vineri, 31 octombrie 2008

Jurnalistul Mircea Toma, alături de ANAR

Campania "Sa pastram apele curate!" a pornit de la MANGALIA cand am reunit ziaristi din toata tara, care au aflat primele elemente despre campanie, cand au fost montate primele cosuri si s-a vorbit despre tot ce include campania: montare de cosuri, ecologizare de maluri si de luciu de apa, cooptare de ONG-uri etc. Au fost invitati ziaristi de mediu, care au vorbit despre relevanta acestui domeniu in ansamblul mass-media.

Workshopul "Sa pastram apele curate!" a fost punctul de plecare al campaniei, avand rolul de a impune mesajul campaniei, pentru tot ziaristii din tara, care au scris si au plecat ducand si propagand mesajul social la nivelul judetului lor.

Campaniei i s-a alăturat şi omul de presă Mircea Toma, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Ariilor Protejate Bio-Cultural. “Ar trebui să fie formaţi jurnalişti de investigaţie, care să descopere cum şi cât poluează instituţiile, companiile. Dacă până acum vorbeam de o Românie eternă, în momentul de faţă vorbim de o Românie durabilă, ce înseamnă creşterea economică, protecţia mediului şi responsabilitatea socială”, a explicat Toma.
Omul, principalul factor poluator
Influenţa directă a omului asupra calităţii apelor rămâne primul dintre factorii poluatori. În mai, inspectorii Administraţiei Naţionale “Apele Române” au aplicat 65 de avertismente şi 15 amenzi pe salubrizare, cuantumul acestora fiind de 500.000 lei (aproximativ 140.000 de euro). Astfel, au fost depistate 198 de puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor, din care desfiinţate 122, totalizând 3.091 metri cubi de deşeuri tip menajer, 830 kilograme de peturi, 45 de metri cubi de deşeuri provenite din demolări şi 7.045 metri cubi de rumeguş şi material lemnos.

Workshop-ul apelor, văzut prin aparatul foto/Pe nisipul fin de mare am scăpat de poluare

(Indiscret – Reportaj -de Dan Olteanu- 24 iunie 2008)
Zeci de ziarişti din ţara-ntreagă, printre care şi sussemnatul, au participat săptămâna trecută la workshop-ul „Să păstrăm apele curate!“, organizat de Administraţia Naţională „Apele Române“ pe plaja din Mangalia, o acţiune ce face parte din campania de responsabilitate socială demarată în luna martie. Deşi întâlnirea întrunea elementele unei plictiseli generale, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar workshop-ul s-a dovedit a fi, cu mici excepţii, chiar interesant. Cel puţin pentru cei ce nu erau preocupaţi exclusiv de senzaţia pe care ţi-o dă un slip plin cu nisip. Revenind puţin la ce s-a întâmplat în cele cinci zile de cursuri, pot spune că m-a surprins cât interes există în jurul plajelor de pe Litoralul nostru mioritic. ANAR-ul să le aducă la standardele europene, ONG-urile să le ţină curate, vamaiotul Mircea Toma le vrea sălbatice, primarul din Mangalia să le exploateze, iar nelipsitul Radu Mazăre, edilul Constanţei, le vrea numai pentru el. Acum, v-aş putea plictisi cu multe informaţii, care de care mai inutile, legate de investiţii, proiecte, programe, controale, amenzi, însă, cu siguranţă, le-aţi mai auzit de nenumărate ori până acum. Şi, ca să-mi duc sinceritatea până la capăt, nu mă-ncearcă nicio dorinţă arzătoare să le scriu. Însă, cum o poză face cât o mie de cuvinte, pregătiţi-vă să „lecturaţi“ câteva zeci de mii de cuvinte în foto-reportajul alăturat. Aşa că scoateţi berea de la rece, aşezaţi-vă comod, puneţi mâna pe undiţă şi haideţi să prindem nişte PETşte şi ceva meDOZE.
Ziaristii participanti

