miercuri, 29 iunie 2011

ROMÂNIA EVALUEAZĂ STAREA ECOLOGICĂ ȘI POTENȚIALUL ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ, CONFORM CERINTELOR EUROPENE

România evaluează starea ecologică și potențialul ecologic al corpurilor de apă naturale și puternic modicate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, care transpune cerințele și criteriile stabilite de Directiva Cadru Apă. Astfel, Administrația Națională ”Apele Române” realizează evaluarea corpurilor de apă, din punct de vedere al stării ecologice și al potențialului ecologic, implementând și testând metodologiile elaborate de către ICIM.
Pentru această evaluare, s-a realizat o delimitare a corpurilor de apă : corpuri de apă naturale (râuri și lacuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râurile și lacurile de acumulare) și corpuri de apă artificiale (canale).
- Evaluarea stării ecologice s-a realizat pentru corpuri de apă naturale, care include 5 categorii de calitate, de la ”foarte bună” la ”proastă”: FB (”foarte bună”), B (”bună”), M (”moderată”), S (”slabă”) și P („proastă”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”foarte bună” și ”bună”.
- Evaluarea potențialului ecologic s-a realizat și pentru corpuri de apă puternic modificate (adică pe cursul de apă s-a construit o lucrare hidrotehnică: baraj, îndiguire, canal etc.), evaluare fiind realizată pe 3 categorii, conform cerințelor Directivei Cadru Apă: PEM (”potențial maxim”), PEB (”bun”) și PEMo (”moderat”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”potențial maxim” și ”potențial bun”. Astfel, la nivelul anului 2010, pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor Directivei Cadru Apă, au fost delimitate şi desemnate 7 corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuri de apă naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe). Dintre acestea, toate cele 5 corpuri de apă puternic modificate ating ”potențialul ecologic bun”, iar cele 2 corpuri de apă naturale au o stare ecologică bună. Prin urmare, la nivelul corpurilor de apă delimitate pe fluviul Dunărea, toate au o stare ecologică bună și un potențial ecologic bun.
În urmă cu 8 ani, pe 29 iunie, România ratifica, alături de celelalte state riverane, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, document care îi responsabiliza pe semnatari să trateze Dunărea ca un bun strategic comun. ”Chiar dacă întregul sector românesc al fluviului Dunărea cu o lungime de 1073 km atinge obiectivele de calitate, respectiv starea ecologică bună și potențialul ecologic bun, este necesar să fie continuate măsurile de reducere a poluării generate în principal de aglomerările urbane. Dintre toți afluenții principali ai Dunării de pe teritoriul românesc, Argeşul rămâne în continuare râul cu aportul cel mai însemnat de poluanţi”, DAVID Csaba, director general al A.N. Apele Române, în mesajul adresat de Ziua Internațională a Dunării, astăzi, 29 iunie.
La nivel național, în anul 2010, 82,65% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale (râuri) evaluate de către A. N. Apele Române ating obiectivele de mediu. 43,93% din corpurile de apă naturale, puternic modificate și artificiale evaluate de către A. N. Apele Române, corespunzătoare lacurilor, ating obiectivele de mediu.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (râuri și lacuri naturale), au fost evaluate 1643 de corpuri de apă naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 30 (1,82%) dintre acestea ating starea ecologică ”foarte bună”, 1356 (82,53%) de corpuri de apă ating ”starea bună”, 235 (14,3%) de corpuri de apă naturale au o stare ecologică ”moderată”, 17 (1,03%) corpuri de apă au o stare ecologică ”slabă”, iar 5 (0,3%) dintre acestea ating o stare ecologică ”proastă”.
La nivelul bazinelor hidrografice, în bazinul hidrografic Jiu, se regăsesc cele mai multe corpuri de apă naturale, care ating starea ecologică ”foarte bună”. Majoritatea corpurilor de apă naturale ating starea ecologică ”bună”, dintre acestea cele mai multe se regăsesc în următoarele bazine hidrografice: Siret (305 corpuri de apă), Mureș (253 de corpuri de apă), Crișuri (211), Olt (125). În ceea ce privește corpurile de apă naturale care ating o stare ecologică ”moderată”, cele mai multe se regăsesc în bazinul hidrografic Olt (50) și, în ordine: bazinul hidrografic Argeș (28), Crișuri (24), Someș (21), Ialomița (15), Siret (13), Vedea (12), Litoral (11), Mureș (10). Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă naturale, au fost evaluați 41115,6 km din care 30085 km (73,2%) ating starea ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 10227,8 km (24,8%) ating starea ecologică ”moderată”, 623,9 km (1,5%) ating starea ecologică ”slabă” și 178,3 km (0,4%) ating starea ecologică ”proastă”.
Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluate 345 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 257 (74,49%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 88 (25,50%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Dintre acestea, corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri) cu un potențial ”maxim” și ”bun” se regăsesc în bazinele hidrografice: Someș, Crișuri, Tisa, Mureș, Dunăre, Bega-Timiș-Caraș. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (râuri), au fost evaluați 12338,2 km, din care: 8493,7 km (68,84%) ating un potențial ecologic ”maxim” și ”bun” și 3848 km(31,16%) au un potențial ecologic ”moderat”.
Din evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale (lacuri), au fost evaluate 57 de lacuri naturale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 10 (17,55%) au stare ecologică ”foarte bună” și ”bună”, 44 (77,19%) au stare ecologică ”moderată”, 3 (5,26%) au stare ecologică ”proastă”. Lacurile naturale cu stare ecologică bună și foarte bună se găsesc în bazinele hidrografice: Tisa, Siret și în bazinul Dunării. Din evaluarea potențialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate și artificiale (lacuri de acumulare), au fost evaluate 116 de corpuri de apă modificate și artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, din care: 66 (56,9%) sunt corpuri de apă puternic modificate care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” și 50 (43,1%) sunt corpuri de apă puternic modificate care au potențial ecologic ”moderat”. Lacurile de acumulare care ating potențialul ecologic ”maxim” și ”bun” se găsesc în bazinele hidrografice: Siret, Argeș, Olt și Jiu.
Pentru anul 2010, din volumul total de ape uzate evacuate de 4868,55 mil. mc, 1070,5mil. mc (21,98%) reprezintă volume de ape uzate ce nu se epurează și volume de apă insuficient epurate. Din volumul de ape uzate neepurate de 642,4 mil.mc, cel mai mare volum de ape uzate provine de la unităţi din domeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 536,84 mil. m3/an - 83,57 %; cu o contribuţie mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din: Industria metalurgică si construcţii de maşini: 72.80 mil. m3/an (11%,3) şi Prelucrări chimice: 18,38 mil. m3 (2,86 %). Referitor la apele uzate insuficient epurate, 428,1 mil. mc, activităţile cu cea mai mare pondere sunt: Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: 304,88 mil. m3/an – aprox 71%; Prelucrări chimice: 43,811 mil. m3/an – peste 10 % şi Industria extractivă: 22,41 mil. m3/an –5,2%.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu