevarea de probe de apă şi ce înseamnă o analiză fizico-chimică şi biologică. După experimentele de laborator, elevii vor participa la un simpozion ,,Water for Cities: Responding to the Urban Challenge” (,,Apă pentru oraşe: Răspunsuri la Provocările Urbane”). “De altfel, aceasta este şi tema aleasă către Naţiunile Unite pentru Meidu pentru Ziua Mondială a Apei din acest an. Tema subliniază necesitatea găsirii unor soluţii pentru gospodărirea apelor, în condiţiile în care omenirea se confruntă cu o situaţie fără precedent: este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe( 3,3 miliarde de oameni), iar peisajul urban continuă să crească. Populaţia oraşelor a avut o creştere fără precedent în ultimii ani, creştere mult mai rapidă decât modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă”, explică directorul A.B.A Jiu- Cosmin Călin. „A.B.A Jiu a lansat un concurs de desene, compuneri şi eseuri în unităţile de învăţământ partenere, iar zilele acestea, când specialiştii apelor române vor poposi în respectivele şcoli, vor fi premiaţi şi cei mai buni elevi. Premiile pregătite de către conducerea A.B.A Jiu constau în şepcuţe şi tricouri inscripţionate cu Ziua Mondială a Apei. Mai mult, pentru a stimula şi impulsiona şi pe viitor participarea şcolarilor la asemenea activităţi educative, conducerea A.B.A Jiu a decis să premieze fiecare elev cu câte o diplomă de participare la evenimentele dedicate Zilei Mondiale a apei în acest an“, se arată într-un comunicat de presă./Adevarul

CERINȚA DE APĂ, DE TREI ORI MAI MICĂ DECÂT CEA DIN ANUL 1990.

2011-03-21T10:58:00.016Z

Update: Pozele de la evenimentul din Herastrau organizat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei au fost apreciate de catre UN Water si au fost publicate pe siteul oficial al Zilei Mondiale a Apei(ultima poza din galeria foto)

NU SE VA PUTEA VORBI DE O “CRIZĂ A APEI” ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2025

“Marţi, 22 martie, de ZIUA MONDIALĂ A APEI, națiunile se reunesc sub sloganul „Apă pentru orașe. Răspunsuri la provocările urbane” și doresc să atragă atenția asupra unui fenomen îngrijorător: populația orașelor crește mai rapid decât se poate adapta infrastructura de apă. Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe: 3,3 miliarde de oameni şi aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant”, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei. În fiecare secundă, populația urbană a globului crește cu două persoane. În fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraș. 27% din populația urbană din lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare. În fiecare an, între 250-500 mc de apă potabilă se risipesc fără rost în marile orașe de pe glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20 milioane de oameni ar avea apă de băut în marile orașe din lumea întreagă. Unul din patru locuitori ai orașelor de pe glob nu au acces la instalații sanitare adecvate. În România, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la stațiile de epurare este de 43,24%. Suma alocată până în prezent pentru astfel de lucrări este de 4 miliarde euro. Conform statisticilor mondiale, în fiecare zi, două milioane de tone de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate în cursurile de apă din lumea întreagă. În România, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare mare, de peste 70%, menţinându-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se înregistrează în secțiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au stații de epurare conforme sau care nu dețin stații de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanţi care ajung în apă provenind de la marile aglomerări urbane.
Cerinţa de apă din România de la nivelul anului 2010 a scăzut cu 12 mld mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,5 mld mc de apă (cât era în anul 1990), la 8,45 mld mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2010) şi cu 1 mld mc de apă cât se înregistra în anul 2008, respectiv de 9,44 mld mc de apă. Comparativ cu anul 1990, se observă că s-au produs două scăderi dramatice ale cerinţei de apă, prima în intervalul 1990-1999, când cerinţa de apă pentru cele trei categorii a scăzut de la 20,4 mld mc de apă, cât era în anul 1990, la 11,74 mld mc de apă, cât era în anul 2000, iar în a doua, în intervalul 2001-2010, când cerinţa de apă a ajuns în anul 2010 la 8,45 mld mc de apă, faţă de cât era în anul 2000.
La nivelul anului 2010, cerința de apă a fost asigurată în totalitate prin menținerea volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N. Apele Române, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori, respectiv pentru populație, industrie și agricultură.
Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenții economici este de 7,7 mld mc de apă, în scădere față de anul anterior și de aproape trei ori mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 1990. Defalcată pe categorii, cerința totală de apă pentru anul 2011 se prezintă astfel: 1,22 mld mc de apă (15,8%) pentru populație, 1,32 mld mc de apă (17,14%) pentru agricultură și 5,16 mld mc de apă (67,02%), pentru industrie.
În anul 2010, volumul total de apă prelevat a fost de 6,20 miliarde mc, din care 4,43 mld mc de apă pentru industrie, 0,74 mld mc de apă pentru agricultură şi 1,03 mld mc de apă pentru populație. Constatăm faptul că cea mai semnificativă scădere a volumului de apă prelevat raportat la anul 2009 s-a produs în agricultură de la 1,16 mld mc de apă cât s-au folosit la nivelul anului 2009 la 0,74 mld mc de apă în 2010. Exista scăderi similare a volumului de apă prelevat în agricultură s-au produs și în anii 2005 și 2006, fapt care se corelează cu ani în care s-au produs inundații istorice (debite care statistic se produc odată la 100 de ani cel puțin), întrucât volumul de apă a fost asigurat mai mult în regim natural. Folosirea apei pentru irigaţii s-a situat şi în anul 2010 sub cerinţa de servicii specifice, aceasta datorându-se nefuncţionării sistemelor de irigaţii la capacitatea programată, precum şi a faptului că nu au fost solicitări din partea beneficiarilor.
Chiar dacă ţările globului vorbesc de o posibilă criză a apei în anul 2025, chiar dacă în România sunt 40 mld mc de apă utilizabili în regim amenajat raportat la resursa teoretică (134,6 mld mc de apă), România fiind considerată o ţară cu resurse de ape relativ sărace, în România, nu se poate pune problema unei “crize a apei”, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în faţa unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei în anul 2000, Romania nu face parte dintre ţările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025. Totuși, distribuția neuniformă a resursei, schimbările climatice tot mai evidente în ultimul timp, pot conduce în conformitate cu estimările Joint Research Centre pentru România, la apariţia unor zone influenţate de secetă (vest, sudul şi estul ţării).
La aceleaşi concluzii au ajuns şi studiile elaborate de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, conform cărora nu vor exista deficite de apă la nivelul ţării pentru intervalul 2010 – 2020. În schimb, pot exista câteva secţiuni deficitare în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad.
“Rezultatele cercetărilor efectuate privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă implică dezvoltarea – pe termen lung - de noi criterii şi tehnici de proiectare a barajelor şi a construcţiilor, care să facă sistemele de gospodărire a apelor mai puţin senzitive la modificările regimului hidrologic datorită impactului variabilităţii şi schimbărilor climatice. În acelasş timp, s-a demonstrat necesitatea construirii de noi infrastructuri de gospodărire a apelor pentru a transforma resursele hidrologice în resurse social – economice, în condiţiile conservării biodiversităţii florei şi faunei acvatice”, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.

În această săptămână ca şi săptămâna trecută, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, Administrația Națională ”Apele Române” prin unitățile sale teritoriale (Administrații Bazinale de Apă și Sisteme de Gospodărire a Apelor) organizează/a organizat, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti, acţiuni educative cu copii în şcoli, vizite la laboratoarele de calitate a apei, lecţii deschise, şedinţe ale comitetelor de bazine etc. Copiii sunt familiarizați cu problematica apei, prin intermediul specialiștilor ANAR, reușind să afle despre modul în care este analizată apa, dar și sfaturi legate de consumul rațional al apei.

RESURSELE DE APĂ DIN ROMÂNIA, RELATIV SĂRACE ȘI NEUNIFORM DISTRIBUITE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP

2011-03-18T09:48:00.005Z

DIN 134,6 MLD MC DE APĂ (RESURSA TEORETICĂ) DOAR 40 MLD MC DE APĂ SUNT UTILIZABILI

Resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu. Acestea însumează teoretic 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafață- râuri, lacuri, fluviul Dunărea - și ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc. Resursele endogene specifice ale României raportate la populație sunt de 1.894 m³/an/loc, România fiind una din țările cu cele mai scăzute resursele de apă din Europa, așa cum rezultă din graficul alăturat. Dacă se iau în considerare și resursele de apă exogene (care reprezintă aportul râurilor care se formează pe teritoriul altor țări și intră apoi pe teritoriul țării) - în cazul României Dunărea și cursurile de apă din bazinul Siretului superior - de 170 km³/an, resursele totale de apă ale României se ridică la 212 km³/an. De aceea, România depinde în foarte mare parte de resursele de apă venind din diferite țări din amonte. Aceste resurse de apă nu sunt în totalitate utilizabile. De aceea, spre deosebire de țările din Europa de Vest și de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apă riscă să devină un factor limitativ al dezvoltării economice, dacă nu este promovată o politică strictă de utilizare rațională a apelor de către factorii responsabili.
Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România , o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase.
ANAR are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apă – cu scopul de a mări cantitatea de resursa de apă care poate fi utilizată de folosințe, inclusiv capacitățile de stocare a volumelor de apă la viituri. Schemele directoare de amenajare și planurile de management ale bazinelor hidrografice includ lucrările necesare pe termen scurt, mediu si lung, la care statul român va trebui să găsească resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.
Tema Zilei Mondiale a Apei (22 martie 2011) din acest an “Apă pentru oraşe. Răspunsuri la provocările urbane”face referire la managementul apei în zonele urbane care înseamnă, pe de o parte, asigurarea infrastructurii de apă potabilă, respectiv apă uzată, iar, pe de altă parte, controlul poluării şi prevenirea inundaţiilor, printr-o bună colaborare între specialişti şi autorităţile locale. De multe ori, controlul poluării şi prevenirea inundaţiilor în marile oraşe sunt condiţionate de modul de dimensionare şi modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată, capabilă să facă faţă fenomenelor extreme şi să asigure gestionarea cantitativă şi calitativă a resursei de apă.
“Investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. Investiţii importante ca acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan trebuie să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei (22 martie).
Din cele 386 obiective de investiţii aflate în derulare în anul 2010: 339 sunt lucrări pentru apărarea împotriva inundațiilor, 37 sunt obiective pentru surse de alimentare cu apă și 10 sunt pentru protecția mediului. În anul 2010 au fost consumate fonduri financiare alocate de la bugetul de stat, credite externe-BDCE si Fondul pentru mediu, în valoare totala de 870.558.855 lei (echiv 200 mil euro), fapt ce a dus la finalizarea si recepționarea unui număr total de 37 obiective de investiții, fiind puse în funcțiune următoarele capacități:
- regularizări, reprofilări de albie - 135,775 km
- apărări și consolidări de mal - 67,619 km
- diguri - 17,758 km
- supraînălțare, refacere de diguri - 70,567 km
- zid de sprijin, subzidiri - 3,805 km
- epiuri, căderi, praguri de fund - 124 buc.
“Experienţa anului trecut,cu tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se resimte printr-o creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, în consecinţă, nici o zonă nu mai este ferită în totalitate. Astfel de fenomene au generat în anul 2010, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa, viituri rapide (flash flood) cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari ce pot apărea din ce în ce mai des. De aceea, oamenii trebuie să înţeleagă faptul că inundaţiile sunt un fenomen natural şi efectele lor nu pot fi eliminate nicăieri în lume, ci doar diminuate.”, din mesajul directorului general al ANAR, DÁVID Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei (22 martie).
În această săptămână şi săptămâna viitoare, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, Administrația Națională ”Apele Române” prin unitățile sale teritoriale (Administrații Bazinale de Apă și Sisteme de Gospodărire a Apelor) organizează, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, acţiuni educative cu copii în şcoli, vizite la laboratoarele de calitate a apei, lecţii deschise, şedinţe ale comitetelor de bazine. Copiii sunt familiarizați cu problematica apei, prin intermediul specialiștilor ANAR, reușind să afle despre modul în care este analizată apa, dar și sfaturi legate de consumul rațional al apei.

Invitatie Ziua Mondiala a Apei 2011

2011-03-18T08:12:00.004Z

Fonduri europene pentru reducerea inundaţiilor în zona râului Buzău

2011-03-08T11:12:00.006Z

Administratia Naţionala "Apele Romane" (ANAR) a accesat peste 20 milioane de euro pentru elaborarea harţilor de hazard la inundaţii în şase bazine hidrografice, printre care se numără şi bazinul râului Buzău. Hărţile vor fi elaborate anul viitor şi va avea drept scop reducerea riscului la inundaţii şi definirea unei noi concepţii în elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management al bazinelor hidrografice. “Zonele vizate din judeţul Buzău sunt în amonte de Siriu, pe Bâsca şi pe Bâsca Chiojd pentru că sunt cursuri cu character torenţial. Cu ajutorul acestor hărţi de hazard se vor indica zonele inundabile şi vom putea lua măsuri de prevenire, să evacuăm populaţia în cazul unei avertizări hidrologice şi astfel nu se vor mai autoriza constrcuţii de locuinţe”, ne-a declarat Adriana Petcu, directorul Direcţiei Apelor Române Buzău- Ialomiţa. În cadrul acestui proiect, se efectuează zboruri aerospaţiale în urma cărora se obţine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lânga zborurile aerospaţiale, se vor efectua lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice şi care au ca rezultat editarea de hărti, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.
Dupa elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc.
Stire aparuta in Adevarul de seara Buzau, 6 martie 2011

Hărţi de hazard la inundaţii pentru bazinul hidrografic Somes-Tisa

2011-03-08T11:05:00.008Z

Contractul de finanţare pentru proiectul ”Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, prin POS Mediu (axa prioritară 5), a fost semnat şi pentru cele cinci judeţe din Bazinul Hidrografic Someş‐Tisa. Pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare, valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7 milioane euro, dintre care, în perioada 2007‐2009, au fost deja cheltuiţi aproximativ 1 milioan euro, bani proveniţi din fonduri bugetare.
În fapt, până în 31 decembrie 2012, vor fi elaborate hărţi de hazard la inundaţii, dar şi planuri de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Someş‐Tisa. Obiectivul acestui proiect vizează îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de apărare împotriva inundaţiilor şi modernizarea sistemelor de supraveghere, avertizare şi alarmare în perioada apelor mari generatoare de inundații, în bazinele hidrografice ale râurilor Someş, Tisa şi Crasna.
Potrivit datelor furnizate de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, elaborarea acestui proiect este necesară pentru fundamentarea acţiunilor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor având la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii şi a Directivei 2007/60/CE.
Stire preluata din Rasunetul

Administratia Bazinala de Apa Somes Tisa investeste 23 de milioane de euro pentru amenajarea Somesului Mic si a afluentilor din Cluj Napoca.
Contractul prevede realizarea proiectarii si a lucrarilor de amenajare a albiei raului si trebuie finalizat in termen de 60 de zile de la atribuirea contractului.
Finantarea este asigurata de la bugetul de stat si proiectul va reprezenta o completare a lucrarilor de refacere a albiei Somesului Mic in zona centrala a orasului.
Proiectul prevede amenajarea Somesului Mic din cartierul Someseni si pana la iesire din Apahida, pe o lungime de 7.350 de metri. De asemenea, vor fi facute lucrari de refacere a albiilor pentru a preveni inundatiilor si pe Canalul Morii, pe o lungime de 7.200 de metri, Valea Becas, pe o lungime de 3.500 de metri, Valea Muratorii, pe 550 de metri, si pe Valea Zapodiei, in aval de DN 1C, pe o lungime de 3.750 de metri.
Majoritatea acestor zone au fost inundate in vara si toamna anului 2010.
Stire preluata din www.stiridecluj.ro

Şapte milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilor
Prin acest proiect se doreşte modernizarea sistemului de apărare impotriva inundaţiilor din bazinul hidrografic Someş-Tisa.
Administraţia bazinală de Apă Someş-Tisa a semnat, in luna ianuarie, contractul de finanţare pentru proiectul "Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor", prin Programul Operaţional Sectorial, pentru cele cinci judeţe din bazinul hidrografic Someş-Tisa: Sălaj, Cluj, Bistriţa, Maramureş şi Satu Mare. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ şapte milioane de euro, din care, in perioada 2007-2009, au fost cheltuiţi aproximativ un milion de euro, bani proveniţi din fonduri bugetare.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial «Mediu» şi are ca obiective specifice elabo- rarea hărţilor de hazard la inundaţii, elaborarea planului de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor, imbunătăţirea eficacităţii sistemului de apărare impotriva inundaţiilor şi modernizarea sistemelor de supraveghere, avertizare şi alarmare in perioada apelor mari generatoare de inundaţii in bazinele hidrografice ale raurilor Someş, Crasna şi Tisa, potrivit biroului de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa. Termenul de finalizare a proiectului este prevăzut pentru 31 decembrie 2012.
In Zalău vom avea lacuri de retenţie
Pe langă acest proiect, Primăria Municipiului Zalău speră ca Armata să cedeze cat mai repede poligonul Aghireş pentru a putea demara lucrările la sistemul de apărare impotriva inundaţiilor. Potrivit primarului Radu Căpilnaşiu, administraţia locală vrea să construiască lacuri de retenţie in amonte pe Valea Zalăului. "Nu va fi un luciu de apă, va fi un fel de baraj care poate reţine o cantitate mare de apă in caz de inundaţii şi lasă in aval doar cantitatea normală de apă", a explicat Căpilnaşiu. Momentan lucrările nu se pot demara din lipsă de finanţare a unui astfel de proiect şi din cauză că Armata refuză să cedeze poligonul.
Stire preluata din Graiul Salajului

Cursurile de apă in hărţile de hazard de la nivelul bazinului hidrografic Mures

2011-03-08T11:02:00.008Z

......La nivelul judeţului Mureş, proiectul va fi implementat de Administraţia Bazinală de Apă Mureş, printre cursurile de apă vizate fiind pârâul Senetea, în zona localităţii Suseni, râurile Târnava Mare, Târnava Mică, Gurghiu, din vârful bazinului, din zona Lăpuşna, pârăul Caşva, până la confluenţa cu râul Mureş. „Sunt foarte importante aceste hărţi, deoarece după ce se va cunoaşte care sunt zonele inundabile, la diverse grade de asigurare, şi în funcţie de cantităţile de precipitaţii care cad, se va şti care este zona inundabilă în diverse situaţii, astfel încât să se poată lua măsuri de evacuare a populaţiei. Cu ajutorul acestor hărţi se va putea şti care sunt zonele supuse riscului de inundaţii, astfel încât se vor putea lua măsuri de calibrare a podurilor, a conductelor care traversează cursurile de apă. De asemenea, anumite localităţi se vor putea apăra, şi vor putea lua măsuri de precauţie”, a declarat Monica Gheorghe director tehnic Administare Resurse de Apă (RAR) în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş.
Identificarea zonelor de risc
Proiectul a fost demarat în urmă cu trei ani, ţinta principală fiind cursurile importante de apă, continuarea proiectului urmărind identificarea pe baza hărţilor, a tututror zonelor de risc pe cursurile de apă din cadrul Bazinului Hidrografic Mureş. „Deocamdată prin acest proiect, noi continuăm ideea care a fost pregătită în urmă cu trei ani, de a determina zonele de risc pe cursurile principale de apă. În primul rând râul Mureş şi afluenţii principali, Târnava Mare, Târnava Mică şi cursurile în aval, Gurghiul, care crează anumite probleme. Am avut ceva finanţare, în urmă cu trei ani şi costurile la ceea ce a mai rămas de realizat sunt de aproximativ 6,2 milioane de euro”, a precizat Monica Gheorghe.

Stire preluata din Zi de Zi

Până în decembrie anul viitor vor fi gata hărţile de hazard
În baza proiectului la care s-a aplicat în cadrul programului de protecţie a mediului al Uniunii Europene, până la 31 decembrie 2012 vor fi elaborate hărţile de hazard al bazinului hidrografic Mureş. În baza contractului de finanţare semnat în decembrie 2010 de către ministrul Mediului şi Pădurilor dl. Borbély László şi directorul general Dávid Csaba de la Administraţia Naţională Apele Române. Proiectul îşi propune o abordare a inundabilităţii pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire şi întocmirea hărţilor de hazard (inundabilitate) pe cursurile de apă Mureş, Târnava Mare, Arieş, Gurghiu şi Caşva. După prelucrarea datelor obţinute se poate evalua, cu ajutorul unui program informatic, ce arii vor fi inundate de râurile amintite în cazul diferitelor debite de apă, astfel că înainte să aibă loc catastrofa naturală pot fi hotărâte măsurile preventive care trebuie luate, şi în acelasi timp hărţile de hazard pot ajuta şi la salvarea de bunuri materiale, reducerea pierderilor structurale şi chiar de vieţi omeneşti. Proiectul în curs de elaborare va fi prezentat publicului la sfârşitul acestei luni.
Stire tradusa si aparuta in Nepujsag MS

PESTE 20 MIL EURO,PENTRU ELABORAREA HĂRȚILOR DE HAZARD LA INUNDAȚII ÎN 6 BAZINE HIDROGRAFICE

2011-02-23T12:33:00.028Z

Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”

”Apele Române”, București, 23 februarie 2011: Până în acest moment, Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a accesat peste 20 mil euro, sumă reprezentând valoarea celor 6 contracte de finanțare semnate în cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor”, proiecte care se derulează la nivelul bazinelor hidrografice Crișuri, Banat, Siret, Mureș, Someș-Tisa, Buzău-Ialomița. Din această sumă, 1,75 mil euro au fost deja cheltuiți, iar 11 mil euro au fost alocați pentru anul 2011 (din care 80% fonduri de la UE și 20% fonduri de la buget), urmând ca restul sumei să fie alocată în anul următor. Pentru celelalte patru bazine hidrografice rămase, respectiv Olt, Jiu, Argeș-Vedea și Dobrogea Litoral, cererile de finanțare vor fi aprobate ulterior. Valoarea totală pentru aceste proiecte în perioada 2011-2012 prin AXA 5 POS MEDIU este în jur de 40 mil euro. Hărţile de hazard la inundații de la nivelul bazinelor hidrografice vor fi elaborate până la 31 decembrie 2012.
Proiectele ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor” au fost inițiate de către Administrația Națională ”Apele Române” încă din anul 2005, fiind încheiate contracte pentru 8 bazine hidrografice în valoare de 143 mil lei (bani de la buget), din care au fost alocați de la bugetul de stat doar 18 % din valoarea contractată. Până în prezent, s-au efectuat astfel de zboruri în bazinele hidrografice Jiu, Ialomiţa – Buzău, Olt, Crişuri, Mureş, Banat, Someş – Tisa. Obiectivul întregului program este reducerea riscului la inundaţii şi definirea unei noi concepţii în elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management al bazinelor hidrografice din România .
În cadrul acestui proiect, se foloseşte metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale, în urma cărora se obtine modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. Pe lângă zborurile aerospatiale, se vor efectua lucrări de teren, respectiv ridicări topografice convenţionale, care constau în realizarea bazei de date topografice și care au ca rezultat editarea de hărţi în format GIS, precum şi efectuarea de studii hidraulice, hidrologice şi de management al bazinului hidrografic.
Aceste hărți vor indica, pe baza rezultatelor de modelare hidraulică și/sau hidrologică, precum și, a datelor de modelare din teren, zonele inundabile. Harta de hazard la inundații va arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, poate să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoatoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică inundații care se petrec odată la 1000 de ani, odată la 100 de ani, odată la 20 ani. respectiv odată la 10 ani.
După elaborarea hărţilor de hazard, ele vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc (hărți care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce și zonele de evacuare, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard), conform prevederilor legislaţiei incidente. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar și a publicului larg.

2 februarie, Ziua Zonelor Umede

2011-02-06T10:27:00.002Z

In fiecare an, la 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, eveniment ce marcheaza semnarea Conventiei asupra Zonelor Umede, ce a avut loc in urma cu 40 de ani, la Ramsar, Iran.
Tratatul interguvernamental de la Ramsar stabileste cadrul actiunilor nationale si cooperarii internationale pentru conservarea si utilizarea rationala a zonelor umede si a resurselor pe care acestea le ofera.
Potrivit Administratiei Nationale ”Apele Romane” (ANAR), in prezent, exista 150 de parti contractante care au inscris pe lista Ramsar peste 1.600 zone umede de importanta internationala, avand o suprafata totala de 145 milione de hectare.
Romania are 5 situri Ramsar
De la aderarea Romaniei (1991) si pana in prezent, cinci regiuni din tara au fost desemnate situri Ramsar: Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii” (in 1991) si Balta Mica a Brailei (in 2001), Lunca Muresului (jud. Arad si Timis), Complexul Piscicol Dumbravita (jud. Brasov) si Lacul Techirghiol (jud. Constanta) (1996).
Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoastere a importantei acestor zone ca resurse de mare valoare economica, naturala, stiintifica si a rolului lor multiplu in mentinerea calitatii mediului prin controlul inundatiilor, aprovizionarea stratului subteran de apa, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor si sedimentelor, atenuarea schimbarilor climatice, purificarea apei, mentinerea biodiversitatii.
Zonele umede reprezinta intinderile de balți, mlaștini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina.
Romania va gazdui in prima parte a anului 2012 cea de-a unsprezecea reuniune a Conferintei
Stire aparuta in Green Report

Diguri pe Siret

2011-01-12T11:19:00.001Z

În urma inundațiilor din anul 2010, Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Siret a propus executarea a două lucrări de apărare împotriva inundațiilor pe râul Siret, în zona comunelor Săucești și Negri, județul Bacău.
Pentru primul obiectiv, “Lucrări de îndiguire a malului drept de pe râul Siret pe tronsonul Șerbești, Siretu, Schineni, Săucești, Holt, județul Bacău”, s-a alocat de la Fondul de Mediu, prin HG 638/2010, suma de 25 milioane de lei, din care 14 milioane în 2010 și 11 milioane în 2011.
Lucrarea constă în îndiguiri pe o lungime de 15.750 metri lineari, consolidări de mal pe o lungime de 1.710 metri și corectări de albie minoră pe o lungime de 1.310 metri. Digul este executat din pământ compactat, cu înălțimea medie de 2,18 metri și lățimea coronamentului de 4 metri. Până în acest moment, a fost finalizată construcția digului, urmând ca, în acest an, să fie realizate finisările (îmbrăcare cu pământ vegetal și înierbare). De asemenea, s-au realizat corectările de albie minoră în zonele Șerbești și Schineni. Pentru anul 2011, vor fi realizate, atât subtraversările cu conducte pentru evacuarea apelor pluviale din incinta îndiguită, cât și consolidările de mal pe albia veche a râului Siret.
Pentru cel de al doilea obiectiv, “Îndiguirea malului stâng al râului Siret în zona localităților Negri și Prăjești, județul Bacău”, s-au alocat, prin HG 942/2010, 8 milioane de lei din Fondul de Mediu. Lucrarea constă în îndiguiri pe o lungime totală de 8283 metri. Digul este executat din pământ compactat, cu înălțimea medie de 2,01 metri și lățimea coronamentului de 4 metri. Până în prezent, digul a fost ridicat în întregime, urmând ca, în acest an, să fie realizate finisările și subtraversarile.
Cele două lucrări urmează să fie finalizate în anul 2011.

Investiții în diguri pentru reducerea gradului de risc la inundații pe râul Bistrița, sector Borca-Poiana Teiului, județul Neamț

2011-01-11T14:28:00.005Z

Ca urmare a transportului masiv de sloiuri de gheață în perioada de iarnă-primăvară, însoțit de suprapunerea și aglomerarea lor în zonele cu pantă mai redusă, datorită fenomenelor numite ”zăpor” și asociate în special perioadelor de îngheț, se înregistrează depășirea cotelor de inundație pe râul Bistrița pe sectorul Borca-Poiana Teiului. Aceste fenomene se manifestă cu frecvență anuală si cu intensitate mare.
Pentru reducerea acestor efecte, la sfârșitul anului 2010, s-a finalizat procedura de achiziție publică pentru execuția lucrării “Reducerea gradului de risc la inundații pe râul Bistrița, sector Borca-Poiana Teiului, județul Neamț”, iar lucrările efective vor începe în acest an, imediat ce vremea va fi favorabilă execuției. Valoarea totală reactualizată a investiției este de 68.623.000 lei, iar, în programul de investiții propus de A.N. Apele Române pentru anul 2011 (care urmează să fie aprobat de ordonatorul principal de credite, Ministerul Mediului și Pădurilor), este prevăzută suma de 1.000.000 lei. Termenul de finalizare și punere în funcțiune a lucrărilor este 2014.
Lucrarea constă în realizarea de diguri de apărare în zonele critice, pe raza comunelor Borca, Fărcașa și Poiana Teiului, județul Neamț. Digurile vor avea o lungime totală de 15,6 km, cu înălțime medie între 1,5 și 3 metri și o lățime de 4 metri în partea de sus (la coronament). Se vor mai realiza, de asemenea, subtraversări, consolidări de mal și recalibrări de albii prin eliminarea grindurilor, pentru diminuarea posibilității formării zaporului.
Prin realizarea acestei lucrări, vor fi apărate împotriva inundațiilor circa 3500 de persoane din 1300 de gospodării de pe raza comunelor Borca, Fărcașa și Poiana Teiului, digurile construite reușind să reducă efectele fenomenelor. Mai mult, se va putea interveni cu utilaje pentru îndepărtarea mecanică a aglomerărilor de gheață care ar putea trece peste dig în zonele mai joase.

Lucrări de reabilitare a falezelor

2011-01-11T14:25:00.006Z

Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinala de Apa Dobrogea Litoral realizează în prezent lucrări de reabilitare a falezelor din Eforie Nord și Sud, Tuzla, Costinești și din municipiul Constanța.Valoarea reactualizată a investiției în lucrări de reabilitare a falezelor este de 226,48 mil lei (echivalent în euro: 52,6 mil euro), din care, până în prezent au fost alocați și cheltuiți, în perioada 2008-2010, 72,6 mil lei (echivalent în euro: 17 mil euro). Pentru anul 2011, au fost prevăzuți a fi alocați și cheltuiți 20 mil lei (echivalent în euro: 4,67 mil euro). Lucrările de reabilitare a falezelor sunt finanțate de la buget și sunt preconizate să se finalizeze în perioada 2012-2014.

România va plăti pentru sol, apă şi alimente

2010-11-02T20:05:00.011Z

Pentru prima dată, România a fost inclusă în planul strategic de conservare a biodiversităţii pe perioada 2010-2020, ceea ce înseamnă că va plăti serviciile de mediu, anunţă organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature) într-un comunicat de presă.
Serviciile de mediu reprezintă tot ceea ce primim zilnic de la natură: sol, apă, alimente, care ne asigură existenţa şi dezvoltarea. Conceptul de plăţi pentru serviciile de mediu (PES- Payment for Environmental Services) a apărut la începutul anilor ’90, pentru a se asigura calitatea serviciilor şi ecosistemelor naturale. Astfel, plăţile sunt posibile prin intermediul mecanismelor financiare de piaţă sau al subvenţiilor publice.
Prima schemă de plăţi, dezvoltată de WWF
Primul proiect din Europa care va elabora mecanisme pentru introducerea costurilor serviciilor de mediu în scheme de plată publice şi private a fost lansat anul acesta şi este implementat de WWF, în România şi Bulgaria.
Organizaţia susţine raportul OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de includere a României în planul strategic. Anunţul a fost făcut la conferinţa COP10 de la Nagoya, care a avut loc săptămâna trecută, iar contribuţia României va consta în plata serviciilor de mediu.

Proiectul, intitulat “Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării”, are ca scop încurajarea politicilor de conservare a naturii şi orientarea resurselor financiare către programele dedicate biodiversitatii.
În prezent, exista peste 20 de iniţiative similare în lume. Proiectul WWF va promova eficienţa plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în bazinul Dunării. Costul acestuia va fi de aproximativ 2 milioane de dolari, iar finanţarea este asigurată de UNEP, prin fondurile GEF (Global Environmental Facility), cofinanţat de WWF şi sprijinit de UE. /Evenimentul Zilei, 2 noiembrie

Peste 2000 de voluntari au participat la campania „Let's do it, Romania!“

2010-09-27T19:26:00.022+01:00

Angajatii Apelor Romane in proiectul "Let's Do it, Romania!"

Proiectul "Let's do it,Romania", care prevedea adunarea gunoielor din arealele naturale ale ţării, într-o singură zi, s-a încheiat. Organizatorii consideră că proiectul a avut succes având în vedere că la nivel naţional s-au înscris peste 7.000 de voluntari, iar cantitatea de gunoi adunată a fost mare. "În judetul Neamţ peste 2.200 de voluntari au participat la această acţiune. Ei au reuşit să strângă 4.450 de saci cu deşeuri.

Angajatii Apelor Romane, in zona de centura a Bucurestiului, in proiectul "Let's Do it Romania!"

Campania s-a desfăşurat cu sprijinul acordat de primăriile din Piatra-Neamt, Roman, Bicaz, Târgu-Neamţ, Roznov, Alexandru cel Bun, Gârcina, Tarcău, Tămăşeni, Bodeşti, Crăcăoani, Cordun, Horia, Pipirig, Girov, Borca, Dumbrava Roşie şi Petricani", a declarat Andrei Corduneanu, coordonatorul proiectului în judeţul Neamţ.

În Piatra-Neamţ au fost parcurse şase trasee, iar activitatea de pe trei dintre acestea a fost coordonată de reprezentanţi ai Apelor Romane şi ecologizate de voluntari de la Jandarmeria Neamţ, Colegiul Naţional "Petru Rareş", Colegiul Naţional de Informatică, Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu",Colegiul Tehnic (Forestier), Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Auto, Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş", Clubul turistic "Georghe Iacomi" şi Agenţia pentru Protecţia Mediului. "Pe toate aceste trasee societatea Brantner Servicii Ecologice S.A şi-a oferit serviciile în vederea trasportării sacilor la rampa de gunoi. De asemenea, două grupuri de câte 20 de tineri din Piatra-Neamţ au fost în localitatea Alexandru cel Bun, acolo unde, împreună cu o echipa formată din poliţişti de la Inspectoratul de Poliţie Politia Neamţ au curătat malul râului Bistriţa" a adăugat Andrei Corduneanu.

În Roman au fost efectuate mai multe trasee de-a lungul malurilor râurilor Moldova şi Siret. Acestea au fost parcurse de voluntari de la Primaria Roman şi din cadrul Sistemului de Gospodărire al Apelor Roman. Au mai partcipat elevi de la Colegiul Naţional "Roman Vodă", membri ai Asociaţiei "People to People" şi ai Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor. Au fost în total 188 de voluntari şi s-au strâns 428 saci cu gunoi.

În Bicaz au luat parte la această acţiune 106 voluntari care au strâns aproximativ 300 de saci cu deşeuri. În Târgu-Neamţ, 116 voluntari au reuşit să adune peste 400 de saci cu deşeuri, în timp ce în Roznov au fot implicaţi peste 400 de voluntari care au ieşit la strângerea deşeurilor de pe raza oraşului dar şi din zonele limitrofe. Monitorul de Neamt

Zece deţinuţi de la Penitenciarul Târgu-Mureş s-au alăturat campaniei naţionale de ecologizare. Ei au fost repartizaţi să cureţe malurile pârâului Pocloş şi şi-au făcut treaba cu maximă responzabilitate.
Au primit mănuşi şi cizme de cauciuc, dar şi saci menajeri în care au adunat sute de kg de gunoaie pe care le-au depozitat într-un loc special amenajat, de unde urmează să fie ridicate de maşinile Salubriserv.
Administraţia Bazinală de Apă Mureş s-a alăturat şi ea campaniei de ecoloziare, cu peste 850 de voluntari, dintre care 220 sunt angajaţi propii. De asemenea, şi jandarmii participă la curăţenie, punând chiar la dipoziţie un camion cu ajutorul căruia să fie transportaţi sacii cu deşeuri.
La acţiunea de ecologizare a judeţului Mureş s-au înscris peste 2000 de voluntari, care au fost împărţiţi pe echipe, ca s-au răspândit în tot judeţul. Adevărul de Seară MS - Vas-Gál Lóránt –

Let’s do it Romania – se alătură şi deţinuţii
România este în febra curăţeniei – cel puţin după Let’s do it Romania. Pe 25 sept. au fost aşteptaţi cca 2500 de voluntari, ca să adune deşeurile aruncate în zonele naturale, În judeţul Mureş participă şi 10 puşcăriaşi..
10 deţinuţi şi angajaţi ai penitenciarului Tg Mureş au luat parte la acţiunea de protecţia mediului Let’s do it Romania. Ei au ajutat în zonele monitorizate şi coordonate de specialiştii ABA: pe malurile apelor, diguri, acumulări – spune purtătorul de cuvânt al ABA Mureş, dl. Călin Fokt. Administraţia Naţională „Apele Române” şi organizatorul naţional EcoAssist au încheiat un proticol de colaborare în data de 7 aprilie, pe baza căruia luăm parte ca voluntari în această acţiune. Deţinuţii s-au alăturat celor 250 specialişti de la ape, la cei 650 de elevi respectivi lucrători de la administraţiile locale, care provin din zonele riverane celor mai importante cursuri de apă.. Obligaţia celor de la ape a fost identificarea zonelor de intervenţie, centralizarea datelor, desemnarea traseelor, ţinerea legăturii cu voluntarii, împărţirea materialelor necesare ecologizării, problemele de securitate a muncii- precizează purtătorul de cuvânt.
Sacii cu deşeurile adunate vau fost depozitaţi pe trasee prestabilite, de unde au fost adunate de cei de la salubritate sau de primării. Pe cât este posibil deşeurile au fost adunate selectiv. Acţiunea a demarat la ora 9 dimineaţa – spune Călin Fokt.
Datele se modifică continuu, sunt actualizate şi peste 50000 de voluntari s-au prezentat pe site-ul campaniei, 39 judeţe au confirmat participarea iar sponsorii au donat cca 20000 euro. Programul a fost coordonat de d-na Liana Buzea, după care în fiecare judeţ în peste 30-40 de locaţii s-au adunat deşeurile, iar în 25 de judeţe s-a făcut colectare selectivă, iar din judeţele Cluj, Suceava şi Sălaj s-a semnalat inutilitatea acţiunii.Informaţii suplimentare pe www.letsdoitromania.ro.
Vasarhely Hirlap MS - Gaspar Botond –

Calitatea apelor din Romania creste

2010-09-27T19:04:00.022+01:00

Angajatii Apelor Romane, la ecologizare in proiectul "Let's Do it Romania!"

In ultimii patru ani, calitatea apelor din Romania a crescut per total, insa ponderea apelor de calitate foarte buna din punct de vedere biologic a scazut, informeaza Administratia Nationala “Apele Romane”.

Din punct de vedere chimic, 25,7% din apele Romaniei se afla in clasa I de calitate (stare “foarte buna”), fata de 14,5 % cat erau in 2005, iar 46,8% din sectoarele de rauri monitorizate se incadreaza in clasa a II-a de calitate („buna fata de 37,8 % cat erau in 2005, conform “Sintezei Calitatii Apelor din Romania”), elaborata de ANAR.

Prin urmare, in ultimii patru ani, s-a inregistrat o usoara crestere a calitatii apelor de clasa I de calitate cu 11,2%, iar in ceea ce priveste sectoarele de rauri de clasa II de calitate acestea sunt cu 9% mai multe decat in anul 2005.
De asemenea, calitatea apelor care acum patru ani erau in clasele a IV-a (slaba) si a V-a (proasta) s-a imbunatatit.
Din punct de vedere biologic, se constata o usoara imbunatatire a calitatii apei raurilor din Romania. Astfel, 55% din raurile din Romania au o calitate buna (clasa a II-a), cu 5% mai mult decat in anul 2008 si cu 10% fata de anii 2006 si 2007.
„Procentul de ape de foarte buna calitate a inregistrat valori oscilante, dar in usoara scadere in raport cu perioada 2005-2008. Astfel, in anul 2009, 23% erau ape de foarte buna calitate din punct de vedere biologic, comparativ cu anul 2005, de exemplu, cand procentul de ape de foarte buna calitate era de 29%”, arata raportul ANAR.

Jiul are cea mai curata apa

Din punct de vedere biologic, Jiul are in continuare apele de cea mai buna calitate (clasa I), in timp ce cea mai mare parte a bazinelor hidrografice din Romania se afla in clasa a II-a de calitate.
Pe de alta parte, calitatea apelor Dambovitei se degradeaza continuu, din cauza apelor uzate de la Glina. Astfel, daca in amonte calitatea apei este „buna”, aceasta devine „proasta” la Balaceanca si Budesti.
Poluarea din Dambovita ajunge si in raul Arges, chiar daca acesta are ape de calitate buna in amonte de Capitala. Dupa confluenta celor doua rauri, apele Argesului au o calitate „proasta”, echivalenta clasei a V-a.
Marea e din ce in ce mai Neagra
„In ceea ce priveste calitatea Marii Negre, aceasta este supusa unui proces de poluare, cauzat de poluantii proveniti din Dunare, evacuarile directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cat si de activitatea portuara intensa in porturile maritime”, arata raportul ANAR.
Acest lucru a condus la pierderea biodiversitatii, inlocuirea speciilor indigene de pesti cu specii invazive, declinul stocurilor comerciale de pesti etc.
Calitatea scazuta a raurilor aflate in clasele III, IV si V este cauzata de lipsa statiilor de epurare din aglomerarile urbane de pe cursul acestora. Astfel, comparativ cu anul 2008, procentul de ape uzate evacuate neepurate ramane in continuare mare, de peste 70%, mentinandu-se relativ constant de la an la an.

ANAR iese cu 5.000 de voluntari la curatenie generala
De la inceputul anului pana acum, ANAR a reusit sa stranga 181,67 tone de PET-uri, 234,85 tone de plutitori, 9,7 tone de material vegetal, 153 tone de material lemnos si 54,7 tone de deseuri menajere de pe malurile apelor.
Pentru a strange si ce a mai ramas, peste 5.000 de angajati, voluntari si parteneri ANAR vor iesi la curatenie in cadrul campaniei „Let’s do it, Romania!”, care va avea loc pe 25 septembrie./Green Report

O cantitate de 181,67 tone PET-uri colectate in cadrul actiunilor ANAR, de la inceputul anului

2010-09-27T18:42:00.013+01:00

La ecologizare, angajatii Apelor Romane, ai INHGA si Apele Romane Bucuresti-Ilfov in proiectul "Let's Do it Romania!"

O cantitate de 181, 67 tone de PET-uri (866,84 mc) au fost colectate, de la inceputul anului pana in prezent, de la nivelul tuturor acumularilor permanente si nepermanente aflate in administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane".
De asemenea, conform ANAR, au mai fost colectate 234,85 tone de plutitori (74 mc), 9,7 tone de material vegetal (592 mc), 153 tone de material lemnos (216,5 mc) si 54,7 tone de deseuri menajere.
Costurile efective ale actiunilor de igienizare derulate de Apele Romane prin unitatile din subordine, din surse proprii, au fost de un milion de lei, cele mai mari costuri pentru actiunile igienizare de la inceputul anului si pana in prezent fiind suportate de catre Administratiile Bazinale de Apa Siret, Prut, Mures, Olt sau Banat, actiuni, care au fost conditionate si de efectul generat de viiturile propagate pe rauri, in perioadele de inundatii, care, au antrenat, de pe maluri, cantitati semnificative de deseuri.

Pentru salubrizarea necorespunzatoare a malurilor, pana in prezent, s-au aplicat amenzi in valoare de 580.000 lei, fata de 342.000 lei, cat s-au aplicat in aceiasi perioada a anului 2009.
ABA Buzau-Ialomita si Mures au aplicat, ca valoare, cele mai mari amenzi pentru salubrizare necorespunzatoare, 225.000 lei (Mures) si 150.000 lei (Buzau).
Conform ultimelor rapoarte de control ale Inspectiei Administratiei Nationale "Apele Romane", la nivel national, au fost aplicate amenzi in valoare de 5,27 milioane lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand au fost aplicate amenzi in valoare de 3,73 milioane lei, relateaza Agerpres.

Cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru exploatare ilegala de balastiere sau nerespectarea prevederilor din autorizatiile de gospodarire a apelor, in valoare de 1,67 milioane lei, comparativ cu anul 2009, cand s-au aplicat amenzi in valoare de 1,22 milioane lei.
De asemenea, in ceea ce priveste nerespectarea prevederilor din autorizatiile de gospodarire a apelor sau intretinerea necorespunzatoare a iazurilor, acumularilor, au fost aplicate amenzi in valoare de 216.000 lei, comparativ cu aceiasi perioada a anului trecut, cand au fost aplicate amenzi in valoare de 180.000 lei. /Capital, Financiarul

VIITURI: Toate digurile din zonele locuite trebuie refăcute în aşteptarea inundaţiilor istorice, produse o dată la un secol. Ce zone sunt ameninţate

2010-09-02T13:32:00.008+01:00

Cod galben de ploi şi vijelii. De ce nu suntem pregătiţi pentru dezastre
Inundaţiile pot lovi şi mai des decât până acum, avertizează hidrologii. Numai în ultimii ani am avut viituri care în trecut se întâmplau o dată la un secol şi aşa va fi în continuare. Deja, toamna a început cu un cod galben în trei sferturi de ţară, cu vijelii şi ploi torenţiale. Foarte multe diguri sunt expirate, căci au fost construite pentru viituri produse o dată la 10 sau la 50 de ani. În următorii ani, acestea trebuie refăcute din temelii.
Toate digurile din zonele locuite din Romania trebuie refăcute radical, astfel încât să preia debite care până acum se produceau o dată la o sută de ani. Cel puţin aşa se arată în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Mult mai puţine şi numai pe râurile mari sunt digurile capabile să preia inundaţii şi mai mari, produse o dată la un secol. "Ca să facem faţă trebuie să reconsiderăm clasa de importanţă a digurilor. Toate digurile din zonele locuite trebuie să ajungă să preia debite care înainte se produceau o dată la o sută de ani, fiindcă acum aceste debite se produc mult mai rapid pe scară istorică. În plus, au şi crescut în intensitate cu mult", ne-a declarat Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române.
BM: 20 de ani să ne adaptăm infrastructura la dezastre naturale
Europa trebuie să ne dea mai mulţi bani, căci cele 150 de milioane de euro cheltuiţi anual de ministere pentru regularizări de râuri, îndiguiri şi drumuri, nu sunt suficiente. Astfel, până în 2030, digurile şi întreaga infrastructură anti-inundaţii ar trebui să înghită 5 miliarde euro (bani europeni în mare parte), respectiv câte 250 milioane de euro în fiecare an. Şi de abia atunci am putea spera să începem să facem faţă fenomenelor extreme, după cum arată şi un raport al Băncii Mondiale. Potrivit raportului, România va avea nevoie de cel puţin 20 de ani pentru a-şi adapta infrastructura, astfel încât să facă faţă furtunilor, inundaţiilor şi secetei. Pe de altă parte, meteorologii ANM avertizează de mult timp că putem fi loviţi oricând, oriunde şi pe neaşteptate, fiindcă în acest moment nu mai avem nici o zonă ferită de furtuni puternice.
Nepăsare românească - 900.000 de români, lăsaţi să construiască fix pe malul râului
Dar, în afară de a cheltui bani europeni, cum lucrează autorităţile statului pentru a ne proteja de dezastre? În primul rând, o mare parte din inundaţiile acestei veri s-au produs fiindcă primăriile "au uitat" să cadastreze pâraiele mici, ele figurând ca inexistente. Astfel, unele s-au umflat până au ajuns de la 0,3 metri cubi pe secundă, până la 300 de metri cubi pe secundă, săpând chiar în spatele digului şi acţionând ca adevărate râuri. În al doilea rând, în ultimii cinci ani s-au construit numai 700 de kilometri de diguri fiindcă proprietarii de terenuri n-au avut chef să-şi cedeze loturile şi astfel, exproprierile nu s-au putut face.
În al treilea rând, oamenilor li se permite să construiască tot în zone inundabile. "Urbanizarea excesivă a generat o explozie a construcţiilor de pe marginea râurilor. La o simplă privire pe hartă, veţi constata că sunt foarte multe case construite foarte aproape de apă. Zona de nord şi nord - vest a ţării este mai vulnerabilă la inundaţii - pe bazinul Someş-Tisa, Crişurile, Mureş, Banat, precum şi pe bazinul Siret. Inundaţiile cu debite foarte mari vor apărea din ce în ce mai des", ne-a declarat David Csaba, directorul Apelor Române. Astfel, potrivit Ministerului Mediului, peste 900.000 de români trăiesc în astfel de zone, iar peste 88.000 de case ar putea fi luate de ape în orice moment.
Pe lângă toate astea, mai există o problemă: Ministerul Mediului habar n-are cum va fi vremea decât pe următoarele zece zile, de când deputaţii au desfiinţat Laboratorul de Prognoze de lungă durată al ANM. "Nu mai primim prognoza meteo decât pe maximum zece zile. Mai departe, nu se ştie cum va fi vremea. De unde să ştie Ministerul Mediului, dacă nici ANM-ul nu ştie?", ne-a explicat Georgeta Terciu, director în cadrul Ministerului Mediului.
O avere pentru a face hărţile de inundabilitate şi de risc: 240 de milioane de lei
Teoretic, însă, din 2013 încolo, însă, ar trebui să fim mai pregătiţi pentru dezastre. Este anul în care Europa ne cere să finalizăm hărţile de inundabilitate şi cele de risc. Primele arată cât de vulnerabile sunt zonele cu risc, iar celelalte evaluează pagubele. Pare simplu, dar şi aici treaba s-a împotmolit la un moment dat şi nu s-a mai dat nici un ban pentru hărţi. "Efectiv, elaborarea studiilor a început în 2006, pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Ialomita şi Siret. Ulterior, din cauza unui blocaj legislativ, nu s-au mai acordat banii necesari pentru continuarea proiectului. Acum însă, în baza noii legi, putem face studiile (scanarea unor zone sau măsurători de teren) şi putem realiza şi o bază de date cu toate aceste suprafeţe aflate în zone vulnerabile la inundaţii", a mai spus David Csaba. Toată treaba costă enorm, circa 240 de milioane de lei, majoritatea bani europeni. Din toată suma aceasta, până acum s-au alocat numai 27,8 milioane de lei.
David Csaba: ar fi "o mare greşeală" să îndiguim toată România; râurile trebuie să mai şi respire
Dar hărţile şi digurile nu sunt totul. Strategia zice că ar mai trebui să facem, în plus, şi zone umede sau albii unite cu vechile meandre, lacuri de acumulare ce reţin undele de viitură şi încă multe altele. David Csaba zice că ar fi "o mare greşeală" să îndiguim toată România: "Imaginaţi-vă o căldare imensă care la un moment dat se umple şi credeţi-mă, se poate umple foarte repede. Şi zonele umede, în care apa îşi poate găsi un spaţiu de relaxare sunt avute în vedere din ce în ce mai mult. Ne dorim să lăsăm râurile să respire". Hilar e că românii se bat cu inundaţiile cam de pe vremea... fanarioţilor, fără să obţină mari progrese de atunci. O spune şi Strategia: "Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi pagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peste 200 de ani". Până în 2030, însă, chiar ar trebui să şi reuşim ceva concret: să reducem numărul persoanelor expuse de la peste 900.000 de locuitori la 350.000 de locuitori, la fel şi pagubele, de la media de 86 locuinte distruse pe 1.000 de hectare inundate, la cel mult 40 de locuinte distruse, pe aceeaşi suprafaţă./Gandul, http://www.gandul.info/news/toate-digurile-din-romania-trebuie-refacute-in-asteptarea-inundatiilor-istorice-produse-o-data-la-un-secol-ce-zone-sunt-amenintate-7069030

“Efectul schimbărilor climatice s-a resimţit prin creşterea în intensitate şi frecvenţă a fenomenelor extreme din acest an.

2010-08-31T06:39:00.009+01:00

In concluzie, nicio o zona din Romania numai este ferita in totalitate de inundatii
ne-a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, ing. David Csaba

1.Consideraţi că existau măsuri care puteau fi puse în aplicare pentru a preveni inundaţiile din acest an?
Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că inundaţiile sunt un fenomen natural şi efectele lor nu pot fi eliminate nicăieri în lume, ci doar diminuate. Aveţi exemplu inundaţiilor din Europa de Vest, în ţări dezvoltate ca Franţa, Polonia sau Ungaria sau în cea de Est, în ţări ca Republica Moldova sau Ucraina. Din punctul nostru de vedere, al Apelor Române, vă asigur că specialiştii noştri au făcut mai mult decât era omeneşte posibil. Pe diguri, specialiştii Apelor Române se convertesc în nişte supra-oameni, cu un enorm spirit de sacrificiu, dispuşi să stea, fără somn, pânâ când se conving că debitele scad. În dispecerate, ei au lucrat zi şi noapte şi au luat cele mai bune decizii ca pagubele să fie limitate. În ultimii ani, am creat echipe de intervenţie specializate, care sunt alcătuite din oameni foarte experimentaţi care ştiu ce au de făcut. Atunci când pleacă la o intervenţie, pleacă cu absolut tot ce le trebuie, începând de la maşini, hidrobaraje, sisteme de pompare, sisteme autonome de iluminat. Practic, nu depind de alţii, pentru că atunci când e vorba de intervenţii operative, contează fiecare minut pe care îl ai la dispoziţie. Cu mândrie şi cu toată convingerea vă spun că aceste echipe complexe, de evaluare şi intervenţie ale Apelor Române, se ridică la nivelul echipelor din ţările europene, putând să plece oricând la intervenţii operative în afara ţării.
2.Să înţeleg că, din punctul dvs de vedere, operaţiunile de apărare a oamenilor de inundaţii au fost un „succes”?
Noi încercăm doar să ne facem datoria. Cât mai bine. Oamenilor afectaţi de inundaţii este greu însă să le explici de ce o anumită localitate a fost afectată de ape, iar altele au scăpat. Pentru că pentru fiecare om contează casa şi bunurile lui. Cu toate acestea, prin eforturile nemijlocite ale Apelor Române, alături de echipele Jandarmeriei, Armatei sau cele ale IJSU, localităţi importante din Moldova, care se aflau sub ameninţarea directă a apelor, cum ar fi Răchiteni, Adjudeni, Tămăşeni, Roman şi Paşcani, au fost salvate de inundaţii. Mai mult, lucrările executate la Galaţi, gândite pentru situaţia cea mai defavorabilă, s-au dovedit a fi extrem de utile şi ne-au permis să evităm soluţiile excepţionale, precum inundarea controlată a unor zone. Din fericire, măsurile luate şi liniile de apărare consolidate operativ din zona acestor localităţi au rezistat şi am reuşit să salvăm oamenii şi bunurile lor.
3.Ce soluţii propuneţi pentru reducerea riscului la inundaţii?
În calitate de specialişti, nu putem să dăm soluţii exclusiviste şi ar fi riscant să facem asta. Din punctul nostru de vedere, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor. De exemplu, salba de lacuri de pe Siret, din administrarea SC Hidroelectrica (Galbeni-Racaciuni-Beresti-Călimăneşti-Movileni), a dus la atenuarea viiturii din amonte şi, prin pregolire, la decalarea viiturilor în aval, în punctul Galaţi. Totodată, acumularea Stânca-Costeşti, de pe Prut, unde Apele Române realizează exploatarea împreună cu partea moldoveană, a avut un rol extrem de important în atenuarea viiturilor (ca şi în 2008 dealtfel). Gândiţi-vă că la Galaţi, râul Prut a fost de 2-3ori mai mic decât putea fi... Am dat aceste exemple ca să puteţi avea o imagine asupra importanţei lucrărilor de acumulare, dar soluţiile sunt mult mai complexe. Ele merg de la o îmbunătăţire continuă a sistemelor de prognoză, atât meteorologică, cât şi hidrologică, şi până la transmiterea şi mai ales corecta receptare şi înţelegere a mesajelor transmise...Vorbim aici de comunicare şi educarea publicului, ca parte integrantă şi de mare importanţă în managementul riscului. Înainte de toate, trebuie evitate construcţiile în zone inundabile... dar acest lucru ţine de responsabilizarea atât a autorităţilor locale, cât şi a populaţiei.
4.Ce veţi face cu casele deja construite?
Construcţiile vechi în zone inundabile rămân o problemă majoră pentru care există, acolo unde mai este cât de cât spaţiu, soluţia apărării cu diguri, însă de cele mai multe ori acest spatiu nu există.
5.Să înţeleg că, în astfel de situaţii, digurile sunt în continuare soluţia cea mai bună?
Da, dar a spune însă că trebuie să îndiguim toată România ar fi, fără îndoială, o mare greşeală. Imaginaţi-vă o căldare imensă, care, la un moment dat, se umple şi credeţi-mă, se poate umple foarte repede. Am vorbit mai devreme de importanţa acumulărilor. Şi zonele umede, în care apa îşi poate găsi un spaţiu de “relaxare” sunt avute în vedere din ce în ce mai mult. Cu alte cuvinte, ne dorim să lăsăm râurile să “respire”, dar acest lucru, din nefericire, nu poate fi aplicat decât ca rezultat al unui dialog real între autorităţile statului, organizaţii neguvernamentale de mediu, populaţie, agenţi economici. Noi, Apele Române administrăm însă un bun al statului şi nu ne putem asuma un rol de mediatori. Cred însă în dezbaterea de idei între inginer-ecologist-administraţii locale-populaţie şi interese economice, care poate da naştere pe viitor la soluţii viabile. Şi-mi vine în minte un exemplu colateral, dar relevant: Olanda construieşte diguri şi autostrăzi, dar peste acestea au pasaje aeriene pentru broscuţe.
6.În ce stare sunt digurile aflate în administrarea ANAR?
Până în prezent, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, au fost făcute să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani. Aceste diguri apară în prezent şi noi zone locuite, necesitand reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi de supraînălţare/ reconsolidare. Cu alte cuvinte, vom proteja mai bine zonele locuite, dar zonele agricole vor ramane la acelasi grad de aparare, poate chiar mai putin daca se reevalueaza folosirea terenurilor si acolo unde va fi cazul, devin sau redevin zone umede.
7.Să înţeleg că nu există o variantă mai bună sau mai rea, ci ele trebuie combinate
Soluţiile noastre, furnizate în calitate de specialişti, nu trebuie privite disparat, ci trebuie integrate într-o viziune de ansamblu, în care trebuie să se ţină cont de toţi factorii implicaţi. De exemplu, construcţia unor drumuri în rambleu cu rol de dig sau a unor diguri circulabile. De asemenea, trebuie să se ia în calcul reconsiderarea secţiunilor podurilor acolo unde acestea au fost afectate, împreună cu protecţia pilelor la împingerea plutitorilor (crengi, copaci, deşeuri) şi amenajarea albiei amonte şi aval de acestea pentru stabilizarea şi reducerea vitezelor apei. La acestea, se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale, în marile oraşe în special, în condiţiile în care majoritatea sistemelor de canalizare sunt sub-dimensionate. De asemenea, autorităţile locale trebuie să includă în Planurile de Amenajare a teritoriului executarea unor lucrări combaterea torenţilor şi a eroziunii solului din zona administrativă a acestora. Şi toate aceste soluţii sunt integrate în Strategia Naţională de Management a Inundaţiilor.
8.Pentru că aţi adus în discuţie acest aspect, ştiu că instituţia dvs derulează un proiect legat de elaborarea hărţilor de risc? În ce stadiu sunteţi şi când estimaţi că va fi gata?
Una din priorităţile mandatului meu, în calitate de director general, este să punem la punct acest program. Acţiunea efectivă de elaborare a studiilor s-a demarat în anul 2006, pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Ialomita şi Siret. Ulterior, din cauza unui blocaj legislativ, nu s-au mai acordat banii necesari pentru continuarea proiectului. Acum însă, în baza noii legi, putem efectua studiile (scanarea unor zone, măsurători de teren) şi putem realiza şi o bază de date cu toate aceste suprafeţe aflate în zone vulnerabile la inundaţii.
9.Mai exact? Câţi bani s-au acordat până acum şi cam de ce sumă ar mai fi nevoie?
Până în prezent,s-au alocat cca 27,8 mil lei, din care de la bugetul de stat au fost circa 18 % din valoarea contractată, pentru 8 bazine hidrografice. Valoarea estimată pentru finalizarea tuturor studiilor este de 240,5 mil lei. Prin eforturile noastre şi cu sprijinul Ministerului Mediului şi Pădurilor, intenţionăm să accesăm restul banilor necesari prin Axa 5 POS Mediu, pentru elaborarea hărţilor pentru toate bazinele hidrografice.
11.Ce zone din ţară prezintă un risc crescut de viituri?
Potrivit datelor istorice de care dispunem până în prezent, în România, zona de nord, nord- vest este considerată zonă cu un grad de vulnerabilitate mai ridicat (Bazinul Someş-Tisa, Crişurile, Mureş, Banat), precum şi în zona bazinului Siret. Evenimentele din acest an, cu tipul acesta de viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi, ne-au demonstrat faptul că efectul schimbărilor climatice se resimte printr-o creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, în consecinţă, nici o zonă nu mai este ferită în totalitate. Astfel de fenomene au generat în acest an, în Moldova, dar şi în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Caraş-Severin, Constanţa, Harghita, Covasna, Dâmboviţa, viituri rapide (flash flood) cu efecte greu de controlat, precum şi inundaţii cu debite foarte mari ce pot apărea din ce în ce mai des.
12.Şi ce ar fi de făcut în acest caz?
Pe lângă soluţiile pe care vi le-am spus mai sus, mai intervine şi o alta, extrem de importantă: împăduririle. Fenomenul flash flood a fost accelerat şi de despăduririle masive care au avut loc, în ultimii ani. Ştiţi câtă apă poate reţine un copac? Până la 100 l de apă. La această problemă, se adaugă încă una: urbanizarea excesivă, care a generat o „explozie” a construcţiilor de pe marginea râurilor. La o simplă privire pe hartă, veţi constata că sunt foarte multe case construite foarte aproape de apă. În aceste condiţii, la precipitaţiile care au fost în Bacău, de exemplu, pâraie care aveau un debit de sub 1mc/s au ajuns, doar în câteva ore, la debite şi de 300-350 mc/s, afectând exact casele situate în proximitatea apei.
13.La ce soluţii pe termen lung vă gândiţi, din punctul dvs de vedere?
În ciuda crizei economice, investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească investiţiile necesare de a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi, iar acolo unde au fost prevăzute, încă din anii’60, ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), astfel de investiţii să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale.
14.Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu celelalte instituţii?
În urma experienţelor de anul acesta, vreau să le mulţumesc tuturor autorităţilor implicate alături de Administraţia Naţională „Apele Române”, pentru buna colaborare de care au dat dovadă, S.C. Hidroelectrica S.A., Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmeriei şi Armatei, implicate activ alături de Apele Române, în cadrul operaţiunilor de intervenţie. Pe viitor, ne gândim să îmbunătăţim şi mai mult relaţiile inter-instiuţionale, dar şi să ne apropiem de cetăţean prin informaţiile pe care i le dăm. Fiecare om trebuie să devină conştient de riscul la care se expune atunci când îşi construieşte casa pe marginea râului. Mai mult, trebuie să accepte faptul că inundaţiile sunt un fenomen natural şi să se lăse instruit de cei mai în măsură cum să reacţioneze în raport cu inundaţiile.

Interviu director general ANAR

„Trebuie să învăţăm să trăim alături de inundaţii!”

2010-08-12T11:13:00.002+01:00

A coordonat echipa Administraţiei Bazinale a Apă Mureş care s-a deplasat, timp de aproape trei săptămâni, la Roman şi apoi la Galaţi, pentru a cruţa cele două oraşe de furia nestăpânită a apelor.
Deşi a a avut o contribuţie majoră la salvarea celor două oraşe de stihiile dezlănţuite, ing. Nicolae Bărbieru, şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş spune, cu modestie, că meritul aparţine întregii echipe şi nu doar unei singure persoane.
Reporter: Cum aţi ajuns să vă deplasaţi în zonele afectate de inundaţii din Moldova?
Ing. Nicolae Bărbieru, director, Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş: Decizia a venit din partea conducerii Administraţiei Naţionale a Apelor Române. Există conceptul de solidaritate bazinală pe care îl respectăm, astfel spus Administraţiile Bazinale de Ape expuse riscului la inundaţii sunt sprijinite şi ajutate de Administraţiile Bazinale care în acel moment nu au probleme atât de grave. Înainte de a ne deplasa în Moldova, la jumătatea lunii iunie, am intervenit odată cu apariţia necazurilor din judeţul Alba şi Cluj, respectiv Ocna Mureş cu o echipă, şi în zona Gherla - Cluj unde s-a intervenit pe câteva cursuri de apă unde datorită viiturilor n-a mai existat albie.
Rep.: Cum aţi ajuns la Roman?
N.B.: Pe 27 iunie am fost solicitaţi să sprijinim colegii de la Administraţia Bazinală de Apă Siret. Intervenţia a avut loc pe râul Siret, în municipiul Roman, a fost o intervenţie de durată de circa cinci zile.
Rep.: Cum a decurs intervenţia?
N.B.: La Roman s-a intervenit cu hidrobaraje, am avut datoria de a apăra sectorul cuprins între podul rutier, staţia de epurare a apelor şi cartierul Nicolae Bălcescu, un areal destul de important al oraşului. Acţiunea s-a terminat cu bine, practic am reuşit să închidem linia de apărare cam cu trei ore înainte de a se atinge vârful viiturii. Se estimau depăşiri ale cotelor de pericol şi implicit depăşirea coronamentului digurilor, ceea ce s-a şi întâmplat. Hidrobarajele şi-au făcut datoria şi dacă nu se intervenea, urma deversarea şi inundarea unei părţi importante a oraşului.
Rep.: V-aţi deplasat apoi la Galaţi...
N.B.: La ora intervenţiei de la Roman nu ştiam despre o viitoare intervenţie la Galaţi. Practic, am primit comanda, ne-am adunat hidrobarajele şi ne-am deplasat spre Galaţi, unde am ajuns la 1 iulie, seara la ora 20.00. La ora 21.30 eram deja în dispozitiv, unde s-a lucrat toată noaptea...
Rep.: A fost dificilă intervenţia?
N.B.: În momentul în care am ajuns la Galaţi din acel dig de apărare de 4,5 kilometri era realizat un tronson mai mic în zona falezei din saci. Am găsit acolo Jandarmeria şi ISU, iar coordonarea tehnică a trecut la noi. A fost o experienţă nouă în sensul că am făcut apărare împotriva inundaţiilor pe străzi, ceea ce nu e uşor şi chiar neobişnuit. Revenind la întrebare, s-au făcut două linii de apărare: în prima fază s-a supraînălţat malul stâng al Dunării, iar a doua linie s-a desfăşurat pe străzi şi bulevarde.
Rep.: Liniile au rezistat...
N.B.: Din fericire cota prognozată nu s-a mai atins, vârful viiturii a fost aşteptat în jurul zilei de 10 iulie, dar cu circa două zile înainte a cedat digul de apărare în Tulcea ceea ce a dus la neatingerea pragului maxim prognozat. Rămân la părerea că, chiar dacă s-ar fi atins acel nivel maxim liniile de apărare n-ar fi cedat.
Rep.: Ce ne puteţi spune despre echipa de intervenţie?
N.B.: Coordonarea tehnică a intervenţiei de la Galaţi a căzut în sarcina Apelor Române. Menţionez că aproape pe toată perioada au fost prezenţi Dan Cârlan - ministru secretar de stat şi David Csaba - directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române. Referindu-mă la echipa din Mureş, la Roman ne-am deplasat cu 29 de oameni, iar la Galaţi cu 37 unde, la un moment dat, la nivel de ţară am fost circa 70 de oameni. Echipele de intervenţie specializate sunt alcătuite din oameni care ştiu ce au de făcut, oameni experimentaţi. Atunci când plecăm la o intervenţie, din Târgu-Mureş plecăm cu absolut tot ce trebuie, începând de la maşini, hidrobaraje, sisteme de pompare, sisteme autonome de iluminat, practic nu depindem de alţii pentru că atunci când e vorba de ore, contează fiecare minut pe care îl ai la dispoziţie.
Rep.: Cu ce concluzii aţi revenit acasă?
N.B.: Mi-aş dori să continue programul de dotare, astfel încât să mărim puterea de intervenţie atât ca volum cât şi ca durată. De asemenea, lumea trebuie să înţeleagă un lucru: inundaţiile sunt fenomene naturale şi noi, oamenii, trebuie să învăţăm să trăim lângă ele... Trebuie să învăţăm să convieţuim lângă ape...
interviu Nicolae Barbieru, director SGA Targu Mures, Zi de Zi MS – Alexandru Toth -

Cand raurile vin din cer, doar Dumnezeu mai poate pune baraje!

2010-08-05T20:00:00.131+01:00

Nu am mai scris demult pe blog si motivele sunt lesne de inteles. De aceea, vreau in primul rand sa multumesc tuturor celor care au fost alaturi de Apele Romane in momentul inundatiilor de la sfarsitul lui iunie- jumatatea lui iulie 2010, incepand cu cei care ne-au sustinut realmente, profesori, somitati in domeniu, dar si jurnalisti, care au fost alaturi de Apele Romane, zi si noapte, sau in weekend in incercarea de a ne da o mana de ajutor, asa cum au putut sau de a intelege ceea ce se intampla. Le multumesc ziaristilor care m-au sunat sa ma intrebe "daca mai pot" si mi-au spus ca sunt alaturi de noi si ca inteleg efortul pe care il facem. Le multumesc pentru sinceritate si interes. Ii apreciez sincer pe cei care au incercat sa inteleaga un volum atat de mare de informatii tehnice, care au pus neincetat intrebari si au problematizat atat de mult. Unele au fost intrebari firesti, altele poate ca nu, dar cu totii au incercat sa inteleaga, majoritatea cu buna credinta, ce se intampla. Tuturor acestora le multumesc!

Le multumesc inclusiv celor care manati de diverse motive s-au grabit sa ne acuze in stanga si in dreapta, scuipandu-ne si injurandu-ne. Inclusiv acestora le multumesc, chiar daca nu ne-au acordat nici cea mai mica sansa. N-am facut decat sa-mi fac meseria de purtator de cuvant, iar atunci cand iti iubesti meseria nu este nimic imposibil. Iar acest lucru se aplica indiferent de domeniul in care activeaza un om. Si cu toate acestea, mai este un lucru cert: nimeni nu este de neinlocuit.

Inainte de toate insa, vreau sa le multumesc specialistilor Apelor Romane, acelor oameni care au stat zi si noapte, pe diguri, sacrificandu-se, imbolnavindu-se, cazand si ridicandu-se iar! Acestor oameni le port o deosebita stima si veneratie si pot sa le spun ca ei sunt suflul adevarat al Apelor Romane! Pe langa acestia, mai sunt cei din dispecerate care au stat si zi si noapte, punand sufletul lor sa faca tot ceea ce este sau mai mult decat ceea ce este omeneste posibil! Ei sunt oamenii care nu se vad, dar sunt "creierul" si "lucrul" operatiunilor de management al inundatiilor, adevaratii specialisti. Ei sunt insa modesti, nu le place sa li se spuna numele, sau sa fie laudati, spunand doar ca nu au facut decat sa-si faca datoria! Cinste lor!

Coordonare operatiune dig Galati, Nicolae Barbieru, director Apele Romane, SGA Targu Mures si echipa sa

Inundaţiile sunt un fenomen natural şi nicăieri în lume efectele acestora nu se pot evita şi nici anula în totalitate, exemplul relevant fiind ceea ce s-a întâmplat în decursul acestei veri în Europa Centrală şi de Vest, în ţări dezvoltate ca Franţa, Polonia, Ungaria sau în cea de Est, în Republica Moldova sau Ucraina. Având în vedere faptul că efectele schimbărilor climatice s-au resimţit în ultimii ani prin creşterea în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme, generând atât viituri rapide, cu efecte greu de controlat, cât şi inundaţii cu debite foarte mari repetabile într-un interval de timp relativ scurt faţă de scara istorică, se impun abordări concertate, combinând viziunea ecologică, cu soluţii tehnice, actuale şi viabile din punct de vedere socio-economic.

Pentru limitarea efectelor inundaţiilor, este necesară o strânsă colaborare interinstituţională între autorităţile responsabile în managementul inundaţiilor (şi în acest caz, ne referim nu doar la Administraţia Naţională „Apele Române”, ci şi la alte instituţii implicate, cum ar fi Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare din subordinea Ministerului Agriculturii, care gestionează o altă parte din infrastructura de apărare, de exemplu, majoritatea digurilor de la Dunăre, alte instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii, în ceea ce priveşte demararea unui program de amenajare a torenţilor şi combatere a eroziunii solului, Romsilva, din subordinea Ministerului Mediului, în ceea ce priveşte programul de împăduriri şi torenţi, instituţii din subordinea Ministerului Dezvoltării, în ceea ce priveşte combaterea alunecărilor de teren şi amenajarea teritoriului, autorităţile locale, responsabile atât în informarea populaţiei, cât şi emiterea de autorizaţii de construcţie, precum şi executarea unor lucrări de amenajare pe cursurile mici de apă din zona administrativă a acestora- de exemplu, pâraie locale, prevăzute în Planurile de amenajare a teritoriului, respectarea legalităţii în construcţii, program de împăduriri şi programe prietenoase pentru mediu, precum şi implementarea politicilor de renaturare şi creare de zone-umede tampon etc., instituţii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, în ceea ce priveşte coordonarea programului de comunicaţii – drumuri, poduri etc.- cu cele din infrastructura de apărarea împotriva inundaţiilor, instituţiile Prefecturii, IJSU, etc.).
La acestea se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale, în marile oraşe în special, în condiţiile în care, în urma efectelor produse de ploi torenţiale din acest an, în mediul urban, s-a dovedit faptul că majoritatea sistemelor de canalizare sunt sub-dimensionate.
Autoritatile locale, şi cele de acum şi cele de dinainte de 1989, au eliberat autorizaţii de construire fără să respecte un plan de apărare împotriva inundaţiilor. Acest lucru ne îngreunează foarte mult managementul inundaţiilor, în special în situaţii operative.

Prin urmare, efectele inundaţiilor nu pot fi niciunde anulate în lume, ci doar limitate, iar managementul inundaţiilor înseamnă nu doar intervenţii în situaţii operative sau investiţii în infrastructura de apărarea a inundaţiilor.
Trebuie ţinut cont de faptul că strategia de apărare împotriva inundaţiilor nu are un singur beneficiar, ea trebuind să fie asumată în primul rând la nivel politic, indiferent de orientare. Prin urmare, este necesar ca abordarea de management a inundaţiilor să se reflecte în măsuri de întărire a cooperării interinstituţionale a tuturor actorilor implicaţi în acest proces, într-o deschidere mai mare către populaţie şi educarea ei, precum şi implementarea de măsuri tehnice structurale şi non-structurale.
Astfel, din punct de vedere al măsurilor tehnice structurale, vor fi necesare lucrări de supraînălţare a unor drumuri, de redimensionare a unor poduri (care ţin de responsabilitatea altor ministere, în exemplul mai sus, de Ministerului Transporturilor), dar şi măsuri care ţin de ANAR, cum ar fi redimensionarea tehnico-economică a digurilor existente, cu accent pe zonele locuite, prin construcţii cu un nivel de asigurare coresponzătoare unor inundaţii care se produc statistic odată la 100 de ani, iar, în zonele cu densitate mare de populaţie, până odată la 1000 de ani.
În acelaşi timp, ţinând cont de faptul că un rol extrem de important în atenuarea viiturilor îl au acumulările permanente şi nepermanente (baraje, poldere), este necesară menţinerea în continuare a acestora în stare optimă de funcţionare, precum şi creşterea gradului de siguranţă a acestora, activitate care trebuie în mod obligatoriu menţinută la parametrii optimi de până acum. Mai mult, acolo unde au fost prevăzute în schemele de amenajare, iniţiate încă din anii’60 ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), într-un orizont de timp relativ scurt, este obligatoriu ca astfel de investiţii să fie finalizate, ţinând cont de condiţiile de mediu impuse de faţă.

Link si la http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/cum-n-stiut-guvernul-sa-scoata-dopul

Mai jos, cateva selectii din presa de pe vremea acelor zile:

"Soluţii" pentru evitarea inundării zonelor locuite
Inundaţiile din ultima perioadă au readus în atenţie problema hărţilor unora dintre zonele inundabile, dar şi a aplicării strategiei europene din domeniu. Mai mulţi primari din zonele afectate au invocat nevoia refacerii acestor hărţi, dar şi chestiunea autorizaţiilor eliberate pentru construcţii în localităţile cu risc de inundaţii.
Uniunea Europeană a adoptat în 2007 Directiva de management a inundaţiilor. Implementarea legislativă în România s-a făcut la începutul acestui an, când a fost modificată Legea apelor.

Inundatii Siret, survol din avion, iulie 2010

Astfel, la această oră există o strategie de apărare împotriva inundaţiilor pe 10 ani. Aceasta cuprinde printre altele şi hărţi cu zonele de risc de inundabilitate.
Purtătorul de cuvânt de la Apele Române, Ana Maria Tănase spune că ultima actualizare a acestor hărţi s-a făcut în luna martie. Cu toate acestea, în cazul municipiului Dorohoi, de exemplu, pârâul Buhai nu figura pe harta de risc, chiar dacă mai ieşise anterior din matcă.
Purtătorul de cuvânt de la Apele Române, Ana-Maria Tănase, susţine că în cazul Dorohoi, este necesar un complex de lucrări.
"Demararea unui program de amenajare a torenţilor şi de evitarea a acestor viituri şi scurgeri de pe versanţi, respectiv un program de împădurire, nu doar diguri sau acumulări" a declarat Ana-Maria Tănase.
Avize de la Apele Române pentru noile locuinţe
În plus, prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a emis un ordin care interzice primăriilor să mai elibereze autorizaţii de construcţie a locuinţelor fără avizul Apelor Române.
Purtătorul de cuvânt, Ana-Maria Tănase, afirmă că din păcate până acum avizul Sistemului de gospodărire a apelor nu era obligatoriu.

Coordonare operatiune Galati, director general ANAR, David Csaba

"Sa lasam apa acolo unde cade", fara sa mai construim abuziv case in buza apelor

Conceptul european: "Mai mult spatiu pentru rauri"

"Noi nu am emis niciodată avize de gospodărire a apelor în zone inundabile. Este interzis prin lege. Şi nici nu vom emite vreodată. Prin urmare, dacă nu ai aviz de gospodărire a apelor, înseamnă că acea casă este în zonă inundabilă. Prin urmare, autoritatea locală nu mai trebuie să-i de autorizaţie în acea zonă. Până în acest an, nu exista această clarificare legislativă. Mai rămâne problema ce o să se întâmple cu zonele unde deja s-a construit în zone inundabile, pentru că, după cum ştiţi foarte bine, legea nu poate fi aplicată retroactiv" a declarat Ana-Maria Tănase.
Prin urmare, refacerea hărţilor de risc de inundaţii are termen anul 2013, iar integrarea lor în planul de management al inundaţiilor trebuie să aibă loc până în 2015. /Radio Romania Actualitati,
http://www.romania-actualitati.ro/solutii_pentru_evitarea_inundarii_zonelor_locuite-16563

Apele Române: Atenţionarea de inundaţii pe Prut şi Dunăre s-ar putea prelungi cu o lunăAvertizările de inundaţii de pe Prut şi Dunăre s-ar putea prelungi cu o lună, potrivit specialiştilor de la Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).

"Pe Prut şi Dunăre trebuie să ne aşteptăm la o avertizare prelungită timp de o lună de zile. În plus, digurile sunt sub presiune de foarte mult timp şi pot apărea evenimente neprevăzute", a declarat sâmbătă, la Realitatea TV, Ana Maria Tănase, purtător de cuvânt la Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).

Montare hidrobaraj Apele Romane, Galati, iulie 2010

Potrivit reprezentantului ANAR, nivelul Prutului este în scădere. Pericolul nu a trecut având în vedere că meteorologii anunţă continuarea perioadei ploioase.http://www.adevarul.ro/actualitate/Apele_Romane-_Atentionarea_de_inundatii_pe_Prut_si_Dunare_s-ar_putea_prelungi_cu_o_luna_0_295770584.html

Schimbarile climatice inunda Romania la cote istorice
Din cauza schimbarilor climatice, inundatii de amploare, care au loc statistic o data la 100-150 de ani, au devenit un obicei in Romania. Este cazul si inundatiilor din aceasta perioada, cand debitele au depasit cu mult cotele obisnuite, iar apele au maturat localitati intregi.
Potrivit Administratiei Nationale Apele Romane, una dintre cele mai grave situatii este pe Siret. Acolo, inundatii majore, care au loc cel mult o data la un secol, s-au intamplat intr-un interval de numai doi ani, din cauza schimbarilor climatice.
Pe Dunare, astazi au fost depasite cotele istorice din 2006: la Braila apele au fost cu 20 de centimetri peste “recordul” de acum patru ani, la Galati cu 13 centimetri, iar la Fetesti, cotele au depasit cu 22 centimetri nivelul istoric.
“Zonele cele mai vulnerabile la inundatii sunt acum Banatul, Crisul, Tisa, Muresl si Siretul. Conform noii strategii, se va trece la marirea clasei de importanta, a gradului de asigurare a digurilor pana la unu la o suta, ceea ce inseamna sa reziste la debite ce se ating o data la 100 de ani”, a explicat pentru Green Report Ana-Maria Tanase, purtator de cuvant al ANAR.

Harta zone vulnerabile, calculate dupa inundatiile istorice si localitatile afectate in perioada 2005-2008

Clasa de importanta a unei zone inundate se calculeaza in functie de parametri precum suprafata inundata, de numarul de locuitori si gradul de risc. Componenta de aparare a Sistemului national de gospodarire a apelor cuprinde peste 10.000 de diguri, peste 1.500 de baraje si peste 15.700 de kilometri de lucrari pe cursul de apa.

Distributia lucrarilor hidrotehnice apartinand ANAR si tabel cu calcularea claselor de importanta

Majoritatea digurilor din tara, in functie de numarul de locuitori si de obiectivele economice aparate, sunt incadrate in clasele II-V, ceea ce corespunde unor grade de asigurare de maxim odata la 100 de ani si in mod curent odata la 20, respectiv odata la 10 ani.

In prezent, ANAR coopereaza cu celelalte autoritati responsabile de diguri. Echipele Apelor Romane isi concentreaza eforturile si pentru consolidarea digurilor de la Dunare, pe sectorul Fetesti-Braila-Galati, Tulcea si Delta Dunarii. Echipele Apelor Romane Dobrogea Litoral (ABADL) intervin operativ pe digurile de pe Dunare si Delta Dunarii din administrare din judetele Constanta si Tulcea pe circa 90 km, alaturi de IJSU, Jandarmerie si Armata. In total, in operatiunile de interventie sunt mobilizati 1450 de oameni din cadrul Apelor Romane.
“Lucrarile hidrotehnice sunt impartite intre ANAR si ANIF, dar in situatii de urgenta, noi coordonam toate operatiunile, atat la acumulari, diguri ce ne apartin, cat si la Dunare, unde cele mai multe diguri apartin ANIF”, a mai adaugat Ana Maria Tanase.
Indiguirile nu sunt insa singura solutie. Ele sunt insotite de acumulari, halde, dar si de solutii pe termen lung. In ultimii ani, Romania se confrunta aproape in fiecare primavara si toamna cu inundatii devastatoare. Pentru a preveni o parte dintre efectele inundatiilor, Legea Apelor a fost modificata astfel incat autorizatiile de constructii nu vor mai putea fi date fara avizul ANAR, care va interzice orice constructie in zone inundabile. Insa cum legea nu poate fi aplicata retroactiv, statul va trebui sa exproprieze persoanele din aceste zone.
“Nu doar indiguirile sunt solutia. Ele trebuie corelate cu un program de coordonare a torentilor, cu impaduriri, de combatere a alunecarilor de teren, de care tebuie sa se ocupe Ministerul Dezvoltarii, cu o strategie in ce priveste podurile , de care trebuie sa se ocupe Ministerul Transporturilor, ca sa nu mai existe probleme cu podurile la fiecare inundatie”, a mai precizat purtatorul de cuvant ANAR.
Pentru a putea repara si consolida toate digurile care necesita lucrari, ANAR ar avea nevoie de doua miliarde de euro. /Green Report

http://www.green-report.ro/stiri/schimbarile-climatice-inunda-romania-la-cote-istorice

Dunărea şi-a reluat creşterea la Galaţi, avertizările de inundaţii se prelungesc cu o lunăNivelul Dunării a reînceput să crească în zona Galaţi, după patru zile în care cotele au scăzut continuu, dar autorităţile spun că digul de apărare va rezista viiturii care se propagă pe fluviu, transmite NewsIn.
Deşi până sâmbătă dimineaţă nivelul Dunării a scăzut vertiginos, până la cota de 656 de cetimetri (cu 56 de centimetri peste cota de inundaţie), fluviul şi-a reluat creşterea în ultimele ore. De la 7.00 la 12.00, cota a crescut în Portul Galaţi cu patru centimetri, până la 660 de centimetri. Totuşi, autorităţile sunt optimiste şi spun că digul din saci cu nisip şi pământ va rezista chiar şi unei cote de 715 centimetri.
Pe 30 iunie, Dunărea a depăşit la Galaţi cota istorică înregistrată în 2006, de 657 centimetri. Cotele fluviului au continuat să crească, stabilind un nou record pe 5 iulie, când mira hidrometrică din Portul Galaţi a indicat un nivel de 680 de centimetri. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a dispus atunci ridicarea unui dig de 4,5 kilometri în sud-estul oraşului, mobilizând aici 1.400 de militari, jandarmi şi pompieri şi 150 de lucrători ai Apelor Române din mai multe judeţe. Digul, menit să protezeje cartierul Valea Oraşului, unde locuiesc circa 7.000 de oameni, a fost gata în 36 de ore, iar autorităţile au apreciat că el va rezista vârfului de viitură aşteptat sâmbătă, 10 iulie.

Nivelul este în creştere şi pe Prut, care a depăşit cota de pericol, de 600 de centimetri, sâmbătă dimineaţă. La ora 12.00, râul măsura la Oancea 610 centimetri, cu 10 centimetri mai mult decât la ora 7.00. Autorităţile monitorizează şi consolidează permanent digurile de pe cursul râului, Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos, aflate în faza a doua şi, respectiv, în faza a treia de apărare. Zilele trecute, La Oancea a fost ridicat un dig de pământ în lungime de un kilometru şi cu o înălţime de 1,5 metri pe DN 26 Galaţi-Bârlad. În aval, lângă Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-Giurgiuleşti, digul a fost supraînălţat cu 50 de centimetri, pe o lungime de cinci kilometri.
Debitele pe Prut şi Dunăre vor creşte încă aproximativ o lună de zile, astfel că avertizările de inundaţii s-ar putea prelungi, a declarat, sâmbătă, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana Maria Tănase.
"Atât pe Prut, cât şi pe Dunăre, trebuie să ne aşteptăm la o avertizare prelungită timp de o luna. Digurile sunt sub presiune de foarte mult timp si pot aparea evenimente neprevazute", a declarat
sâmbătă, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana Maria Tănase.

ANAR: O viitură pe Dunăre este aşteptată până vineri
Până la sfârşitul acestei săptămâni s-ar putea produce o viitură pe Dunăre, apreciază specialiştii de la ANAR, care mai spun că nivelul ei maxim se va înregistra la Galaţi.
O posibilă viitură pe Dunăre ar putea să apară până la sfârşitul acestei săptămâni, conform prognozelor realizate de specialişti.
"Este vorba de viitura care se aşteaptă conform prognozei care se reactualizează în fiecare zi. Nivelul maxim se va atinge în zona Galaţi. Este posibil ca această viitură pe Dunăre să se resimtă mai târziu, din cauza faptului că nivelul Siretului este în acest moment într-o uşoară scădere, datorită atenuărilor care s-au făcut în acumulări. În aceste patru zile, până pe 8-9 iulie când este făcută prognoza, e posibil să se resimtă viitura", a declarat, pentru REALITATEA.NET, Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt la Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).
Nivelul fluviului va creşte uşor şi acest nivel maxim care se va atinge în zona Galaţi se suprapune apele care vin din Siret, pentru că el se scurge foarte încet, spune Tănase.
"Problema principală este că apa pune o presiune principală asupra digurilor şi pot apărea evenimente neprevăzute, mai ales că digurile sunt sub o presiune foarte mare de câteva săptămâni, iar acest lucru se va întâmpla şi în săptămânile viitoare, adică zona de Dunăre pe care este cod portocaliu se va menţine cel puţin două săptămâni, avertizarea pe Dunăre va fi o lună, deci nivelele crescute pe Dunăre se vor menţine o lună de aici încolo", a completat purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Tănase. /Realitatea TV,
http://www.realitatea.net/anar--o-viitura-pe-dunare-este-asteptata-pana-vineri_721811.html

Dunărea a ieşit din matcă la Feteşti. Cota de inundaţie pe Braţul Borcea, depăşită cu 77 cm
(VIDEO)
Dunărea ar putea depăşi cotele istorice din 2006 şi ar putea atinge sâmbătă cota de 730 cm. În zona localităţilor Feteşti şi Borcea, Dunărea a ieşit deja din matcă şi a inundat mai multe terenuri, păduri şi culturi agricole.
Cota de inundaţie pe Braţul Borcea a fost depăşită cu 77 de centimetri. În pericol se află şi câteva gospodării, apele ajungând deja în unele cazuri aproape de case. Oamenii se tem că sub presiunea apelor, casele şi gospodăriile le vor fi complet distruse.
Administraţia Naţională "Apele Române" prognozează că Dunărea va atinge nivelul maxim la Galaţi pe 10 iulie, când este prognozat un nivel care depăşeşte cota istorică atinsă în anul 2006. /Antena 3,
http://www.antena3.ro/romania/dunarea-a-iesit-din-matca-la-fetesti-cota-de-inundatie-pe-bratul-borcea-depasita-cu-77-cm_103221.html

AVERTIZARE Codul roşu hidrologic rămâne valabil până vineri
SPECIAL - Care sunt prognozele meteo pentru zilele următoare. PLUS - Şeful ANM: "Putem noi să dăm cod negru, că oamenii nu mai pot fi salvaţi
"Îmi pare rău că nu pot să vă dau vestea că încetează ploaia în România, în următoarele zile, singura speranţă este că nu mai vin cantităţi uriaşe din Ucraina şi Siretul ar putea să scadă", a spus Ion Sandu, directorul ANM
Încă o săptămână de azi înainte va ploua în aproape toate zonele ţării şi vor fi inundaţii, mai ales acolo unde deja s-au mai produs, ne-au declarat specialiştii ANM. "Acolo unde au fost revărsări, a plouat mult şi solul deja este îmbibat cu apă, nu mai acceptă niciun strop de apă în plus, indiferent cât de puţin ar mai ploua de acum înainte. În ţară va mai ploua încă şase, şapte zile, mai mult în partea de centru, sud şi est, iar în vest mai puţin. Precipitaţiile nu vor cădea, însă, continuu. Astfel, chiar dacă temperaturile vor fi ceva mai ridicate, vremea nu se va îndrepta foarte mult", ne-a explicat Meda Georgescu, meteorolog ANM. Potrivit autorităţilor, codul galben va fi menţinut şi joi, iar codul roşu hidrologic va fi valabil până vineri. "Îmi pare rău că nu pot să vă dau vestea că încetează ploaia în România, în următoarele zile, singura speranţă este că nu mai vin cantităţi uriaşe din Ucraina şi Siretul ar putea să scadă. Asta pentru că ciclonul nu mai este pe Ucraina, ci se mută pe Moldova şi pe Marea Neagră", a spus ieri Ion Sandu, directorul ANM, aflat la Palatul Victoria.
El a mai explicat că marile inundaţii pot fi prevăzute doar cu două ore înainte: "Sunt situaţii cărora niciun guvern nu poate să le facă faţă, nicăieri în lume. Un guvern poate fi responsabil dacă ies râurile mari, nu situaţii de 200 litri pe metrul pătrat în 24 ore. Pe radar, cu două ore înainte, se poate vedea celula care se dezvoltă şi putem da acea avertizare, dar mi-e greu să cred că se pot lua măsuri. Putem noi să dăm cod negru că oamenii nu mai pot fi salvaţi în asemenea situaţii, să fie foarte clar!". Din 2005, inundaţii de asemenea proporţii se tot întâmplă în România şi cu siguranţă efectele nu ar fi atât de catastrofale dacă am arăta mai multă grijă pentru mediu: "Aici este vorba despre influenţa omului. Vorbim despre defrişările masive de pe versanţi, felul în care s-ar realiza îndiguirile sau faptul că în unele locuri nu se mai curăţă râurile, ceea ce duce la blocaje pe anumite zone", a mai spus Meda Georgescu.
Efectul de remuu: se produce fenomenul invers, când apele Dunării intră în Siret

Inundatii Siret, survol, iulie 2010

Specialiştii Apelor Române se luptă acum să atenueze următoarea viitură de pe Siret, aşteptată dintr-un moment într-altul. Ieri, vârful viiturii de pe Siret ajunsese la Hălăuceşti şi pe sectorul Nicolae Bălcescu - Roman şi, din fericire, digurile rezistau încă, deşi aflate sub presiunea apei. "Motivele revărsării Siretului sunt mai multe: în primul rând, a plouat foarte mult la izvoare, în Ucraina, apoi propagarea viiturii din Ucraina şi, în ultimul rând, Siretul a preluat afluenţi", ne-a declarat Ana Maria Tănase, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR). Problematic va fi sectorul până la Drăgeşti, căci de acolo "debitul Siretului va reuşi să fie preluat fără probleme de către acumulările din aval, Călimăneşti şi Movileni (Acumulare finalizată anul trecut şi aflată la prima atenuare de viitură)", se arată într-un comunicat de presă ANAR. O altă problemă ar putea apărea la vărsarea Siretului în Dunăre. Acolo se formează efectul de remuu. "Este un lucru absolut normal, când debitul râului mai mare intră pe debitul celui mai mic", a adăugat purtătorul de cuvânt al Apelor Române. Şi pe Dunăre debitele sunt în creştere, pe sectorul Brăila-Galaţi.
"Recomandăm populaţiei să se conformeze întru totul indicaţiilor reprezentanţilor ISU, Jandarmeriei şi Armatei, întrucât viaţa oamenilor trebuie cu prioritate să fie protejată. Toate zonele avertizate trebuie să fie în continuare în stare de alertă maximă şi vigilenţă. Facem un apel către autorităţile locale şi echipele de voluntari să acorde sprijin în operaţiunile de supraînălţare a digurilor", mai precizează comunicatul de presă. Genul acesta de viituri, foarte rapide şi pe suprafeţemici (de pildă, o sută de litri pe metru pătrat într-un interval de timp scurt) nu se pot evita nicăieri în lume, spun specialiştii. De altfel, nicăieri nu se pot anula efectele unor asemenea inundaţii, ci numai se pot diminua, adaugă ei.
Studiu: 7 milioane de sinistraţi în întreaga lume, până în 2080
Inundaţiile care mătură Europa Centrală din luna mai încoace ar putea fi puse pe seama încălzirii globale, apreciază climatologii. De altfel, în urmă cu trei ani experţii Grupului Interguvernamental asupra Evoluţiei Climei ajunseseră la concluzia că până în anul 2080 circa şapte milioane de oameni din întreaga lume vor fi afectaţi de inundaţii. Asta se va întâmpla mai ales în zonele costiere şi în marile delte ale lumii. La polul opus, peste 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei şi degradării solului.
În ceea ce priveşte Europa, aceasta va suferi când de secetă, când de inundaţii. Astfel, în regiunile maritime şi în Europa Centrală vor continua să se înmulţească inundaţiile, iar în ţările mediteraneene se va accentua seceta, mai estimau climatologii. De altfel, luna trecută NASA şi specialiştii Met Office au explicat publicului că 2010 are "peste 50% şanse să fie cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo". Este vorba despre ultimii 130 de ani.
Pe linia fenomenelor prognozate încă de acum trei ani se înscriu inundaţiile dramatice din Europa: după o lună de ploi neîntrerupte în Slovacia, digurile au cedat şi apa a intrat în case, ajungând şi la doi metri adâncime.
Autorităţile vorbesc de cele mai grave inundaţii din ultimul secol, fiind decretată şi stare de urgenţă. La fel s-a întâmplat şi în Polonia sau în sud-estul Franţei unde, pe alocuri, a plouat în 24 de ore cât în şase luni. Astfel de viituri nu s-au mai întâmplat din 1827, spun meteorologii francezi. În Ungaria, ploile căzute numai în luna mai au egalat în cantitate debitudebitul mediu pentru un an întreg.
În ceea ce priveşte felul în care vom simţi în România efectele încălzirii globale, Roxana Bojariu, şefa de la Climatologie a ANM, a explicat: "Există pentru următoarele decenii o probabilitate crescută de a înregistra valuri de căldură mai frecvente şi mai intense vara, punctate însă de episoade cu precipitaţii mai intense, în care o cantitate mare de precipitaţii cade pe suprafeţe mici în intervale mici de timp". /Gandul
http://www.gandul.info/news/special-care-sunt-prognozele-meteo-pentru-zilele-urmatoare-plus-seful-anm-putem-noi-sa-dam-cod-negru-ca-oamenii-nu-mai-pot-fi-salvati-6466882?p=2

Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor (care este ordonator principal de credite, în ceea ce priveşte derularea lucrărilor de investiţii) va avea responsabilităţi majore în implementarea strategiei de dezvoltare şi a politicii Guvernului în domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului.
Strategia de management a inundaţiilor pe termen mediu şi lung aprobată recent de Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi noua legislaţie românească (OUG nr.3/ 2010, ultima modificare la Legea Apelor) care transpune prevederile Directivei privind evaluarea riscului la inundaţii 60/EC/2007 implementează conceptul european de amenajare - „mai mult spaţiu pentru râuri”, precum şi conştientizarea riscului la inundaţii.
Se urmăreşte, în primul rând, protecţia oamenilor şi a bunurilor acestora prin realizarea, după caz, a unor lucrări structurale de aparare: acumulări, poldere, diguri şi derivaţii de ape mari. Este avută în vedere o abordare integrată a tuturor componentelor managementului riscului la inundaţii, astfel încât in viitorul apropiat să se realizeze o trecere de la modul „reactiv” de intervenţie la cel „proactiv” în care planificarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi conştientizarea riscului să devină predominante.
Principalele acţiuni propuse în cadrul Strategiei sunt:
 Creşterea capacităţii instituţionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri; formarea de „agenti de inundatii” la nivelul tuturor localitatilor; extinderea „Comitetelor de Bazin” prin atragerea mai multor reprezentanti ai ONG-urilor, reprezentantii tuturor Consililor Judetene, etc precum si crearea în cadrul Consiliului interministerial al apelor a funcţiei de Secretar pentru prevenirea riscului la inundaţii şi a unui secretariat tehnic responsabil cu urmărirea integrării si coordonarii investiţiilor mari la nivel inter-institutional.
 Imbunatatiri ale cadrului legislativ, precum si ale standardelor si normativelor specifice;
 Elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii pentru fiecare din cele 11 bazine hidrografice, în conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii:
o elaborarea hărţilor de hazard la inundaţii.
o elaborarea hărţilor de risc la inundaţii.
o evaluarea preliminara a riscului la inundaţii in bazinele hidrografice.
 Îmbunătăţirea monitorizării, prognozării şi avertizării inundaţiilor
 Planificarea şi managementul situaţiilor de urgenţă
 Autorizaţiile de utilizare a terenurilor şi de construire, controlul acestora
 Strămutare, achiziţie de terenuri şi schimbări culturale
 Îmbunătăţirea controlului viiturilor torenţiale
 Îmbunătăţirea managementului debitelor şi cursurilor de apă
 Întărirea capacitaţii de apărare împotriva inundaţiilor
 Reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a infrastructurii de transport
 Reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a terenurilor agricole
 Îmbunătăţirea şi întreţinerea structurilor de apărare
Etc.
În conformitate cu Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Management al Riscului la Inundatii (ale carui prevederi sunt mentionate succint mai sus), valoarea totală a investiţiilor şi a realizării măsurilor propuse, în perioada 2010-2035 este de cca 25 miliarde Euro, ceea ce inseamna cca 1 miliard Euro / an pentru toţi „actorii” implicaţi (Ministerul Administraţiei Internelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării şi Regionale şi Turismului, etc., vezi link http://www.mmediu.ro/legislatie/legislatie.htm Anexa 1 Atribuţii şi Responsabilitati) – partea ce revine AN Apele Romane fiind estimată la cca 300 mil. Euro / an, pentru investiţii în lucrări hidrotehnice şi pentru implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătăţirea sistemelor de monitoring al apelor, alarmare avertizare, pregatire-formare profesională, colaborare interinstituţională, etc). În ultimii ani, în cadrul AN Apele Romane, volumul investiţional a fost de cca 125-130 mil Euro/an pentru lucrări de infrastructura de apărare şi cca 25 mil Euro/ an pentru măsuri nonstructurale (INHGA+proiecte).

MĂSURI DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDAŢII

MĂSURI STRUCTURALE

 Creşterea gradului de amenajarea a cursurilor de apă;
 Realizarea de acumulări frontale, poldere şi îndiguiri locale;
 Conservarea zonelor umede;
 Realizarea de lucrări de atenuare a inundaţiilor în zonele cu grad ridicat de vulnerabilitate;
 Amenajarea torenţilor, împăduriri, centuri de protecţie forestiere;
 Lucrări pentru diminuarea efectelor eroziunii solului;
 Strămutarea unor locuinţe şi a anexelor gospodăreşti din zonele cu risc ridicat la inundaţii;

MĂSURI NON-STRUCTURALE

 Reactualizarea planurilor de amenajare teritorială din bazinele hidrografice;
 Reactualizarea claselor de importanţă ale lucrărilor hidrotehnice;
 Determinarea zonelor de inundabilitate, a zonelor de risc şi interzicerea construcţiilor în aceste zone;
 Promovarea sistemelor de asigurare la dezastre;
 Dezvoltarea sistemelor informatice pentru alarmare şi avertizare în caz de dezastre;
 Participarea comunităţilor locale la acţiuni de ecologizare a râurilor;
 Educarea populaţiei pentru situaţii de criză;

Toate cele 49 de zone de îmbăiere de pe litoralul românesc corespund standardelor europene

2010-06-14T13:48:00.006+01:00

Toate cele 49 de zone de îmbăiere de pe litoralul românesc corespund standardelor europene, 8,2 la sută dintre ele întrunind condiţii de calitate mai bune decât cerinţele europene obligatorii, informează, luni, Administraţia Naţională "Apele Române", citând raportul Comisiei Europene.
Raportul Comisiei Europene constată o îmbunătăţire semnificativă a calităţii apelor de îmbăiere din România, toate cele 49 de zone îmbăiere de pe litoralul românesc corespunzând standardelor europene obligatorii.
Potrivit sursei citate, s-a constatat un progres cu doi la sută faţă de anul 2008, când 98 la sută din zonele de îmbăiere atingeau standardele europene obligatorii.
"Totodată, patru zone de îmbăiere de pe litoralul românesc (reprezentând 8,2 la sută din cele 49 de zone) au întrunit condiţiile de calitate mai stringente decât cerinţele europene obligatorii faţă de o singură zonă de îmbăiere, doi la sută cât era în 2008 ", precizează "Apele Române".
Raportarea datelor de calitate a apelor de îmbăiere s-a realizat de câtre România, pentru al treilea an consecutiv, prin Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi autorităţile de sănătate publică judeţene, care au participat, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", la delimitarea zonele de îmbăiere.
Administraţia Naţională "Apele Române" elaborează şi reactualizează periodic registrul zonelor protejate, inclusiv a zonelor de îmbăiere. În 22 martie, România a raportat către Comisia Europeană Planurile de Management a Bazinelor Hidrografice, în care au fost incluse şi zonele de îmbăiere.
Conform Directivei Europene privind apele de îmbăiere, până în 2011, ANAR va elabora, în comun cu autorităţile de sănătate publică, profilul apelor de îmbăiere (încadrarea acestora pe clase de calitate), iar, până în 2015, autorităţile responsabile trebuie să ia măsurile de management necesare pentru atingerea unei calităţi cel puţin "satisfăcătoare" a apelor de îmbăiere, precum şi pentru creşterea numărului de ape de îmbăiere care să aibă o calitate "bună" sau "excelentă".
La nivelul Comisiei Europene, se află în curs de elaborare, un proiect de decizie referitor la simbolurile ce ar putea să fie folosite, pe de o parte, pentru recomandarea de interdicţie sau interdicţia de îmbăiere, iar, pe de altă parte, pentru indicarea clasei de calitate a apelor de îmbăiere, mai exact, reprezentarea grafică a unor stele, în care patru stele înseamnă "calitate excelentă a apei de îmbăiere", trei stele, "calitate bună a apei de îmbăiere", două stele, "calitate satisfăcătoare a apei de îmbăiere" şi o stea "calitate nesatisfăcătoare a apei de îmbăiere".
Standardele minime pentru calitatea apei de scăldat în UE au fost respectate în 96 la sută din zonele pentru scăldat costiere şi 90 la sută din zonele pentru scăldat din râuri şi lacuri, rezultă din raportul anual prezentat de Comisia Europeană şi de Agenţia Europeană de Mediu.
Dintre cele 20.000 de zone pentru scăldat monitorizate în întreaga Uniune Europeană în 2009, două treimi sunt zone costiere, iar restul se situează de-a lungul râurilor şi lacurilor.
Respectarea valorilor obligatorii în cazul zonelor costiere a crescut de la 80 la sută în 1990 la 96 la sută în 2009, iar în ceea ce priveşte apele interioare, creşterea a fost şi mai semnificativă, de la 52 la sută la 90 la sută.

http://www.mediafax.ro/social/toate-cele-49-de-zone-de-imbaiere-de-pe-litoralul-romanesc-corespund-standardelor-europene-6409891

Debitele Dunării, de două ori mai mari decât cele normale. Hidrologii aşteaptă inundaţii

2010-06-08T12:15:00.001+01:00

Debitele Dunării la intrarea în ţară sunt de două ori mai mari decât cele normale pentru luna iunie şi cresc în continuare, prognozele hidrologilor arătând că apele ar putea inunda terenuri agricole şi chiar gospodării din zonele neîndiguite sau din Deltă.
"Debitul la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va fi în creştere, situându-se la valori cuprinse între 12.400-13.500 de metri cubi pe secundă, peste media multianuală a lunii iunie, care este de 6.400 de metri cubi pe secundă. Astăzi (luni - n.r.), debitul Dunării în secţiunea Baziaş este de 12.400 de metri cubi pe secundă, urmând să fie în creştere şi în perioada următoare. Conform prognozei, debitul Dunării la intrarea în ţară în data de 14 iunie va ajunge la 13.500 de metri cubi pe secundă", se arată într-un comunicat de luni al Administraţiei Naţionale "Apele Române", în care este citată o prognoză realizată de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
Hidrologii susţin totuşi că debitele corespunzătoare râurilor interioare se află în scădere şi nu vor aduce un aport semnificativ pentru creşterea nivelului fluviului, însă problema este pe râurile care se varsă în Dunăre înainte de intrarea acesteia pe teritoriul românesc.
Debitele fluviului se vor afla peste cotele de inundaţie pe sectorul Gruia-Zimnicea şi peste cotele de atenţie pe sectoarele Giurgiu-Cernavodă şi Brăila-Tulcea.
Specialiştii ANAR estimează că, exceptând anumite "evenimente neprevăzute", în zonele apărate de diguri nu vor apărea probleme, "populaţia fiind în siguranţă".
"În schimb, vor fi inundate terenurile agricole şi posibil anexe gospodăreşti situate în zonele joase, neîndiguite, inclusiv în Delta Dunării", afirmă specialiştii în comunicatul citat.
Conform studiilor făcute de specialiştii de la Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), Dunărea inundă împrejurimile de la un debit de 12.500-13.000 de metri cubi pe secundă. În februarie-martie 2010, în perioada în care judeţele riverane Dunării s-au aflat sub avertizări cod galben şi chiar cod portocaliu, debitul fluviului a ajuns la un maxim de circa 12.000 de metri cubi pe secundă.
Pentru comparaţie, inundaţiile de pe Dunăre din 2006, când cea mai afectată localitate a fost Rast, s-au produs după ce fluviul a ajuns la un debit de 15.860 de metri cubi pe secundă doar la intrarea în România, fără a lua în calcul aportul râurilor interne care se varsă în fluviu în amonte de localitatea doljeană.

Stire de pe Mediafax

ÎN PERIOADA 8-10 IUNIE, DUNĂREA POATE SĂ ATINGĂ UN DEBIT DE 12800 MC/S

2010-06-03T19:17:00.006+01:00

În prezent, fluviul Dunărea înregistrează la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, un debit de 10500 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Astfel, la această oră, Dunărea se situează peste Faza I (zonă îndiguită) echivalent cu depăşirea cotelor de inundaţie (CI), în zonă neîndiguită, la trei staţii hidrometrice: Gruia (la Faza II), Calafat (cu 28 cm peste Faza II) şi la Bechet ((la Faza II). La staţiile hidrometrice, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, precum şi Feteşti, Cernavodă, Brăila, Isaccea şi Tulcea, Dunărea se situează la Faza I, zonă îndiguită, echivalent cu depăşirea cotelor de atenţie. Celelalte staţii nu au intrat încă în faza de apărare. Conform prognozei INHGA, în perioada imediat următoare, debitul Dunării la intrarea in ţară (secţiunea Baziaş) va fi în crestere, situându-se la valori cuprinse între 11400-12800 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). În intervalul marţi, 8 iunie până joi, 10 iunie, fluviul Dunărea va ajunge la intrarea în ţară, la un debit de 12800 mc/s, această prognoză urmând să fie reactualizată după acest interval.Aval Porţile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului în creştere pe sectorul Gruia-Călăraşi, în scădere uşoară pe sectorul Cernavodă-Brăila şi relativ staţionare cu tendinţă de creştere pe sectorul Galaţi-Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în creştere pe tot sectorul aval Porţile de Fier. Comparativ cu anul 2006, când debitul Dunării la intrarea în ţară a fost de 15860 mc/s şi au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuaţi în jur de 10.000 de oameni, specialiştii Administraţiei Naţionale 'Apele Române' estimează faptul că nu vor fi probleme deosebite, până la un debit al Dunării, la intrarea în ţară, de 13500 mc/s-14000 mc/s, când zonele apărate de diguri nu vor fi afectate, în schimb, vor fi inundate terenurile agricole şi posibil anexe gospodăreşti situate în zonele joase, neîndiguite, inclusiv în Delta Dunării. În prezent, echipele A.N. Apele Române, împreună cu IJSU-urile şi subunităţile ANIF, acţionează conform Planurilor de Apărare Împotriva Inundaţiilor, asigurând continuu monitorizarea sectoarelor îndiguite şi intervenţia operativă în secţiunile critice.VÂRFUL DE VIITURĂ A FOST ATINS ASTĂZI PE RÂUL CRASNACa urmare a depăşirii fazei de apărare III (zonă îndiguită), echivalentul COTEI DE PERICOL (COD ROŞU) instituită de INHGA, pe râul Crasna, în secţiunea Domăneşti, A. N. 'Apele Române' - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa informează că polderul Moftin a intrat în funcţiune, reuşind să taie la jumătate vârful viiturii formate pe râul Crasna. Râul Crasna, la Domăneşti, a atins vârful de viitură astăzi, în intervalul de timp 5.00-15.00, cu un nivel de 563 cm, situându-se cu 13 cm peste cota de pericol.Prin urmare, specialiştii Administraţiei Naţionale 'Apele Române' - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa-Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare estimează că nu vor fi probleme majore pentru populaţia din zonă, întrucât, în aval, digurile tranzitează în condiţii de siguranţă viitura. Echipele Administraţiei Naţionale 'Apele Române' - Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa- Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare s-au deplasat încă din cursul nopţii în secţiunile vizate, fiind pregătite, dacă era cazul, să intervină pentru supraînălţarea digurilor. A. N. 'Apele Române', prin Administraţiile Bazinale de Ape monitorizează în continuare cursurile de apă vizate de avertizare şi, în funcţie de evoluţia evenimentelor, vom reveni cu informaţii suplimentare.

VÂRF MAXIM DE VIITURĂ PE RÂUL BÂRZAVA, SECŢIUNEA GĂTAIA, AUTORITĂŢILE SUNT ÎN ALERTĂ!

2010-05-18T18:53:00.012+01:00

Măsuri de atenuare a debitelor pe râul Bârzava, cotele sunt in scadere
În perioada 17-18 Mai 2010, nivelul precipitaţiilor căzute în bazinul superior al râului Bârzava a fost de 127 l/mp, astfel ca debitul maxim afluent (la intrare) în acumularea Secu a fost de 37,7 mc/s, debitul defluent fiind de aproximativ 24,3mc/s. Aşa cum se poate constata din datele de mai sus, rezultă o atenuare a debitului de 13,4 mc/s, ceea ce înseamnă o reducere a debitului maxim afluent cu circa 26% în aval de acumularea Secu.
La debitul defluent (la ieşire) din acumularea Secu se adaugă debitul uzinat prin UHE Grebla, debitul celor trei afluenţi (pârâul Sodol, pârâul Terova şi pârâul Doman), rezultând debitul de 57,5 mc/s în secţiunea Moniom, aval de Reşiţa.

Până la secţiunea Gătaia, există doi afluenţi, pârâul Fizes (afluent de stânga) şi pârâul Râmna (afluent de dreapta), care au înregistrat, la rândul lor, debite şi cote ridicate. Pe pârâul Fizes, s-a intervenit în 18 mai pentru supraînălţarea digului, din cauza deversărilor apărute. Debitul cumulat al celor 2 afluenţi a fost de aproximativ 20 mc/s.
O parte din debitul râului Bârzava a fost atenuat în polderul Gherteniş care a intrat în funcţiune în data de 18 mai, ora 7.00. Debitul în secţiunea Gătaia este format de debitul din secţiunea Gherteniş la care se adaugă şi aportul de bazin (adică apele adunate între secţiunile Gherteniş-Gătaia).
În secţiunea Gătaia, în cursul nopţii, în intervalul 23.00-3.00, s-a atins vârful de viitură, ajungând la o cotă maximă de 473 cm, cota care nu a pus în pericol linia de apărare aflată în localitatea Gătaia. Prin urmare, fără aceste măsuri de exploatare din zona amonte, prin acumulările de pe Bârzava Superioară şi polderul Gherteniş, cota posibil înregistrată la Gătaia ar fi fost de 496 cm.
Menţionâm că în toate aceste acţiuni au fost respectate toate regulamentele de exploatare ale acumulărilor din bazinul Bârzava Superioară, precum şi planurile de apărare judeţene şi locale./ Amos News

În cursul acestei după-amiezi, INHGA a instituit COD ROSU pe râul Bârzava, pe sectorul Gătaia-Partos. Zona este indiguita si a fost atinsa faza III de apărare (zonă îndiguită). În cursul acestei nopţi, va fi atins vârful maxim de viitură, acesta fiind prognozat un maxim 470 cm, adică va fi depăşită cu 20 cm faza III de apărare (zonă îndiguită). Digul are o garda de 50 de cm peste faza III din care vor mai rămâne 30 cm pana la coronamentul digului.
Încă de două zile, A. N. „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Banat este în alertă şi au fost luate deja măsuri suplimentare de monitorizare şi intervenţie. În această dimineaţă, la ora 07:00, polderul Gherteniş a intrat în funcţiune, reuşind să preia o parte din surplusul de apă format pe râul Bârzava. Apele Române Banat au suplimentat supravegherea şi monitorizarea digului cu a doua formaţie de lucru de la SGA Timiş – formaţia Deta, care va supraveghea pe parcursul întregii nopţi şi va interveni cu saci pentru supraînălţare în zona Gătaia, împreună cu autorităţile prezente deja la faţa locului. Dacă va fi cazul, Apele Române Banat vor suplimenta cu saci de nisip (au fost aduşi încă 1000 de saci), în zonele cu uşoară tasare.
În prezent, viitura are un nivel de 460 cm şi un debit de corespunzător de 88 mc/s. Comparativ cu anul 2005, când digurile au fost avariate, nivelul râului înregistrat în aceiaşi secţiune a fost de 520 cm, cu un debit corespunzător de 135 mc/s. În situaţia în care va fi depăşită cota prognozată, se vor lua în considerare măsuri suplimentare de protejare a populaţiei şi a localităţii Gătaia. În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare. /Comunicat ANAR, 18.05, ora. 19.00

VÂRF MAXIM DE VIITURĂ PE RÂUL BÂRZAVA, SECŢIUNEA GĂTAIA, AUTORITĂŢILE SUNT ÎN ALERTĂ!
În cursul acestei după-amiezi, INHGA a instituit COD ROSU pe râul Bârzava, pe sectorul Gătaia-Partos. Zona este indiguita si a fost atinsa faza III de apărare (zonă îndiguită). În cursul acestei nopţi, va fi atins vârful maxim de viitură, acesta fiind prognozat un maxim 470 cm, adică va fi depăşită cu 20 cm faza III de apărare (zonă îndiguită). Digul are o garda de 50 de cm peste faza III din care vor mai rămâne 30 cm pana la coronamentul digului.
Încă de două zile, A. N. „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Banat este în alertă şi au fost luate deja măsuri suplimentare de monitorizare şi intervenţie. În această dimineaţă, la ora 07:00, polderul Gherteniş a intrat în funcţiune, reuşind să preia o parte din surplusul de apă format pe râul Bârzava. Apele Române Banat au suplimentat supravegherea şi monitorizarea digului cu a doua formaţie de lucru de la SGA Timiş – formaţia Deta, care va supraveghea pe parcursul întregii nopţi şi va interveni cu saci pentru supraînălţare în zona Gătaia, împreună cu autorităţile prezente deja la faţa locului. Dacă va fi cazul, Apele Române Banat vor suplimenta cu saci de nisip (au fost aduşi încă 1000 de saci), în zonele cu uşoară tasare.
În prezent, viitura are un nivel de 460 cm şi un debit de corespunzător de 88 mc/s. Comparativ cu anul 2005, când digurile au fost avariate, nivelul râului înregistrat în aceiaşi secţiune a fost de 520 cm, cu un debit corespunzător de 135 mc/s. În situaţia în care va fi depăşită cota prognozată, se vor lua în considerare măsuri suplimentare de protejare a populaţiei şi a localităţii Gătaia.
În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare. /Comunicat ANAR, 18.05, ora. 12.00

Ziua Pământului a fost sărbătorită in bazinul hidrografic Crisuri

2010-05-06T20:19:00.009+01:00

Preșcolarii de la Grădinița numărul 19 s-au alăturat copiilor și adolescenților care au sărbătorit o săptămână de ecologie și voluntariat la Oradea. Copiii, alături de reprezentanții Ape Crișuri Oradea și-au luat angajamentul să protejeze mediul înconjurător.

Copiii de la Grădinița numărul 19 au sărbătorit alături de Direcția Apelor Crișuri Ziua Pământului. Ziua a fost celebrată în toiul Săptămânii Naționale a Voluntariatului. Majoritatea copiilor și adolescenților au defășurat acțiuni de igienizare a spațiilor verzi și au executat diverse obiecte decorative din materiale reciclabile. Copiii de la Grădinița 19 au reușit pe lângă activitățile de consștientizare să facă o vizită și la Priza de Apă din cadrul Administrației Apelor Crișuri. După prezentare, copiii au primit de la instituție diploma reperzentând angajamentul lor că vor respecta de acum mediul înconjurător.

Stire aparuta in Adevarul, 24 aprilie 2010

Apele Române: amenzi pentru deşeurile aruncate lângă râuri

2010-04-28T12:43:00.003+01:00

Inspectorii Administraţiei Apele Române au aplicate amenzi de aproape 45.000 de euro pentru deşeuri aruncate în ape sau de-a lungul râurilor.

În ultimele două săptămâni au fost desfiinţate 300 de depozite de deşeuri necontrolate, aflate de-a lungul râurilor Cerna, Nera, Teleorman, Argeş, Bistriţa precum şi Someşul Mare.
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Apele Române, Ana Maria Tănase, afirmă că vor continua controalele în toată ţara.
Mai mult, Administraţia Apele Române avertizează că deşeurile depozitate în preajma cursurilor de apă pot cauza inundaţii, având în vedere că în perioada următoare va creste şi debitul râurilor. - Europa fm

Lacul Morii, curatat de deseuri de elevi voluntari si angajati ai Apele Romane

2010-04-28T12:38:00.005+01:00

Peste 200 de voluntari au strans, sambata, peste 50 de metri cubi de deseuri (menajere, textile, plastic, hartii, resturi lemnoase) din zona Lacului Morii din Capitala si a insulei cu acelasi nume.
Din grupul voluntarilor au facut parte elevi ai Liceului Teoretic Grigore Moisil si angajati ai Administratiei Nationale Apele Romane. Voluntarii au plantat mai multi pomisori in zona Podului Ciurel, de-a lungul b-dului Virtutii, iar, in Parcul Crangasi, au fost montate 6 panouri de guma de mestecat, cu mesajul „Lipiti aici guma de mestecat. Ea trebuie colectata separat de alte deseuri”.

Barajul Lacul Morii are un rol extrem de important pentru apararea impotriva inundatiilor, avand un volum de atenuare a viiturilor de 4,71 mil mc (dintr-un volum maxim de 19, 4 mil mc), reprezentand ultima linie de aparare a Capitalei.
Prin urmare, in calitate de parteneri, Administratia Nationala „Apele Romane” s-a opus initiativei de montare de cosuri, bancute sau copaci pe coronamentul digului, intrucat orice lucrare care afecteaza sau pune in pericol stabilitatea unei constructii hidrotehnice este strict interzisa.
Prin astfel de actiuni, Apele Romane a dorit sa constientizeze cetatenii in ceea ce priveste importanta pastrarii curateniei apelor si, in acelasi timp, sa faca un apel la solidaritate sociala si interinstitutionala pentru ca, printr-un efort conjugat comun, sa previna si sa combata impreuna fenomenul poluarii apelor, inclusiv prin metode coercitive.
www.mondonews.ro

Actiuni de constientizare a importantei apei in bazinul hidrografic Jiu

2010-04-28T12:13:00.014+01:00

DA Jiu: Lecţii deschise, concursuri şi diplome pentru copii de Ziua Mondială a Apei
Angajaţii Direcţiei Apelor (DA) Jiu au pregătit o săptămână întreagă de întîlniri cu elevii craioveni cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Seria acţiunilor demarate de DA Jiu a debutat azi, cu o lecţie deschisă pentru elevii Colegiului Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova. Potrivit unui comunicat al DA Jiu, evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua pe parcursul întregii săptămâni.

“Specialiştii Direcţiei Apelor Jiu Craiova au demarat astăzi, 15 martie 2010, evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei prin lecţia deschisă susţinută elevilor clasei a II C de la Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti Craiova. Sub egida “Apă curată pentru o lume sănătoasă“, specialiştii D.A Jiu au explicat elevilor importanţa calităţii apelor în raport cu un stil de viaţă sănătoasă. Calitatea apei este cheia sănătăţii umane şi a ecosistemelor. Sunt numeroase stimulente de a îmbunătăţi calitatea apei: îmbunătăţirea ecosistemelor şi a serviciilor publice, îmbunătăţirea sănătăţii, precum şi îmbunătăţirea mijloacelor de subzistenţă.

În acest an, tema Zilei Mondiale a Apei “Clean Water for a Healthy World” (Apă curată pentru o lume sănătoasă) pune accentul pe creşterea conştientizării şi a informării în ceea ce priveşte calitatea apelor şi conservarea resurselor de apă. UNEP este instituţia sub egida căreia sunt organizate în lumea întreagă acţiuni de celebrare a Zilei Mondiale a Apei în anul 2010, împreună cu alte organizaţii de renume, care recomandă iniţierea şi programarea unor activităţi de comunicare şi conştientizare a mesajului lansat cu acest prilej.
Toţi elevii au fost angrenaţi într-un concurs (la clasă)cu tema Zilei Mondiale a Apei din acest an, concurs de compuneri, desene, iar pentru participare conducerea Direcţiei Apelor Jiu le va înmâna şi câte o diplomă”, precizează comunicatul DA Jiu.
http://www.oltenasul.ro/da-jiu-lectii-deschise-concursuri-si-diplome-pentru-copii-de-ziua-mondiala-a-apei/

Debite mari pe Dunăre în aprilie şi, posibil, cod portocaliu

2010-03-30T13:51:00.012+01:00

Dunărea va avea un debit de circa 12.700 de metri cubi pe secundă în a doua jumătate a lunii aprilie, susţin hidrologii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), care anunţă că în acea perioadă zonele riverane fluviului se vor afla sub cod galben sau chiar portocaliu.

Inundatii Dunare, 2006

Toata stirea pe Mediafax
http://www.mediafax.ro/social/debite-mari-pe-dunare-in-aprilie-si-posibil-cod-portocaliu-5767195

http://www.mediafax.ro/social/nivelul-dunarii-depaseste-cotele-de-inundatie-si-este-in-crestere-5669970

Da click pe harta sa vezi prognoza cu hartile atasate pentru lunile aprilie si mai

Ziua Mondiala a Apei, in bazinul Dobrogea Litoral

2010-03-26T12:03:00.008Z

Celebrarea Zilei Internaţionale a Apei este o iniţiativă ce a decurs din Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) din anul 1992, de la Rio de Janeiro. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în data de 22 Decembrie 1992 rezoluţia A/RES/47/193 prin care data de 22 Martie a fiecărui an a fost declarată Ziua Mondială a Apei, începând cu anul 1993.
Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat intervalul 2005-2015 ca fiind Deceniul Internaţional al Naţiunilor Unite în lupta „Apă pentru Viaţă”. Anul 2008 a fost declarat, în acest sens, Anul Internaţional al Igienei.

La nivel mondial, 41% din populaţie nu are acces la servicii sigure de igienă a apei. În România, 44% din oameni nu au acces la alimentare sigură cu apă potabilă. Deşi igiena de bază pare un lucru de la sine înţeles, peste 41% din populaţia globului nu are acces la latrine sau alte tipuri de facilităţi pentru igienă; aceasta duce la milioane de cazuri de îmbolnăviri cu diaree, holeră, pneumonie sau malnutriţie, boli care fură zilnic vieţi, mai ales din rândul copiilor.
Astăzi, apa destinată uzului casnic - consumul uman şi igienizarea locuinţelor - reprezintă 10 la sută din consumul planetar (faţă de 20 la sută necesare pentru industrie şi 70 la sută pentru agricultură).
Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia

Sub îndrumarea profesorilor Ionela Răduţ, Rodica Plugaru, Daniela Avram şi Monica Nedelcu, sâmbătă, 22 martie, de la ora 10, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia organizează o serie de manifestări legate de Ziua Mondială a Apei, susţinute de elevii clasei a XI-a E.
„Echipa, formată din elevi şi profesori, a dorit să realizeze o abordare interactivă şi interdisciplinară, încercând să surprindă prezenţa elementului apă atât în literatură, religie, limbi străine, cât şi în experienţe ştiinţifice care ţin de domeniul chimiei şi al biologiei. Activitatea se adresează tuturor categoriilor de vârstă, de la preşcolari la adulţi cu scopul de a conştientiza importanţa apei în viaţa noastră şi în menţinerea echilibrului planetei”, a declarat prof. Monica Nedelcu, consilier de imagine.
Elevii vor invita oaspeţii la completarea unor chestionare şi le vor supune atenţiei spoturi publicitare, pliante, referate şi o scenetă care subliniază impactul acţiunilor noastre asupra mediului înconjurător.

În săptămâna care va urma, elevii se vor deplasa la şcolile şi grădiniţele din oraşul Medgidia şi le vor prezenta copiilor prin personaje de desene animate, imagini atractive şi experimente modalităţi de prevenire a poluării şi de protejare a resurselor naturale de apă.
La această manifestare au fost invitaţi primarul Medgidiei, Dumitru Moinescu, directorul societăţii Edilmed, profesori ai şcolilor şi liceelor din oraş, elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai ONG Mare Nostrum din Constanţa.
Impactul manifestării şi rezultatele chestionarelor vor fi publicate pe site-ul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu”: www.nicolaebalcescu.ro
Şcoala nr. 29 ,,Mihai Viteazul”

Sub deviza „Apă pentru viaţă”, elevii Şcolii nr. 29 „Mihai Viteazul” vor marca Ziua Mondială a Apei, sâmbătă, 22 martie, printr-o serie de manifestări menite să readucă în atenţia opiniei publice problemele legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor. Aceste acţiuni fac parte din proiectul educaţional „Salvaţi pământul de modificările climatice”, ce se derulează în şcoală sub coordonarea profesoarei de geografie Lilica Nistor şi care are ca parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean, Şcoala „Nicolae Tonitza”, ONG MARE NOSTRUM, Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin „Oceanic Club”, Agenţia de Publicitate „Celebrity”, Liga Europeană pentru Cultură şi Arte şi Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă. Invitaţii din partea ONG Mare Nostrum, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin „Oceanic-Club”, Liga Europeană pentru Cultură şi Artă, Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă vor purta discuţii cu elevii pentru a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle şi responsabilităţile tuturor în valorificarea şi protejarea surselor de apă. La rândul lor, elevii vor prezenta momente artistice cu jocuri de rol, poezii şi expoziţii tematice „Fiecare strop contează!”.
Evenimentul se înscrie, de asemenea, în cadrul Proiectului transfrontalier „ECO PHARE 2005”, care se desfăşoară din anul acesta şi în Şcoala nr. 29 „Mihai Viteazul” şi care are drept ţintă un număr de 2.000 de elevi, 10 profesori, 15 membri ai ONG-urilor din Constanţa şi Dobrich-Bulgaria. „Având ca scop educarea ecologică a tinerei generaţii în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, colectarea deşeurilor şi diminuarea cantităţii de deşeuri depozitate la groapa de gunoi, proiectul îşi propune să dinamizeze şi să permanentizeze relaţiile de colaborare în domeniul educaţiei între România şi Bulgaria”, ne-a declarat Renata Rădulescu, consilier de imagine.

Stire aparuta in Ziua de Constanta

Ziua Mondiala a Apei, in bazinul Mures

2010-03-26T10:30:00.006Z

Apă curată pentru o lume sănătoasă
Calitatea resurselor de apă este din ce în ce mai mult ameninţată de poluare. Activitatea umană din ultimii 50 de ani este responsabilă pentru poluarea fără precedent a resurselor de apă. Mulţi poluanţi ai apelor au efecte negative în timp asupra calităţii apelor, punând în pericol sănătatea umană. Este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le aduci la o calitate corespunzătoare după ce au fost poluate deja. Creşterea investiţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii poluării resurselor de apă trebuie să fie completată de iniţiative de informare, educare şi conştientizare a publicului, în sensul protejării resurselor de apă printr-un comportament adecvat.
În fiecare an, ţările îşi reunesc toate eforturile pentru a marca şi a-şi întări comunicarea în vederea selectării celor mai bune soluţii, că cea mai însemnată bogăţie a pământului, sufletul său, "Apa", să fie cât mai curată şi îndestulătoare pentru toţi cetăţenii lumii.

De Ziua mondială a apei, Direcţia Apelor Mureş a reafirmat importanţa calităţii apelor în raport cu un stil de viaţă sănătos. O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea vieţii se reflectă şi în comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Calitatea foarte bună a apelor vorbeşte de modul în care o naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să ducă o politică adecvată, prin politici şi strategii durabile de gospodărire a apelor. Calitatea resurselor de apă este din ce în ce mai mult ameninţată de poluare, ne spunea Călin Fokt, purtător de cuvânt la Direcţia Apelor Mureş. Sloganul sub care s-au desfăşurat acţiunile în acest an a fost "Apă curată pentru o lume sănătoasă".

În cadrul acestora, au fost organizate,împreună cu administraţiile publice locale, unităţi de învăţământ, ONG-uri etc., acţiuni de informare şi educare, prin intermediul cărora s-a subliniat importanţa păstrării apei curate./

Stire aparuta in Cuvântul Liber de Mures – Letiţia Bota –

Ziua Mondială a Apei, sarbatorita in bazinul hidrografic Banat

2010-03-26T09:37:00.017Z

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, care va avea loc pe 22 martie, Direcţia Apelor Banat a pregătit o serie de seminarii şi concursuri care să celebreze evenimentul. Vineri dimineaţă au fost premiaţi la sediul Direcţiei copiii care au câştigat faza judeţeană a concursului de afişe „Sărbătoarea apei în şcoala mea”.

În cadrul concursului, elevi de la şcolile din judeţ au făcut afişe din materiale reciclabile, pe tema apei. Cei mai talentaţi dintre ei au fost premiaţi, vineri dimineaţă, la sediul Direcţiei Apelor Banat, în cadrul unui seminar fetiv, la care au participat numeroase oficialităţi locale. Tot cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, în perioada 22 -23 martie va avea loc proiectul „Water on lyrics”, organizat de Babel Center, care presupune o activitate de comunicare cu elevii, bazată pe imagini legate de apă şi elemente legate de ea. De asemenea, până la sfârşitul lunii se va desfăşura concursul online „Apă curată pentru o lume sănătoasă”, organizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, proiect la care participă toate şcolile din judeţul Timiş./( www.tion.ro, redactor Alex. Plesa, 19.03.2010)

Timişenii au nevoie de apă curată pentru o viaţă curată
Direcţia Apelor Banat (DAB) Timişoara a marcat, vineri, 19 martie, Ziua Mondială a Apei, printr-o dezbatere a Comitetului Bazinal lărgit, cu tema „Apă curată pentru o lume sănătoasă”. La eveniment au participat autorităţi locale şi judeţene din Timiş şi Caraş-Severin, dar şi invitaţi din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Facultatea de Hidrotehnică. “Am hotărât să marcăm această zi, astăzi, prin şedinţa Comitetului Bazinal, care îşi desfăşoară activitatea în tot Bazinul Hidrografic al Banatului (SHB), comitet prezidat de către Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş”, a spus Titu Bojin, directorul DAB. “Apa este viaţă, dar nu oricum –ne interesează calitatea, apă curată pentru o viaţă curată”, a declarat Ostaficiuc.

389 de râuri în SHB
DAB Timişoara este singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de suprafaţă, naturale sau amenajate. Specialiştii DAB susţin că sursele de alimentare cu apă a populaţiei din SHB provin din apele curgătoare de suprafaţă, lacuri de acumulare şi ape subterane. Apele de suprafaţă sunt grupate în şapte bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna şi Dunăre, în total 389 de râuri. Dr. geograf Mihaela Soroceac susţine că lacurile de acumulare au fost construite pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială, în scop energetic şi de apărare împotriva inundaţiilor. Conform statisticilor, au fost prelevat şi livrat populaţiei un volum de 127.047.000 de metri cubi într-un an, din care 71, 35% din sursele de suprafaţă, 28,6% din sursele de subterane şi 0,03% din Dunăre. Ilie Vlaicu, directorul Aquatim, a subliniat că în judeţul Timiş nevoia de investiţii este de mai mult de 200 de milioane de euro pentru construcţii, reabilitări şi modernizări de infrastructură de apă şi canalizare. “În prima etapă, avem pregătite proiecte pentru atragerea a 118 milioane de euro din fondul de coeziune al Uniunii Europene, dintre care 90 de milioane sunt nerambursabile”, a spus Vlaicu.

Premii pentru elevi
De la jumătatea secolului al XVIII-lea, în SHB s-au produs şapte inundaţii istorice. Ca mai devastatoare şi mai mare viitură din secolul XX de pe râurile Bega şi Timiş a fost înregistrată în anul 1912. De asemenea, mari inundaţii au fost în 1966, 1970 şi în 2000. “Inundaţiile din 2005 au confirmat sensibilitatea Câmpiei Banatului la impactul riscurilor hidrologice şi au reafirmat necesitatea de a lua atitudine”, a precizat Soroceac. În ultimii ani, cele mai afectate areale de inundaţii au fost zonele riverane cursurilor de apă Bega (Făget, Mănăştur, Balinţ, Chizătău, Topolovăţ, Remetea Mare, Timişoara, Utvin, Sânmihaiu Român, Uiva şi Otelec); de pe râul Bârzava (Moniom, Gherteniş, Gătaia, Berecuţa, Sângeorge, Denta şi Partoş); de pe râulTimiş (Racoviţa, Lugoj, Albina, Şag, Parţa, Cebza, Rudna, Crai Nou, Gad, Grăniceni şi Cruceni).

Cu prilejul Zilei Apei, Bojin i-a premiat şi pe elevii timişeni care au câştigat faza judeţeană a concursului de afişe „Sărbătoarea apei în şcoala mea”. “Mulţumesc cadrelor didactice care i-au îndrumat la acest concurs. Ei sunt finaliştii. Sunt bucuros că avem o colaborare foarte bună cu învăţământul timişean. Luni îi vom premia pe studenţii de la Universitatea Politehnică”, a spus Titu Bojin. Cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei se mai desfăşoară, pe tot parcursul lunii martie, concursul on-line “Apă curată pentru o lume sănătoasă”, organizat de către DAB şi Inspectoratul Judeţean Timiş, prin participarea elevilor V –VIII din toate şcolile din judeţul Timiş. Parteneri media sunt ZIUA de Vest, TVR Timişoara şi Studio Alex Hreniuc. Elevii pot trimite compuneri şi poveşti cu tema apei, dar şi colaje de până la 10 fotografii şi filme pe tema apei, la adresa: concursdab@yahoo.com. detalii la www.directiaapelorbanat.ro/( Ziua de Vest, online, redactor Gheorghe Miron, 19 Martie 2010, 20:25)

Racordarea Romaniei la canalizare si apa costa 9,5 miliarde euro

2010-03-25T16:39:00.009Z

Romania nu isi va putea atinge la timp tintele in ce priveste directiva europeana din domeniul apei, costurile implementarii unui sistem de canalizare si epurare a apei la standarde europene fiind de 9,5 miliarde de euro, a fost concluzia unei intalniri organizate de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR). Evenimentul a fost prilejuit de Ziua Mondiala a Apei, sarbatorita in fiecare an, la 22 martie.

In Romania, gradul de racordare la reteaua de canalizare a ajuns la 52% la finele anului 2009, in timp ce numai 42,78% dintre cladiri erau racordate la statii de epurare. Totusi, nici unul dintre marile orase din tara nu detine statii de epurare conforme cu cerintele europene.
Pentru a implementa directiva europeana privind epurarea apelor uzate urbane, reprezentantii ANAR estimeaza ca ar fi necesari 9,5 miliarde de euro, din care 5,7 miliarde pentru statii de epurare, iar 3,8 miliarde sa fie directionati catre racordarea la reteaua de canalizare.

Capitala, in topul poluatorilor
„Din pacate, nici in fantani nu mai avem apa curata. Trebuie sa avem grija de apele de suprafata si sa pastram intacte rezervele de la mare adancime”, a declarat David Csaba, director general ANAR.
Tot cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, autoritatile romane trebuie sa raporteze la Comisia Europeana Planurile de Management al bazinelor hidrografice. Potrivit documentului intocmit de ANAR, marile aglomerari urbane din Romania sunt principala sursa de poluare a apelor, pe primele locuri situandu-se Bucuresti, Galati, Braila, Tulcea si Giurgiu. Mari poluatori se gasesc insa si in sectorul industrial:
complexele de crestere a animalelor
unitati industriale (Azomures, Oltchim, Uzinele cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzesti, Letea Bacau, Petrobrazi, Viromet Victoria, Baia Borsa si Copsa Mica)
exploatari miniere (SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borsa, Suplacu de Bracau).

Prima scadenta va fi in 2013
Directiva europeana in domeniul calitatii apelor obliga Romania ca pana la data de 31 decembrie 2013 sa construiasca infrastructura de apa si canalizare pentru 263 de localitati cu peste 10.000 de utilizatori. Urmatoarea etapa are termen in 2018 si include peste 2.300 de localitati cu mai putin de 10.000 de utilizatori.

Investitiile de anul acesta ale Administratiei sunt finantate din trei surse: bugetul de stat (196 milioane lei), surse externe (460 milioane lei) si Fondul de mediu (130 milioane lei).
Pentru perioada 2010-2027, costurile totale ale masurilor necesare pentru implementarea tuturor directivelor europene privind calitatea apelor au fost estimate la peste 19,5 miliarde de euro. Cele mai mari investitii sunt necesare pentru asigurarea serviciilor de apa pentru populatie, urmate de masuri destinate sectorului agricol si celui industrial.

Stire aparuta in Green Report

Actiuni in bazinul hidrografic Olt

2010-03-25T10:12:00.008Z

Calitatea apei depinde de fiecare dintre noi!
Este mai ieftin să protejăm apele decât să le aducem la o calitate corespunzătoare după ce au fost poluate deja. Chiar dacă în perioada 2005 – 2008 s-a înregistrat o reducere a cantităţii de poluanţi invocate în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare destul de mare.