Anca Dinu NCN Cluj Napoca
Felicia Gherman Antena1 Cluj Cluj Napoca
Oana Popiţiu Ziua de Cluj Cluj Napoca
Cristina Văduva TVS Craiova Craiova
Elena Alexandru Ediţie Specială Craiova
Dan Olteanu Indiscret în Oltenia Craiova
Anca Ochianu Lupa Mea Craiova
Teodora Drimbău Realitatea Bihoreană Oradea
Carmen Brehoi Jurnalul Bihorean Oradea
Claudia Bonchiş Crişana Oradea
Adrian Crăciun Opinia Buzău
Gabriela Lupu Şansa Buzoiană Buzău
Ovidiu Oncescu Focus FM/Focus TV Buzău
Luiza Dobrescu Observator Argeşean Piteşti
Mircea Sărărescu Argeşul Piteşti
Emilian Florin Dulică TVS Piteşti Piteşti
Sorin V. Moldovan Ziarul Francez Timişoara
Gheorghe Miron Ziua de Vest, Focus Vest Timişoara
Ovidiu Drug Informaţia Bacăului Bacău
Elena Suciu TV Vâlcea Unu Râmnicu Vâlcea
Silviu Popescu Curierul de Râmnic Râmnicu Vâlcea
Andrei Iacob Radio România Bucureşti
Camelia Teodosiu Radio România Bucureşti
Claudia Zătreanu TVR Târgu Mureş Târgu Mureş
Gáspár Botond Vásárhelyi Hírlap Târgu Mureş
Cristina Bucureasa Adevarul Bucuresti
Francesca Catana Adevarul Bucuresti
Corneliu Belciug Green Report Bucuresti

Campania "Sa pastram apele curate" s-a derulat si in bazinul OLT

Directia Apelor Olt si Asociaţia Salvaţi Delta au ecologizat râul Olt in cadrul campaniei "Sa pastram apele curate!", derulate de ANAR, dar si in cadrul campaniei "Adopta un rau", proiect initiat de Asociaţia Salvaţi Delta si sustinut de ANAR

Evenimente de curăţare a râului s-au derulat în judeţele Covasna, Sibiu, Vâlcea şi Olt.Proiectul "Adoptă un râu" este susţinut de Administraţia Naţională "Apele Române" şi încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra distrugerii naturii, dar şi să arate că un efort comun poate rezolva o bună parte a problemelor asociate acestei teme. Problema poluării şi a degradării habitatului natural este generalizată la nivelul întregii planete, iar România se află printre ţările în care lecţia despre importanţa vitală a ecologiei este abia la început.

"Adoptă un râu" presupune în primul rând o serie de acţiuni de curăţare a râului Olt cu ajutorul voluntarilor: elevi din scolile de pe cursul râului, voluntari ai companiei Romtelecom, personalităţi locale, precum şi reprezentanţi ai organizatorilor şi ai autorităţilor locale.
În plus, proiectul urmăreşte să informeze, să educe şi să conştientizeze comunităţile locale în legătură cu importanţa şi beneficiile păstrării curate a râului Olt.

miercuri, 29 octombrie 2008

Raurile sunt si ele fiinte vii

Dambovita are un PH apropiat sangelui uman
Apa din Dambovita are, in prezent, un PH egal cu 7, apropiat parametrilor sangelui uman, afirma mai multi specialisti din domeniu care au organizat vineri o serie de masuratori ale calitatii apei din zona Popovat a raului.

IZ Pentru că Bucureştiul este singura capitală europeană fără staţie de epurare a apelor uzate
Dâmboviţa – o hazna cu 1.900.000 de „afluenţi“
de Daniel BEFU | 03 NOIEMBRIE 2008
Bucureştii deversează zilnic peste 2.000 de tone de dejecţii direct în Dâmboviţa, transformând-o în cel mai otrăvit râu din România
Valul uriaş de fecale dizolvate în apă spală malurile localităţilor din aval de două ori pe zi: în zori şi în amurg
Pentru că Bucureştiul nu are nici în 2008 o staţie de epurare, 1.900.000 de „afluenţi” individuali îşi deversează zilnic jeturile de urină în râul Dâmboviţa. Celor 2.000 de tone de pipi li se adaugă peste 380 tone de materii fecale amestecate cu hârtie igienică (fără număr) pe post de aluviuni. Cine „survolează” Capitala pe Google Earth poate vedea cum apele verzui ale Dâmboviţei şerpuitoare devin brusc căcănii şi nici că-şi mai revin, adăugând tuşe din aceeaşi culoare atât Argeşului cât şi Dunării în aval.
Dâmboviţa e atât de otrăvită încât specialiştii Apelor Române n-o pot încadra în nici una din clasele de calitate cunoscute: „E o apă împuţită. Încărcătura cu amoniu depăşeşte de 25 de ori pragul maxim tolerat la cele mai murdare ape, cele din clasa a cincea de calitate. Fosforul total din apă e de 4,5 ori mai mare decât valoarea maxim admisă, iar încărcătura organică a apei exprimată în CCO-Cr e de 2,5 ori mai mare. În privinţa cantităţii de oxigen dizolvat în apă, nu pot spune dacă e de 100 sau de 1000 de ori mai mică, pentru simplu motiv că în Dâmboviţa e zero oxigen, iar zero înmulţit cu orice număr tot zero dă”, interpretează buletinele de analiză a apei prelevate din Dâmboviţa biologul Şerban Iliescu. Fără oxigen, în apa Dâmboviţei nici nu poate fi vorba de peşti, moluşte sau insecte, ci doar de două specii de viermişori roşiatici, câteva resturi de alge aduse accidental de curenţi din amonte, nelipsiţii coliformi fecali şi alte vietăţi microscopice cu „indice sapro” ridicat.
Ritmurile naturii umane
Ca orice râu din lume, Dâmboviţa are propriile ritmuri. Locuitorii din satele de pe cursul observă fără să vrea că apele parcă respiră în zori şi în amurg: „Dimineaţa şi seara, toată albia Dâmboviţei pute a căcat. Dacă adie un pic vântul, putoarea învăluie tot satul, până hăt la calea ferată, care-i la un kilometru jumate de râu”, explică nea Fane Ivan (72 ani) din Budeşti, localitate din Călăraşi cu nume predestinat.
Perspicace, ţăranii au găsit explicaţia pentru ritmicitatea de ceasornic cu care izul fecaloid-menajer li se strecoară prin tinde şi prânzitoare, pătrunzând pe sub uşi până-n iatacuri, unde se piteşte sub plăpumi şi între hainele bune din şifonier: „Dimineaţa şi seara sunt momentele când toată lumea vrea la toaletă să dea afară tot din stomac. Dar cum la câmpie Dâmboviţa curge încet, viteza căcatului e mică. De aceea, ce fac bucureştenii la veceu seara ajunge la Budeşti de-abia pe la trei dimineaţa şi ţine până la nouă. În alea şase ore îţi vine întruna să vomiţi. Seara-i aceeaşi poveste. Ce fac bucureştenii dimineaţa trece ca un val prin dreptul Budeştiului de-abia seara după cinci”.
Amintiri limpezi din copilărie
Deşi dejecţiile Bucureştiului îngraşă lunca Dâmboviţei de secole, valurile ucigaşe au fost observate întâia dată doar acum 50 de ani: „Când eram eu mic, în timpul războiului, se prindea peşte în Dâmboviţa. Era crap, plătică şi chiar somn a prins tata pe-aici. Doar că făceam baie în ea şi de la bălăceală fugeau peştii. Tata avea grădină pe malul Dâmboviţei şi avea roată cu cai, până când a venit oamenii deştepţi şi a făcut roată hidraulică pe palete. Şi mă urcam sus pe roată şi săream în cap de sus de pe roată în Dâmboviţa şi făceam baie.
Cu apa aia se făceau zarzavaturile în grădină. Şi ce zarzavaturi! Roşii, ardei, vinete, castraveţi. Tata dintr-un pogon ţinea patru persoane. Sătenii când plecau dimineaţa la câmp îşi luau apă din Dâmboviţă ca să facă mămăligă în câmp pentru prăşitori. Apa era frumoasă, era curată, domne, aproape transparentă. Atât că nu puteai să vezi în ea la distanţe mari. În ‘58, când m-am făcut flăcău şi-mi venise vremea să mă bag cu capul la fund să văd pe sub apă picioarele la mândruţe, n-am mai putut, că era apa murdeară”, povesteşte nea Fane.