Cu acest prilej au fost organizate acţiuni educative în şcoli şi licee, acţiuni ce s-au desfăşurat sub motoul „Apa curată pentru o lume sănătoasă”.
La nivelul judeţului Vâlcea, Administaţia Bazinală a Apelor Olt prin Sistemul de Gospodărie a Apelor Vâlcea a iniţiat activităţi de igienizare a apelor.
Astfel de acţiuni s-au desfăşurat ieri, în oraşul Brezoi. Aici, împărţiţi pe sectoare de la Gura Lotrului până la ieşirea din oraş, Formaţia de Lucru Brezoi sub coordonarea şefului Ioan Buşu, alături de angajaţi ai Primăriei Brezoi dar şi de elevii Şcolii cu Clasele I-IV Brezoi, au curăţat albia râului Lotru.
„În fiecare an, în acestă perioadă desfăşurăm astfel de acţiuni de igienizare a apelor. Avem o colaborare foarte bună cu Formaţia de Lucru Brezoi şi anul acesta am organizat o astfel de acţiune şi în colaborare cu Primăria şi cu Şcoala din Brezoi” ne-a declarat Monica Orac, Relatii cu Presa la Sistemul de Gospodărie a Apelor Vâlcea.
Era forfotă mare ieri în oraş, cea mai mare gălăgie o făceau elevii şcolii din oraş, care curăţau cu spor albia râului Lotru. „Am aflat încă de ieri că vom desfăşura o astfel de activitate pe râu. De dimineaţă am venit aici împreună cu colegii mei şi înarmaţi cu mănuşi şi saci am început să strângem gunoaiele de pe râu”, ne-a mărturisit o elevă de la clasa a VII-a.
Cei implicaţi în acestă acţiune spun că problema gunoaielor de pe albia râului Lotru este una foarte serioasă şi ar trebui să prezinte mai multă implicare din partea persoanelor abilitate şi nu numai /
Stire aparuta in Curierul de Ramnic

„Apa Curată pentru o Lume Sănătoasă’’
Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Administaţia Bazinală de Apă Olt în colaborare cu C.N. Mircea cel Bătran Râmnicu Vâlcea, au organizat joi, 25 martie, de la ora 1100 o acţiune, cu tema ’’Apa Curată pentru o Lume Sănătoasă’’ şi „Scoli Pentru un Viitor Verde”.
Actiunea a constat în prezentarea creaţiilor de poezii, expozitiei de desene a clasei a 6-a A din cadrul CN. Mircea cel Bătrân
„Obiectivele acestei acţiuni au fost constientizarea importanţei menţinerii unui mediu sănatos pentru noi şi generaţiile viitoare; realizarea unei educaţii în domeniul apelor şi mediului, care să nu rămână la nivel teoretic; elevii trebuie să conştientizeze că apa şi mediul sunt elemente de importanţă vitala”, declara purtătorul de cuvânt al ABA Olt, Mihaela Coca.
Pe lângă directorul instituţiei de învăţământ, profesor Cătălin Pană şi elevii clasei a 6-a A, la acest eveniment a luat parte şi directorul ABA Olt, Dorin Dobrişan.
Adi STROESCU (INFO PULS)

Actiune de Ziua Mondiala a Apelor, la nivelul bazinului hidrografic Crisuri

2010-03-25T09:50:00.007Z

Curăţenie pentru Ziua Mondială a Apei pe pârâul Peța, considerat monument al naturii
Direcţia Apelor Crişuri a lansat o campanie de ecologizare dedicată Zilei Mondiale a Apelor. Startul l-au dat studenţii de la Facultatea de Istorie-Geografie, care şi-au propus să cureţe pârâul Peţa. Înarmaţi cu saci şi mănuşi, tinerii au lucrat în perimetrul Real-Universitate.
În apele pârâului Peţa vegetează nufărul termal, monument al naturii. Cu toate astea, de ani de zile orădenii aruncă în apă pet-uri, resturi alimentare, gunoaie. „Pe lângă acţiunile de curăţare a râurilor din Oradea, pe parcursul săptămânii vitoare vom organiza o serie de evenimente interactive în care copiii vor fi în prim-plan”, a spus Raluca Strati, purtător de cuvânt la Ape Crişuri Oradea./Adevarul de seara

Reţea de apă potabilă la standardele UE, până în 2015

2010-03-24T12:10:00.010Z

În România, din 2.605 de localităţi, doar 658 sunt racordate la reţele de canalizare, dintre care doar 21 sunt conforme cu normele Uniunii Europene.
Ministerul Mediului îşi propune să supravegheze mai strict felul în care autorităţile locale gestionează proiectele de mediu din fonduri europene, întrucât s-au constatat mari întârzieri în desfăşurarea acestora.
Inainte de anul 2004, Administratia Nationala "Apele Romane" monitoriza elementele fizico-chimice si cele biologice. Odata cu implementarea Directivei Cadru Apa, Laboratorul de Calitate a Apelor Bucuresti realizeaza pe langa cele de mai sus si analize mai complexe la probele biologice, fitoplancton, fitobentos, macrozoobentos etc. Pozele de mai jos reprezinta fixarea si analizarea probelor in urma prelevarii lor din apa Dambovitei, din sectiunile Arcuda, Glina, si in aval de Glina: Balaceanca, Budesti si confluenta cu Argesul.

Până în 2015, România s-a angajat să aducă la standardele impuse de Uniunea Europeană întreaga reţea de apă potabilă, ceea ce implică staţii de epurare moderne, iar până în 2018, România trebuie să ajungă la 50.000 de kilometri de canalizare. Acum există doar 20.000 de kilometri.
Pentru a-şi onora angajamentele, ministrul László Borbély estimează că România are nevoie în următorii cinci ani de încă un miliard de euro, pe lângă banii alocaţi deja.

În ţară, peste o treime din sectoarele de râuri prezintă un risc ridicat să nu poată îndeplini condiţiile de mediu cerute de Bruxelles, în principal din cauza stării infrastructurii.
"Calitatea apelor este afectată de insuficienţa sau neepurarea apelor uzate şi, în principal, este factorul cel mai important, care se repercutează în mod semnificativ asupra calităţii apelor.

"Dacă în celelalte ţări europene, per total, influenţa agriculturii şi a industriei se repercutează asupra calităţii apelor, în cazul României, influenţa este determinată de lipsa staţiilor de epurare sau insuficienta funcţionare, modernizare a acestora", a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase.

Ea a explicat că, din 2.605 de aglomerări umane, doar 658 sunt racordate la reţele de canalizare, din care doar 21 sunt conforme, iar pentru reţelele de canalizare, chiar dacă de la an la an s-au continuat să se construiască kilometri de canalizare, progresele sunt mici, în special în mediul rural.
"Dacă în mediul urban vorbim de un grad de racordare la canalizări şi la staţii de epurare, ca medie, în jur de 70%, în mediul rural aceasta este de 10%.
"Mai mult, ca să vă spun aşa, o situaţie pe judeţe, dacă oraşele mari, în general, nu au probleme cu racordarea populaţiei la canalizări, de exemplu, în schimb, judeţele care sunt gen Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman, deci în special cele din sudul Munteniei, au probleme cu racordarea la canalizări şi staţii de epurare, aceasta situându-se cam între 25% şi 30%, ceea ce este foarte puţin. Deci judeţele care se află chiar în apropierea Bucureştiului stau cel mai prost la capitolul racordare la canalizări şi staţii de epurare", a completat Ana-Maria Tănase./ Radio România Actualităţi

România n-are nicio staţie de epurare aşa cum cere UE

2010-03-23T20:54:00.005Z

Niciunul din marile oraşe ale României nu are staţiide epurare conforme cu cerinţele europene
Lipsa staţiilor de epurare la standarde europene face ca apele netratate să ajungă în receptorii naturali şi să polueze astfel râurile şi lacurile. În România, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate direct în apele de suprafaţă provin din marile aglomerări umane.

„Nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei naţiuni, pentru că o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor”, a declarat David Csaba, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. În 1992, în cadrul Conferinței Naţiunilor Unite asupra Mediului Inconjurător, de la Rio de Janeiro, a fost adoptatã hotărârea prin care 22 martie devenea “Ziua mondială a apei”. Din 1993, România sărbătoreşte aceastã zi alături de celelalte state ale lumii. Cu această ocazie, copiii din Bucureşti au putut afla astăzi de ce o lume sănătoasă nu poate exista fără o apă curată.

Stire aparuta in Adevarul

În 2009 am reuşit să construim numai 1.000 de kilometri de canalizare, dintre care numai 80 funcţionează

2010-03-23T12:26:00.009Z

Fiecare român are de plătit circa 1.000 euro de căciulă, timp de 20 de ani, pentru a ne racorda la reţele şi pentru a avea ape mai curate, după cum ne cere Europa
Anul trecut, România n-a fost în stare să construiască decât 1.000 de kilometri de reţele de canalizare, din cei 30.000 de kilometri, câţi mai are de realizat până în 2018. Deocamdată, din cei 1.000 kilometri nici măcar nu pot fi folosiţi toţi, ci numai 80 de kilometri. Potrivit cerinţelor UE, până în 2018 trebuie să construim 50.000 kilometri de reţele - dintre aceştia au fost construiţi numai 20.000, în ultimii cinci ani.

Surprinzător, printre judeţele cele mai "leneşe" în ceea ce priveşte racordarea este şi Ilfovul. "Judeţe ca Arad, Brăila, Neamţ, Sibiu au un grad de racordare mare la reţele de canalizare, pe când judeţe ca Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Caraş-Severin au gradele de racordare cele mai mici", arată datele Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) prezentate ieri, într-o conferinţă de presă.

Dar cât trebuie să plătească fiecare cetăţean român pentru a se racorda la reţele şi pentru a avea ape mai curate, aşa cum ne cere Europa? Aproximativ 1.000 de euro de căciulă, timp de 20 de ani, potrivit calculelor specialiştilor ANAR. Cu totul, este vorba de circa 20 de miliarde euro, dintre care majoritatea sunt costuri pentru realizarea măsurilor de bază pentru populaţie. "Cele mai mari investiţii sunt necesare pentru realizarea măsurilor aplicate pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaţia din aglomerările umane (alimentare cu apă potabilă, canalizare - epurare ape uzate), urmate de măsurile destinate sectorului agricol şi industrial", mai arată datele ANAR.

România va cere de la UE amânări şi condiţii mai blânde pentru apele neconforme
Este cert că, până în 2015, unele corpuri de apă nu vor atinge o stare bună, după cum s-a negociat. Pentru aceste ape, România urmează să ceară excepţii de la UE: fie amânări până în 2021 sau 2027, pentru apele de suprafaţă şi din subteran, fie condiţii mai blânde pentru apele de suprafaţă.

Mai precis, din aproape 3.400 de ape de suprafaţă, peste 1.200 (reprezentând 36,5%) nu vor fi conforme până în 2015. La fel, dintre cele 142 ape subterane, 20 (adică 13,4%) nu vor ajunge la o bună calitate până la termenul limită. Motivele: depăşiri la azotaţi şi de amoniu. Grosul poluării apelor, însă, provine din dejecţiile populaţiei - cum gradul de racordare la canalizare şi epurare a apelor uzate este mic, deşeurile ajung direct în ape. Alte motive: staţiile de epurare existente nu funcţionează toate aşa cum ar trebui, iar mari cantităţi de deşeuri încă sunt depozitate aiurea, pe malurile apelor sau chiar în apă.

Numai 5% dintre săteni sunt racordaţi la staţii de epurare
Numai jumătate dintre românii din întreaga ţară sunt racordaţi la apă-canal. În oraşele mari şi mijlocii este racordată numai 78% din populaţie, iar în oraşele mici, la comune şi la sate, numai circa 9%. Dintre cele 2.605 de aglomerări, la sfârşitul anului trecut existau fizic 658 reţele de canalizare - dintre acestea, numai 516 funcţionau şi doar 21 erau conforme. În ceea ce priveşte staţiile de epurare, dintre cele 371 de puncte, numai 29 dintre ele respectă normele, fiind conforme. La nivel naţional, gradul de racordare la staţiile de epurare este de 42,%. În oraşele mari şi mijlocii, 66% este legată la staţii, iar în oraşele mici, în comune şi la sate gradul de racordare este de numai 5%, mai arată ANAR.
Stire aparuta in Gandul, 22 martie

Concursuri si jocuri in parcul Herastrau cu ocazia Zilei Mondiale a Apei

2010-03-23T12:00:00.012Z

Circuitul apei in natura, mesajele eco si metodele de protejare a apei nu sunt noutati pentru cele cateva zeci de copii care au sarbatorit duminica Ziua Mondiala a Apei in Parcul Herastrau.
De dimineata, cei mici insotiti de parinti, bunici si prieteni s-au intrecut in cunostinte generale despre protejarea apei, castigatorii fiind anuntati din ora in ora. La prima extragere au participat circa 50 de copii, iar printre castigatori s-a numarat si Iuliana de 12 ani.
„Nu mi s-au parut foarte grele intrebarile pentru ca multe lucruri le stiam deja de la scoala, iar pe restul le-am intuit”, a explicat Iuliana.
Altii, cu inclinatii mai degraba artistice au colorat pe asfalt lebede, pesti, flori si lacuri, iar cele mai reusite desene au fost premiate. Una dintre micile artiste care a colorat in Herastrau este Ana de 6 ani.

„Am fost la mare si am gasit gunoaie. Acum desenez o mare curata cu nisip si umbrele”, a povestit Ana, convinsa ca va fi una dintre castigatorii concursului de desene pe asfalt.
Cei mici au putu participa la concursuri intreaga zi. In paralel au avut loc proiectii de filme despre apa, conferinte pe aceeasi tema, iar piratii si zanele i-au pictat pe copii pe fata si le-au oferit baloane.
De asemenea, partenerii evenimentului, Administratia Nationala Apele Romane, Apa Nova Bucuresti, Asociatia Romana a Apei, Veolia Water Solutions & Technologies, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti si Facultatea de Hidrotehnica le-au oferit pliante cu informatii despre apa si protejarea mediului acvatic, carti de colorat si CD-uri.
Organizatorii au realizat interviuri si transmisii in direct la radio Bucuresti, care, impreuna cu Green Report, este partener media al evenimentului.

Ziua Mondiala a Apei este o initiativa ce s-a nascut la conferinta ONU pe teme de mediu de la Rio de Janeiro din 1992. Consiliul General al ONU a desemnat data de 22 aprilie Ziua Mondiala a Apei, ce a inceput sa fie sarbatorita incepand cu anul 1993. Pestru acest an, Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) a ales deviza “Apa curata pentru o luma sanatoasa”.

Stire aparuta in Green Report

35% dintre apele de suprafata ale Romaniei nu vor atinge o calitate buna pana in 2015

2010-03-18T17:51:00.012Z

Romania va cere exceptii de la Uniunea Europeana pentru cateva dintre bazinele sale de apa care nu isi vor atinge starea buna, pana in 2015, transmite un comunicat din partea Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR).

Potrivit ANAR, in Romania, dintre cele 3.399 de bazine de apa de suprafata, 1.241 (reprezentand 36,5%) nu vor atinge o stare corespunzatoare a apelor pana in 2015.
De asemenea, dintre cele 142 de corpuri de apa subterana, 19, adica 13,4%, nu vor atinge starea calitativa buna a apelor pana in 2015. Aceste corpuri de apa nu corespund din punct de vedere al calitatii (in special inregistreaza depasiri la azotati si amoniu).

Poluarea apelor se datoreaza in principal ratei reduse a populatiei racordate la sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate, nefunctionarii statiilor de epurare existente, managementului necorespunzator al deseurilor (adica depozitarii necontrolate a deseurilor pe malurile apelor sau in apa) sau protectiei insuficiente a resurselor de apa.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Romania a raportat catre Comisia Europeana (CE) planurile sale pentru managementul bazinelor hidrografice, informeaza un comunicat din partea Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR).
Planurile cuprind masuri de imbunatatire a calitatii apelor, dar si aplicarea acelor masuri suplimentare pentru corpurile de apa care nu vor atinge starea buna a apelor in anul 2015.

Ziua Mondială a Apei la Cluj-Napoca: Expoziţie pentru ajutorarea copiilor din Africa

2010-03-17T20:08:00.005Z

Ziua Mondială a Apei: Expoziţie pentru ajutorarea copiilor din Africa
CLUJ-NAPOCA. Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa demarează seria manifestărilor pentru marcarea Zilei Mondiale a Apei, care este sărbătorită în fiecare an în data de 22 martie. În acest an, tema Zilei Mondiale a Apei, “Apă curată pentru o lume sănătoasă”, subliniază importanţa informării şi a conştientizării cetăţenilor în ceea ce priveşte calitatea apelor şi protejarea resurselor de apă.

Astfel, în perioada 16-23 martie, la nivelul arealului Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (judeţele: Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj) vor avea loc o serie de activităţi: expoziţii, seminarii, acţiuni educative, vizite în laboratoarele de calitate a apei şi distribuirea unor materiale informative, care atrag atenţia asupra riscurilor poluării.
Manifestările vor debuta la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, din Cluj-Napoca, cu o expoziţie având tematică ecologică, organizată în data de 16 martie, ora 14.30, de către elevii din grupul “Pelican”, de la Şcoala “David Prodan”.
Expoziţia face parte din proiectul internaţional „Porţi Verzi” şi are o motivaţie de ordin social: strângerea de fonduri pentru ajutorarea copiilor din Africa. Aceasta conţine şase tablouri cu mesaje ecologice: “Schimbările climatice”, “Natura în pericol”, “Casa veche ecologică”, “Funcţionarea ecologică a unei gospodării”, “Cum va fi ecologică viaţa noastră?” şi „Casa ecologică a viitorului”.
„Prin acest proiect tragem un semnal de alarmă asupra modului în care viaţa noastră este alterată de poluare. În acelaşi timp, realizăm o punte peste timp, prin prezentarea conceptelor ecologice ale construcţiilor din trecut şi viziunile moderne de astăzi”, a declarat coordonatorul proiectului, profesoara Carmen Zanc. De asemenea, elevii vor vizita Laboratorul Regional de Calitate a Apei Cluj, unde specialiştii noştri le vor prezenta analize ale probelor de apă şi aspecte legate de viaţa acvatică.
Cluj Online/
http://www.clon.ro/stiri/cluj/articol/ziua-mondiala-a-apei-expozitie-pentru-ajutorarea-copiilor-din-africa/cn/news-20100315-01391618

2010-03-17T18:34:00.010Z

Ziua Mondială a Apei 2010 - Apă curată pentru o lume sănătoasă!

http://www.worldwaterday2010.info/

http://www.rowater.ro/

(sectiunile Relatii cu presa si Evenimente anuale- Ziua Mondială a Apei)

În fiecare zi, 2 milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate în apele din lumea întreagă. În România, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali provin din marile aglomerări umane. Chiar dacă, în perioada 2005-2008, s-a înregistrat o reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare destul de mare.
În prezent, niciunul din marile oraşe ale României nu
au staţii de epurare conforme cerinţelor europene.

Ziua Mondiala a Apei, in Parcul Herastrau

2010-03-16T14:30:00.014Z

Premergător conferinţei de presă, ce va avea loc chiar de Ziua Mondiala A Apei, duminică, 21 martie a.c., în Parcul Herăstrău, zona Expoflora, între orele 11.00-15.00, Administraţia Naţională „Apele Române”, la iniţiativa studenţilor Facultăţii de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, şi împreună cu Apa Nova Bucureşti, Asociaţia Română a Apei, Veolia Water Solutions & Technologies, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, Green Report şi Radio Bucureşti (ultimii în calitate de parteneri media), sărbătoreşte Ziua Mondială a Apei, sub sloganul internaţional „Apă curată pentru o lume sănătoasă!”.

CATEVA POZE DIN HERASTRAU

În scopul informării şi conştientizării copiilor cu privire la problematica apei, vor fi organizate concursuri de desene pe asfalt şi quiz-uri, jocuri pe tema circuitului apei în natură, în compania unor clovni, piraţi şi zâne ale apei. Studenţii, dar şi specialiştii prezenţi la eveniment vor prezenta celor interesaţi diverse probleme ale apei, precum şi câteva soluţii legate de managementul apelor.

Voi reveni cu mai multe detalii in zilele imediat urmatoare. Pan atunci, puteti sa vizitati si http://www.worldwaterday2010.info/

Ziua Apei sarbatorita in bazinul hidrografic Jiu

2010-03-16T11:55:00.008Z

TURNEU FESTIV/Ziua Apei, sărbătorită în liceele din Craiova
Reprezentanţii Direcţiei Apelor (DA) “Jiu” Craiova au început de ieri manifestările dedicate sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei, prin lecţia deschisă susţinută la clasa a II-a C de la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti”. Acţiunile vor continua în zilele următoare, cu elevi de la mai multe clase de la Liceul Teoretic “Henri Coandă”. Toţi şcolarii au fost angrenaţi într-un concurs (la clasă) cu tema Zilei Mondiale a Apei din acest an, concursuri de compuneri, desene, iar pentru participare conducerea D.A “Jiu” le va înmână şi câte o diplomă. (Ediţie Specială – Social - Elena ALEXANDRU, 15 martie 2010)

Evenimente dedicate Zilei Mondiale a Apei
Specialiştii Direcţiei Apelor Jiu Craiova au demarat ieri evenimentele dedicate sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei prin lecţia deschisă susţinută de elevii clasei a II-a C de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“. „Sub egida «Apă curată pentru o lume sănătoasă», specialiştii DA Jiu au explicat elevilor importanţa calităţii apelor în raport cu un stil de viaţă sănătos“, a declarat Camelia Bărbuţu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Apelor (DA) Jiu. Aceasta a explicat că, în acest an, tema Zilei Mondiale a Apei este „Clean Water for a Healthy World“ (Apă curată pentru o lume sănătoasă) şi pune accentul pe creşterea conştientizării şi a informării în ceea ce priveşte calitatea apelor şi conservarea resurselor de apă.
În perioada 15 - 22 martie, Direcţia Apelor Jiu va organiza o serie de evenimente. Astăzi, elevii Liceului Teoretic „Henri Coandă“ vor face o vizită la laboratorul Direcţiei, unde se vor face analize a apei. Va urma apoi o lecţie deschisă de ecologie la Liceul Teoretic „Henri Coandă“ (clasele V-VIII), iar vineri specialiştii DA Jiu vor face o vizită la Şcoala „Decebal“ - planul de management şi calitatea apei. „Toţi elevii au fost angrenaţi într-un concurs (la clasă) cu tema Zilei Mondiale a Apei din acest an, concurs de compuneri, desene, iar pentru participare conducerea Direcţiei Apelor Jiu le va înmâna şi câte o diplomă“, a spus Camelia Bărbuţu, care a precizat că joi va avea loc un Comitet de Bazin Jiu - Dunăre. (Gazeta de Sud - Societate - Andreea HORCONE-16 martie 2010)

Mesajul directorului general

2010-03-03T20:29:00.014Z

ZIUA MONDIALĂ A APEI
22 MARTIE 2010

In fiecare an, ţările îşi reunesc eforturile pentru a aminti oamenilor din lumea întreagă importanţa şi ponderea pe care o are apa în viaţa fiecăruia. În acest an, de Ziua Mondială a Apei, naţiunile îşi reafirmă dreptul la o apă de calitate mai bună, sub sloganul „Apă curată pentru o lume mai sănătoasă!”.

Pentru Administraţia Naţională „Apele Române” , Ziua Mondială a Apei este un prilej de readucere în atenţia opiniei publice româneşti a importanţei pe care o are apa, calitatea apei şi accesul la apă pentru fiecare cetăţean, comunitate sau naţiune.

O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar calitatea apei reflectă şi comportamentul unei naţiuni faţă de apă şi a fiecăruia dintre noi, în direcţia protejării şi conservării calităţii ei. Relaţia dintre om şi viaţă, dintre curăţenia apelor şi sănătatea vieţii unui om, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi este biunivocă: sănătatea umană este influenţată de consumul unei ape de foarte bună calitate; în acelaşi timp, un comportament adecvat faţă de apă (cetăţenii nu aruncă deşeuri în apă, nu se evacuează ape uzate neepurate etc.) influenţează pozitiv calitatea apelor. Mai mult, nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei naţiuni, pentru că o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor.

În fiecare zi, 2 milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate în apele din lumea întreagă. roblema este cu atât mai acută în ţările aflate în curs de dezvoltare, unde în jur de 90% din apele uzate neepurate şi 70% din deşeurile industriale netratate ajung în apele de suprafaţă. În România, calitatea apelor este influenţată de sursele de poluare urbane, industriale şi agricole care evacuează cantităţi importante de poluanţi în resursele de apă, dar şi de comportamentul unor cetăţeni care aruncă deşeuri în apă sau în apropierea apelor. S-a estimat că, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali provin din marile aglomerări umane. Aceasta se datorează insuficienţei staţiilor de epurare sau lipsei de dotări la staţiile de epurare existente, la care se adaugă şi amploarea dezvoltării urbane din ultimii ani. Chiar dacă, în perioada 2005-2008, s-a înregistrat o reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare destul de mare.

In România, gradul de racordare la reţele de canalizare a crescut până la sfârşitul anului 2009, ajungând la cca 52%, iar gradul de racordare la staţiile de epurare a ajuns la aproape 43%. Cu toate acestea, în prezent, foarte puţine oraşe ale României au staţii de epurare conforme. Costurile implementării Directivei privind epurarea apelor uzate urbane sunt evaluate, conform Planului de implementare al Directivei, la cca. 9,5 miliarde euro, din care 5,7 miliarde euro sunt pentru staţiile de epurare şi 3,8 miliarde euro pentru sistemele de canalizare. Este obligatoriu ca aceste costuri să crească, întrucât creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente este un obiectiv major pentru atingerea standardului european de calitate a apelor.

Implementarea Directivei Cadru Apă şi a celorlalte directive privind calitatea apei, precum şi implementarea Directivei privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii reprezintă o provocare importantă pentru gospodarii de apă, ce va avea ca rezultat asigurarea unui standard ridicat de viaţă din punct de vedere al apelor pentru toţi cetăţenii României, având în vedere, atât atingerea unei calităţi corespunzătoare, cât şi prevenirea efectelor negative datorate fenomenelor extreme. Planurile de management ale bazinelor hidrografice, care s-au realizat în decembrie 2009, şi mai ales programul de măsuri, reprezintă principalul instrument pentru atingerea stării bune a apelor.

De Ziua Mondială a Apei, îmi exprim speranţa că, prin efortul nostru comun, vom reuşi să-i convingem pe cei implicaţi, agenţi economici, operatori, autorităţi locale, dar chiar şi pe simplii cetăţeni, că este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le aduci la o calitate corespunzătoare, după ce au fost poluate deja.