A urmat progresul, care a adus o viaţă nouă pentru săteni: „Satul nostru a simţit prima duhoare cum au terminat-o de regularizat, în anul 1958. Înainte, Dâmboviţa cotea pe unde e dealul ăla şi făcea o deviere printr-o mlaştină cu stufăriş. Toate grosimile se decantau în stuf şi-n sat venea apă curată. Puţea doar rar, în momentul în care apa era mare şi spăla stuful”. Dacă în copilăria lui Fane Ivan puştii năzdrăvanii treceau râul ca să fure pere din livezi, azi, pe malurile Dâmboviţei, moşul vede cum întreprinzători harnici încheie „ciclul fecalelor în natură” într-un mod neaşteptat: „Ţigani de la Bucureşti vin expres la Budeşti în fiecare săpătmână, sapă mâlul cu site şi culeg nişte viermişori subţiri ca acul şi roşii pe care îi vând la tarabe în pieţe bucureştenilor care au acasă acvarii”.
Biologul Şerban Iliescu de la Apele Române caută la rându-i viermişori, în interes ştiinţific de astă dată, pentru că sunt indicatori ai apelor puternic poluate:
„Pe fundul albiei Dâmboviţei e un mâl negru puturos în care cresc viermii ăştia din clasa oligochetelor şi nişte larve de diptere. Eu îi zic un mâl sapropelic. Seamănă foarte bine cu mâlul de la Techerghiol ca miros, dar n-are aceleaşi caracteristici. Când îl scot se scurge ceva aşa negru pe mâini, asemănător cu păcura şi cu mâzga aia pe care o scoţi când desfunzi chiuveta. Viermii ăştia de un roşu aprins ca ketch-upul, sau vărgaţi în general cu negru şi alb, trăiesc în primii 5 centimetri din stratul de nămol. Fiindcă Dâmboviţa are zero oxigen, de obicei viermii se retrag la mal, ca să mai scoată capul afară. Când prelevez mostre de mâl cu sonda, chiar şi după ce-i spăl, carnea acestor viermi păstrează mirosul fecaloid menajer”.
Pe „râul mort”, de la izvoare la vărsare
Ghid ne e biologul Şerban Iliescu: „Acest râu pleacă din munţii Făgăraş cu o culoare albastră frumoasă, cu o apă fără gust şi fără miros, străbate cam 200 kilometri până la intrarea în Bucureşti şi, dintr-o dată, după ce străbate cam 10-15 kilometri, toată culoarea ei frumoasă se transformă practic într-o mocirlă urât mirositoare care curge lent”.
Punctul de deversare zilnică a miilor de tone de dejecţii din Dâmboviţa subterană în Dâmboviţa de suprafaţă e la ieşirea din Bucureşti înspre Glina, în apropierea Autostrăzii Soarelui: „Peştii nu intră aici. Ei cotesc şi urcă în amonte, că dacă pe un peşte îl atinge şuvoiul de dejecţii care iese din conducte e terminat. Chiar dacă peştele nu ar muri pe loc otrăvit de cele 500 tone de detergent sau de tona de cianuri deversate anual, distanţa până la vărsarea în Dunăre e prea mare ca să supravieţuiască ţinându-şi respiraţia într-o Dâmboviţă fără oxigen”.
În ciuda faptului că de la Glina în jos în Dâmboviţa nu se mai găseşte nici o urmă de macrozoobentos, undele râului ascund în continuare activitate intensă: „Un rahat de om n-apucă să ajungă în Dunăre pentru că, tot rostogolindu-se în apă, se face zob în primele sute de metri de la deversare. E ca o sarma fiartă prea mult. Dar dacă nu-l vedeţi nu înseamnă că nu există. Încărcătura organică e ca o ciorbă cu suspensii care plutesc în apă”.
Hârtia igienică are un timp de dezintegrare mai scurt. Nu şi vata: „Hârtia igienică, într-un minut, dacă-i amestecată bine de curenţi, nici nu mai ştii că e, dar partea de celuloză să ştiţi că rămâne, fiindcă e greu degradabilă şi se depune în mâlul de pe albie. Vata pluteşte în primă fază, dar când a luat apă, se lasă direct la fund şi pe ea continuă să se depună sedimente. Când extragi, ca biolog, probe de mâl cu draga, trebuie să fii blestemat să găseşti o vată aruncată într-o albie de râu, s-o apuci cu mâna şi să nu ştii unde a pus omul vata”.
În numai 500 de metri de la confluenţa cu Argeşul, Dâmboviţa imprimă apelor verzui ale acestuia culoarea nămolului spălat şi un miros specific de fecale care nu dispare până la vărsarea Argeşului în Dunăre.
„Cum la câmpie Dâmboviţa curge încet, viteza c... e mică. De aceea, ce fac bucureştenii la veceu seara ajunge la Budeşti de-abia pe la trei dimineaţa şi ţine până la nouă. În alea şase ore îţi vine întruna să vomiţi. Seara-i aceeaşi poveste. Ce fac bucureştenii dimineaţa trece ca un val prin dreptul Budeştiului de-abia seara după cinci”. - Fane Ivan (72 ani), locuitor din Budeşti”
„Când eram copilaşi, bea vacile apă din ea (Dâmboviţa – n.n.), caii, oile, şi acum, pă timp de vară, nici broasca, nici şarpele nu stă în ea. E imposibil de miros, iar când îi dă drumul la Protan, apa e neagră de funingine cum e pantofii mata”. - Fane Ivan (72 ani), locuitor din Budeşti. /Gandul, 3 noiembrie

La vânătoare de gunoaie


La vânătoare de gunoaie. Acesta este mesajul sub care au acţionat reprezentanţii Apelor Române. Însoţiţi de voluntari, ei au demarat o acţiune de colectare a deşeurilor de pe malurile râului Dâmboviţa. Zeci de tineri s-au trezit de dimineaţă şi au plecat să adune gunoaie. Ei s-au alăturat iniţiativei Apelor Române în încercarea de a da un exemplu celor îşi aruncă resturile pe jos.
„Este un mic ajutor de curăţenie a malurilor râurilor Dâmboviţa. Este partea care mi se pare cel mai murdară. Dacă în centru se curăţă ceva, pe aici nu se curăţă, ci din contră, se murdăreşte.”, Şerban Iliescu, biolog Apele Române.
„România este destul de murdară şi ar trebui să învăţăm mai multe să avem grijă de ţara noastră.”, voluntar
„Să aibă mai multă grijă de mediu şi să nu mai arunce gunoaiele oriunde.”voluntar
Pentru a proteja mediul, trebuie să se implice atât cetăţenii, cât şi instituţiile. „Trebuie să se implice cineva în punerea mai multor coşuri de gunoi pe categorii de materiale, în locurile de distracţie sau de repaus. Să fie mai atenţi unde aruncă. Nu se poate să fumezi o ţigară într-o maşină şi să-i dai drumul în apă”, Şerban Iliescu, biolog, Apele Române. Aceasta nu este singura acţiune de acest fel organizată de Apele Române. Angajaţii instituţiei încearcă să sensibilizeze instituţia prin desfăşurarea unor astfel de activităţi în mai multe locuri din ţară. /N 24, National TV

Asa a fost la inundatiile din 2005 (preluare poze Associated Press)




























Daca cele din 2005 s-au intamplat odata la 100 de ani, cele din 2008, au fost debite care se produc odata la 1000 de ani. Cu toate acestea, prin manevrele de atenuare de la Stanca Costesti, s-a reusit marirea timpului de propagare a viiturilor si limitarea pagubelor. Astfel, digurile au rezistat in aval.

In timpul campaniei, ne-am confruntat cu inundatii istorice (perioada iulie-august)




Avertismentul autoritatilor
Zeci de localitati din judetul Iasi sunt inundate

» 61 se ieşeni şi-au recuperat banii din taxa auto
● Din cauza cantitatilor mari de precipitatii inregistrate in ultima vreme, cotele de atentie ale raurilor din judetul Iasi au depasit valoarea normala ● Localitatile care vor fi potential inundate, respectiv cele situate in aval de Itcani, aflate in albia majora a raului Siret, sunt urmatoarele: Lespezi, Dumbrava, Hartoape, Gura Badilitei, Lunca, Pascani, Blagesti, Stolniceni- Prajescu, Cozmesti, Mogosesti-Siret, Luncasi, Halaucesti, Alexandru Ioan Cuza, Mircesti, Butea, Rachiteni, Rotunda, Adjudeni, Buruienesti, Tamaseni, Lutca, Gadinti-Nicolae Balcescu, Roman- confluenta cu raul Moldova