Fără apă, nu există viaţă!
Fără apă curată, nu putem trăi o viaţă sănătoasă!
Calitatea apei depinde şi de comportamentul fiecăruia dintre noi faţă de apă!

ing. DAVID CSABA

Nivelul Dunării depăşeşte cotele de inundaţie şi este în creştere

2010-03-03T19:24:00.011Z

Debitul Dunării depăşeşte în prezent cota de inundaţie la patru staţii hidrometrice şi continuă să crească, a anunţat, luni, Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).
"Debitele fluviului Dunărea sunt în creştere şi se situează peste cotele de atenţie - corespunzătoare codului portocaliu - la staţiile hidrometrice Gruia, Calafat, Bechet şi Turnu Măgurele . În perioada imediat următoare, creşterea debitelor Dunării nu va fi influenţată semnificativ de aportul râurilor interioare care se varsă în Dunăre, atât timp cât acestea se menţin sub cotele de atenţie", se precizează într-un comunicat de luni al ANAR.

Totuşi, specialiştii afirmă că nu există în prezent motive de îngrijorare, debitul fluviului fiind în prezent de circa 11.000 de metri cubi pe secundă la intrarea în ţară. Pentru comparaţie, inundaţiile de pe Dunăre din 2006, când cea mai afectată localitate a fost Rast, s-au produs după ce fluviul a ajuns la un debit de 15.860 de metri cubi pe secundă la intrarea în România.

"Comparativ cu anul 2006, când debitul Dunării la intrarea în ţară a fost de 15.860 mc/sşi au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuaţi în jur de 10.000 de oameni, specialiştii Administraţiei Naţionale «Apele Române» estimează faptul că, până la un debit al Dunării la intrarea în ţară de 12.500 - 13.000 mc/s, nu există risc de inundaţii pentru populaţie şi locuinţe, întrucât nivelurile Dunării din zonele îndiguite au o gardă de minimum un metru până la coronamentul digurilor", se precizează în comunicatul ANAR.

Inundatii Dunare, 2006

Experţii ANAR avertizează însă că există pericol de inundaţii la clădirile administraţiilor portuare, ale vămilor sau şantierelor navale, sedii aflate în "zona dig-mal" a fluviului. "În lipsa unor alte evenimente neprevăzute, cum ar fi producerea de breşe în diguri, nu se pune problema producerii unor pagube pe arii largi, iar localităţile de pe cursul Dunării sunt apărate", scriu reprezentanţii ANAR.

Inundatii Dunare,2006

Aceştia mai spun că terenurile afectate de inundaţiile de până acum de pe Dunăre sunt situate în zonele neîndiguite de pe sectorul Gruia-Calafat al fluviului, acestea fiind "terenuri arabile inundabile". "Locuinţele sau populaţia din zonă nu vor fi afectate de debitele crescute ale Dunării în perioada următoare", conchid specialiştii ANAR. Potrivit datelor colectate până acum şi prognozelor întocmite de hidrologi, Dunărea, aflată în prezent la un debit de 11.000 de metri cubi pe secundă, ar urma să ajungă, în 6 martie, la un maxim de 11.700 de metri cubi pe secundă, cotă situată sub limita la care, potrivit experţilor, pot apărea probleme importante pentru comunităţi.

Inundatii Dunare, 2006

Surse din ANAR au precizat că, potrivit aşteptărilor, Dunărea nu ar putea să depăşească în această perioadă debitul de 12.000 de metri pe secundă. Probleme ar fi, potrivit surselor citate, din cauza perioadei de timp îndelungate în care fluviul a stat la cote înalte, presiunea constantă pusă pe diguri putând duce la "probleme".

Stirea Zilei, Mediafax, 1 martie 2010

În următoarele zile nu se vor mai înregistra inundaţii, cotele apelor sunt în scădere

2010-02-22T12:48:00.003Z

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Apele Române, Ana Maria Tănase, anunţă, la RealitateaFM, că „în următoarele două zile cotele râurilor vor fi în scădere” diminuându-se astfel şi riscul de inundaţii.

Ieri, hidrologii au extins avertizarea cod portocaliu pe râurile din şapte judeţe, unde până astăzi, la ora 16.00 se pot produce creşteri de niveluri şi debite cu depăşirea cotelor de inundaţie.

„Nu s-au semnalat pagube semnificative pe râurile principale fiindcă Administraţia Apele Române a luat măsuri de atenuare a viiturilor prin lacurile de acumulare aflate în administrare. Afectate au fost terenurile arabile de pe râurile mici şi mijlocii, din cauza topirii straturilor de zăpadă şi a scurgerilor depe versanţi precum şi a creşterii nivelurilor pe cursurilor de apă”, precizează Ana Maria Tănase.

Cod galben de inundaţii pe Dunăre

2010-01-16T13:15:00.014Z

Bresa, la Spantov, Dunare, 2006

Codul galben este valabil începând din 15 ianuarie, ora 06:00, până pe 22 ianuarie, ora 6:00, pe sectoarele Gruia-Zimnicea şi Isaccea-Tulcea, la Olteniţa, Feteşti şi Cernavodă.
Institutul Naţional de Hidrologie a anunţat că pe sectorul Dunării Calafat-Zimnicea se estimează creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de inundaţie şi atenţie.
Conform prognozelor, în zilele următoare, Dunărea va înregistra o uşoară tendinţă de creştere la intrarea în ţară, ajungând în data de 17 ianuarie 2010 la un debit maxim de 11.200 mc/s.

Stabilizare versant, Dunare 2006

În prezent, echipele Administraţiei Naţionale Apele Române, împreună cu reprezentanţii Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, acţionează conform Planurilor de Apărare Împotriva Inundaţiilor, asigurând continuu monitorizarea sectoarelor îndiguite şi intervenţia operativă în secţiunile critice./
Stire aparuta pe Realitatea TV
http://www.realitatea.net/cod-galben-de-inundatii-pe-dunare_694927.html

Vârf de viitură pe Dunăre, la intrarea în România

2010-01-16T13:13:00.010Z

Borcea de Sus, Compartimentul III, Si totusi a rezistat.........., Dunare 2006

O viitură pe Dunăre produsă de încălzirea vremii a ajuns la intrarea în România, în zona Baziaş, hidrologii apreciind că aceasta este valoarea maximă a debitelor fluviului după o perioadă cu vreme caldă, ploi şi topiri de zăpezi.
"Astăzi (joi, n.r.), fluviul Dunărea înregistrează debitul maxim la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, de 11.000 de metri cubi pe secundă, debit care se va menţine maxim şi în cursul zilei de mâine. Începând de sâmbătă, nivelul Dunării va înregistra o uşoară tendinţă de scădere, cu 2-5 centimetri pe zi", se precizează într-un comunicat de joi al Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).
Potrivit experţilor ANAR, perioada cu debite mari pe Dunăre va continua "cel puţin două-trei săptămâni".

În următoarele opt-zece zile, unda de viitură este aşteptată să ajungă în zona Tulcea.

Consolidare dig, Islaz, Dunare 2006

Totuşi, hidrologii susţin că debitele pe râurile interioare sunt în scădere, aportul acestora la viitura de pe Dunăre fiiind "nesemnificativ". În ciuda acestei situaţii, Dunărea va rămâne şi vineri în faza a doua de apărare, echivalentă cu codul portocaliu pentru zonele neîndiguite ale fluviului, în sectorul Calafat- Zimnicea.

Dig Brates badijonat, judetul Galati, Dunare 2006

Până joi, apele fluviului au ieşit într-un singur loc din matcă, în aval de Calafat, în zona localităţilor Poiana Mare şi Seaca de Câmp, singura problemă cauzată fiind inundarea a 200 de hectare de teren arabil.

Stire aparuta pe Mediafax 14 ianuarie

Dunărea, peste cotele de inundaţie

2010-01-16T13:01:00.003Z

Dunare, 2006- Stabilizare laterala

În cel puţin două localităţi din judeţul Dolj, fluviul Dunărea se situa, în această dimineaţă, peste cotele de inundaţii. Potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională „Apele Române”, la staţia hidrometrică Calafat cota de inundaţie a fost depăşită cu 2 centimetri, iar la staţia Bechet cu 9 centimetri, tendinţa fiind în creştere.

„Nu există până acum nici un pericol de inundaţie”, a declarat în această dimineaţă prefectul de Dolj, Eugen Georgescu.

Bresal la Rast, Dunare, 2006

Creşterea nivelului apelor Dunării pe teritoriul judeţului Dolj (unde în urmă cu 4 ani au fost înregistrate cele mai puternice inundaţii din ultimii 50 de ani) este normală din moment ce la intrarea în ţară, debitul fluviului este de 10.800 mc/s, urmând ca, în perioada 13 ianuarie-17 ianuarie, să ajungă la 11.200 mc/s.

Şi în judeţele învecinate, apele învolburate ale fluviului îngrijorează autorităţile. Astfel, în Mehedinţi, la staţia Gruia, fluviul Dunărea înregistra un debit de 10.162 mc/s, situându-se cu 20 de centimetri peste cotele de atenţie.

Situaţia cea mai îngrijorătoare este înregistrată în judeţul Olt, unde în Portul Corabia, cota de atenţie a fost depăşită cu 30 de centimetri. Astfel, aproximativ 190 de hectare de păşuni şi fâneţe şi 150 de hectare de pădure au fost acoperite de ape, iar două podeţe din zonă au fost afectate.

Stire aparuta pe Evenimentul Zilei

În opt zile fluviul Dunărea va atinge debitul maxim în zona Tulcea

2010-01-16T12:59:00.008Z

Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că joi fluviul Dunărea a înregistrat debitul maxim la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, debit care se va menţine maxim şi în cursul zilei de vineri. Începând de sâmbătă Dunărea va înregistra o uşoară tendinţă de scădere.

Detaliu lucrari, Dunare 2006

Perioada de debite mari pe fluviul Dunărea va continua cel puţin 2-3 săptămâni, urmând ca unda de viitură să ajungă în 8-10 zile, în zona localităţii Tulcea. Pe sectorul Calafat- Zimnicea, fluviul Dunărea se va menţine şi vineri la cotă de inundaţie pentru zonele neîndiguite.

Stabilizare grifoane, dig Brates, judetul Galati, Dunarea 2006

Joi, Dunărea a ieşit din matcă, aval de Calafat, în zona localităţilor Poiana Mare şi Seaca de Câmp, fiind inundate 200 hectare teren arabil, fără probleme suplimentare.

Dig Brates, alte grifoane, Dunare 2006

În zona localităţii Dunăreni, din judeţul Constanţa, o echipă a Apelor Române - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral formată din 15 muncitori a suplimentat numărul de saci cu pământ, ajungând până la 2.500, cu ajutorul unui buldoexcavator, digul fiind în acest moment consolidat şi coronamentul acestuia ajustat. Din acest motiv, specialiştii A.N. Apele Române estimează că digul va putea tranzita fără probleme, în zilele imediat următoare, unda de viitură creată pe Dunăre.

Stire aparuta pe Realitatea Tv

Apele Române anunţă că localitatea Gătaia este în afara pericolului de inundaţie

2010-01-16T12:52:00.012Z

Cedare polder Ghertenis, pe raul Barzava, Banat 2006

Formare bresa, Cruceni, Banat 2006

Localitatea Gataia este în afara pericolului de inundaţie, după ce vârful viiturii a trecut, iar polderul Gherteniş a preluat tot surplusul de apă adus de râul Bârzava, a spus vineri dimineaţă, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române, Ana-Maria Tănase.
"Joi seara, timp de patru ore, între 18 si 22, a fost vârf maxim de viitură pe Bârzava, în secţiunea Gătaia. Digurile au rezistat, astfel că localitatea Gătaia este în afara pericolului de inundaţie. În prezent, apele au scăzut", a explicat reprezentantul ANAR.

Primele localitati afectate, Banat 2006

Tănase a adăugat că joi seara a fost atins un maxim de 460 cm, la un debit de 88 mc/s, în timp ce în 2005, când au avut loc inundaţii în Gătaia, fusese atins un maxim de 520 cm, la un debit de 135 mc/s.

Detalii, Banat 2006

"Atunci digul s-a rupt, iar 3.000 de oameni au fost evacuaţi.
În schimb, aseară digurile au rezistat, polderul a preluat toata apa. Acum nivelul este în scădere, la 430 cm, iar digurile tranzitează viitura", a mai spus reprezentantul Apelor Române.

Refacere diguri, Banat 2006

Polderul este un fel de buzunar lateral al digului, care intră automat în funcţiune în momentul apariţiei unei cantităţi mari de apă.

Stire aparuta pe NewsIn si Cotidianul

PROGNOZă Din cauza „precipitaţiilor excedentare” şi variaţiilor mari de temperatură

2010-01-05T10:04:00.005Z

România - ameninţată de inundaţii, de acum până în martie
de Alina BĂDĂLAN TURCITU | 05 IANUARIE 2010
Risc de inundaţii în Maramureş, Banat, Prahova, Argeş. Cel mai puţin plouă în bazinele Vedea, Râmnicu Sărat, Bârlad, Prut şi Dobrogea
Lunile ianuarie şi martie vin cu inundaţii, potrivit specialiştilor INHGA. Astfel, luna aceasta va ploua destul de mult în bazinele Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Someş, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Argeş, Ialomiţa şi Bistriţa, depăşindu-se mediile multianuale lunare. Mai puţin va ploua în zona Vedea, Râmnicu Sărat, Bârlad, pe Prutul mijlociu şi cel inferior, precum şi în zona râurilor din Dobrogea.

Olt, Teleorman, 2006

Avertizarea INHGA explică astfel: "Se pot produce creşteri importante de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare, din cauza cantităţilor de precipitaţii excedentare prognozate, precum şi a variaţiilor mari de temperatură (perioade alternante de temperaturi negative cu perioade cu temperaturi pozitive, inclusiv în zona montană)".
În februarie va ploua mai puţin decât în luna precedentă. Debite mai mari se aşteaptă pe râurile din bazinele Vişeu, Iza, Argeş şi Ialomiţa, iar mai mici - pe aceleaşi bazine hidrografice ca şi în luna precedentă. În luna martie cel mai mult va ploua pe Vişeu şi Iza, iar mai puţin tot pe râurile celorlalte două luni, plus în bazinul Oltului inferior şi în cel al Putnei. Destul de mult va ploua în zona Prahovei, unde se vor înregistra valori peste normalele lunare.
Poduri de gheaţă în nordul, estul şi centrul ţării

Acumularea Poiana Uzului deversand, Siret 2006

Chiar dacă în februarie va ploua mai puţin decât în celelalte două luni, tot există risc de inundaţii, din cauza formaţiunilor de gheaţă. Este vorba despre gheaţă la maluri de râuri, poduri de gheaţă, curgeri de sloiuri şi zapoare. "Pot exista două cazuri. Primul: formaţiunile de gheaţă fie se grupează şi obturează albia râului, provocând inundaţii. Al doilea: Inundaţiile mai pot apărea prin încălzirea bruscă a temperaturii şi topirea gheţurilor. De asemenea, când ploaia se grupează cu zăpada, riscul de inundaţii este mai mare", ne-a explicat Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt la Administraţia Naţională Apele Române.

Inundatii 2006

"În lunile ianuarie şi februarie, formaţiunile de gheaţă vor avea intensităţi şi extinderi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării. În luna martie, formaţiunile vor fi în diminuare, restrângere şi chiar eliminare, dar vor determina creşteri artificiale de niveluri şi debite, chiar cu depăşirea cotelor de apărare, pe unele râuri din nordul, centrul şi estul ţării (în special pe Vişeu, Iza, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Someşului, Mureşului, Oltului, Bistriţei, precum şi pe unii afluenţi ai lor). De asemenea, este posibilă depăşirea cotelor de inundaţie şi de atenţie pe unele râuri din zonele de deal şi munte, din cauza cantităţilor de precipitaţii", mai arată INHGA.

Siret, 2006

Cod galben pe Dunăre, până pe 11 ianuarie, între Gruia şi Corabia
În aceste zile, şi pe Dunăre există risc de inundaţii, dar nu pe întreg fluviul, ci numai pe două sectoare, unde s-a instituit cod galben. Este vorba despre porţiunea Turnu Măgurele - Zimnicea şi la Isaccea, unde codul galben este valabil până pe data de 7 ianuarie, precum şi despre porţiunea Gruia - Corabia, unde avertizarea s-a prelungit până pe data de 11 ianuarie. Motivul creşterii debitului sunt ploile care s-au acumulat pe fluviu în afara ţării, astfel că, la intrarea în ţară, Dunărea avea deja debit mai mare, ne-au mai spus specialiştii Apelor Române.

Articol aparut in cotidianul Gandul

E nevoie de aproape 10 mld. de euro pentru a ne conforma directivei UE a apelor uzate

2010-01-05T10:03:00.004Z

Romania va trebui sa faca investitii de circa 9,5 miliarde euro pentru implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate urbane, din care 5,7 miliarde euro pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde euro pentru sistemele de canalizare, potrivit unui raport recent ANAR preluat de NewsIn si citat de 'Afacerea'.
Termenul de tranzitie final pentru implementarea integrala a directivei este 31 decembrie 2018.

Astfel, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru colectarea apelor uzate urbane pana la 31 decembrie 2013 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.) si pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti, potrivit raportului publicat de Administratia Nationala apele romane (ANAR).

Pentru epurarea apelor uzate urbane si evacuarea acestora, perioada de tranzitie este de pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 l.e., respectiv pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 l.e.

ANAR a mai mentionat ca tintele intermediare au fost stabilite astfel: 31 decembrie 2010 – 61% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 51% pentru epurare; 31 decembrie 2013 – 69% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 61% pentru epurare; 31 decembrie 2015 – 80% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 77% pentru epurare; respectiv 31 decembrie 2018 pentru conformarea totala (100%).
In prezent, peste 50% din cantitatile de poluanti evacuate in sursele de apa provin din orasele cu mai mult de 100.000 de locuitori, ca urmare a statiilor de epurare insuficiente sau a lipsei de dotari la statiile de epurare existente. Cu toate acestea, in ultimii 15 ani, in Romania s-a inregistrat o scadere semnificativa a concentratiilor de nitrati si amoniu din rauri, mai ales deoarece cerinta de apa pentru populatie, industrie si agricultura a scazut considerabil in perioada 1990-2008, de la 20,4 mld. mc in 1990, la 9,44 mld mc in 2008.

O tendinta similara a fost inregistrata in majoritatea tarilor din sud-estul Europei.
„Chiar daca concentratiile de nitrati si amoniu din rauri raman in continuare de 2-3 ori mai
ridicate in sud-estul Europei fata de cele din nordul Europei, in ultimii 15 ani, statele europene au facut progrese in ceea ce priveste politicile de gospodarire a apelor“, se mai arata in raportul ANAR.
Scaderea cererii de apa a dus la reducerea usoara a poluarii resurselor
In perioada 2005-2008, in Romania a fost inregistrata o diminuare cu 10% a cantitatii de poluanti evacuate in receptori naturali, acest fenomen fiind determinat in special de scaderea consumului de apa potabila, precum si de realizarea sau modernizarea functionarii statiilor de epurare.

Astfel, anul trecut, 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns in receptori naturali, in special in rauri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu aproximativ 80% cat se inregistra in perioada 2005-2006. ANAR atrage atentia, insa, ca procentul de ape neepurate ramane in continuare destul de mare, astfel ca obiectivul major ramane cresterea numarului de statii de epurare si modernizarea celor existente, in vederea atingerii standardului european de calitate.

In ceea ce priveste apele uzate, in perioada 2005-2008 a fost inregistrata o scadere semnificativa a procentului de ape care trebuie epurate, de la 65,1% in 2005, la 35,57% in 2008. In ceea ce priveste procentul de ape uzate epurate corespunzator, acesta a crescut de la 20% in 2005 la 30% in 2008.
De asemenea, procentul de ape uzate total neepurate a scazut de la 45% in 2005, la 33,13% in 2008. Nivelul de functionare a statiilor de epurare este in continuare necorespunzator, subliniaza ANAR care mentioneaza ca daca in 2006, din 1.035 de statii de epurare investigate (statiile de epurare ale aglomerarilor urbane, statiile industriale si agricole), 761 (73,6%) functionau necorespunzator, in 2008, din 1.353 de statii de epurare investigate, 959 (70,9%) erau necorespunzatoare.

Stire aparuta pe Euractiv

Dacă nu plouă, Guvernul nu face diguri

2009-11-08T12:35:00.023Z

A recent Environmental Agency report recommends that funding for river and sea flood protection should to double to £1bn by 2035, just to maintain present level of protection.- or the UK risks economic damage of £4 bn per year.

Anul trecut, statul român a alocat din fonduri publice peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi efectuarea unor lucrări de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii şi alunecări de teren. Anul acesta, din lipsă de fonduri, nu a fost demarată nicio lucrare nouă de protecţie împotriva inundaţiilor, iar fondurile puse la dispoziţia Administraţiei Naţionale (AN) Apele Române sunt de aproape 4 ori mai mici decât necesarul.Potrivit datelor furnizate evz.ro de către reprezentanţii Ministerului Mediului, AN Apele Române a solicitat alocarea sumei de 2.200 de milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de îndiguire, reamenajarea cursurilor de apă şi a unor construcţii împotriva inundaţiilor. Pentru acest an, fondurile alocate sunt de 631,75 de milioane de lei.
“Din lipsă de fonduri, în anul 2009, nu a fost demarat şi finalizat niciun proiect nou de apărare împotriva inundaţiilor.

Fondurile alocate au fost folosite pentru continuarea lucrărilor demarate în anii anteriori”, se precizează în răspunsul formulat de Ministerul Mediului (MM).Doar pentru efectuarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor deja existente, România are nevoie de investiţii de 2 miliarde de euro. Valoarea pagubelor produse de inundaţii şi alunecările de teren care au afectat 135 de construcţii hidrotehnice anul trecut se ridică la peste 1,19 miliarde de lei.Dacă anul acesta ploile abundente au ocolit România, meteorologii avertizează că în primăvară sunt posibile viituri mari.În aşteptarea banilor
europeni. De asemenea, niciun proiect
demarat nu este finanţat cu fonduri europene.“Până în prezent, prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” (POS Mediu), nu a fost aprobat spre finanţare niciun proiect în acest sector. În acest moment, se află, în pregătire documentaţiile aferente aplicaţiilor pentru 4 proiecte, vizând realizarea de investiţii de acest tip în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, Buzău, Trotuş şi Siretul Inferior. După finalizarea acestei etape, aplicaţiile vor fi depuse spre analiză la Autoritatea de Management pentru POS Mediu şi vor fi transmise, apoi, Comisiei Europene spre aprobare”, a precizat pentru evz.ro biroul de presă al MM.Ajutoare de milioane, pagube de miliardeAnul trecut, pagubele produse
de inundaţii şi alunecările de teren s-au ridicat la peste 2,79 de miliarde de lei. Din fonduri publice, Guvernul a alocat puţin peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi pentru acordarea de ajutoare.
Administraţiile publice locale au primit suma de 139 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie pus la dispoziţia Guvernului pentru refacerea unor obiective de infrastructură locală. Totodată, din rezerva de stat au fost distribuite ajutoare umanitare de urgenţă, constând în alimente, bunuri de strictă necesitate şi materiale
de construcţii, în valoare de 12,8 milioane de lei. Ministerul Muncii a alocat 12,82 de milioane de lei pentru plata unor ajutoare de urgenţă către 25.430 de beneficiari.
Ministerul Dezvoltării a cumpărat şi a distribuit materiale de construcţii pentru sinistraţi în valoare de peste 48 de milioane de lei.Valoarea materialelor achiziţionate, repartizată pe judeţe:
Judeţul Bacău: 12.505.719,5 lei
Judeţul Botoşani: 5.644.838,2
Judeţul Iaşi: 4.516.961,9
Judeţul Maramureş: 1.639.163,7
Judeţul Neamţ: 17.607.171,03
Judeţul Suceava: 6.178.394,10

Articol aparut in Evenimentul Zilei