Din cauza cantitatilor mari de precipitatii inregistrate in ultima vreme cotele de atentie ale raurilor din judetul iasi au depasit valoarea normala. Astfel, raul Bahlui a depasit cota de atentie cu 16 centimetri in dreptul localitatii Harlau si in aval de lacul de acumulare Parcovaci, iar raul Magura a depasit cota de atentie cu 4 centimetri in dreptul localitatii Carjoaia. "S-au inregistrat depasiri ale cotelor de atentie pe cursul raurilor Bahlui si Magura. In ceea ce priveste valoarea debitelor, acestea sunt in scadere pe teritoriul judetului Iasi", a declarat Dan Buruiana, purtator de cuvant al Directiei Apelor Prut. Pentru atenuarea viiturilor, reprezentantii Directiei Apelor Prut au demarat executarea unor manevre de pregolire din lacurile de acumulare pentru a evita inundatiile. "Din lacul de acumulare Parcovaci se elimina 20 metri cubi de apa pe secunda, din Podu Iloaiei 15 metri cubi pe secunda, din Tanta, Belcesti, tot 15 metri cubi de apa pe secunda si din Cucuteni 3 metri cubi de apa pe secunda", a declarat Dan Buruiana. De asemenea, angajatii Directiei Ape Prut au facut eforturi pentru a indeparta gunoaiele si crengile copacilor care au fost depuse pe cursurile apelor de vanturile puternice.
Cod rosu pentru Siret

Ca urmare a avertizarii hidrologice cod rosu emisa de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Administratia Nationala "Apele Romane" a dispus masuri urgente de aparare a malului stang al Siretului, pe sectorul cuprins intre Suceava si Roman. S-au suplimentat echipele de interventie locale cu cele de la Directia Apelor Arges-Vedea, respectiv 15 oameni, minim 15 mii de saci de nisip,1.500 metri de hidrobaraje si utilaje. Directia Apelor Prut intervine cu 3 mii saci cu nisip si doua masini echipate cu grupuri electrogene, reflectoare si personal deservent. In functie de evolutia situatiei, se va suprainalta, pe portiuni, malul stang al Siretului cu diguri de nisip sau, dupa caz, cu hidrobaraje, respectiv diguri umplute cu apa. Localitatile care vor fi potential inundate, respectiv cele situate in aval de Itcani, aflate in albia majora a raului Siret, sunt urmatoarele: Lespezi, Dumbrava, Hartoape, Gura Badilitei, Lunca, Pascani, Blagesti, Stolniceni- Prajescu, Cozmesti, Mogosesti-Siret, Luncasi, Halaucesti, Alexandru Ioan Cuza, Mircesti, Butea, Rachiteni, Rotunda, Adjudeni, Buruienesti, Tamaseni, Lutca, Gadinti-Nicolae Balcescu, Roman- confluenta cu raul Moldova. De asemenea, echipajele Administratiei Nationale "Apele Romane" vor interveni cu oameni, utilaje si materiale in judetele Iasi, Neamt si Bacau. Intr-un timp de propagare de 28 ore si pe o distanta de 60 kilometri, se va produce pe raul Siret o viitura in cursul zilei de astazi. Aceasta viitura se va produce din cauza depasirii cotelor de pericol din statiile Tibeni si Itcani. In acest moment, intre statiile Tibeni si Itcani s-a depasit debitul istoric, un debit care apare o data la o suta de ani, cu circa 100 metri cubi pe secunda. Debitul inregistrat la Itcani este de 1560 metri cubi pe secunda fata de 1.000 metri cubi pe secunda, cat s-a inregistrat in 2005. Referitor la debitul raului Siret, acumularile Rogojesti-Bucecea atenueaza viitura din Ucraina la jumatate din debitul de la intrarea in tara. Debitul afluent este de 500 metri cubi pe secunda in aval de aceste acumulari eliberandu-se doar un debit de 220 metri cubi pe secunda. "In continuare, Administratia Nationala Apele Romane exploateaza in siguranta acumularile cu rol de aparare impotriva inundatiilor pentru retinerea partiala sau totala a eventualelor volume de viitura care s-ar putea forma. Cursurile de apa sunt monitorizate in continuare si se acorda o atentie deosebita tranzitarii in aval a undelor de viitura", se precizeaza in comunicatul de presa emis de conducerea Administratiei Nationale "Apele Romane".

Românul aruncă pe unde apucă




Românul aruncă pe unde apucă, pe lângă banalele pet-uri, şi lucruri greu de imaginat: de la gresie şi faianţă, până la maşini de spălat, cutii de televizoare sau haine vechi.
Noi toţi trebuie să fim responsabili pentru poluarea Dâmboviţei. Câţiva voluntari, asistaţi de cei de la Apele Române, au strâns cam o tonă de resturi de pe malul râului.
Mizeria a crescut în timp, pe o fâşie de teren pe care nu o recunoaşte nici Primăria sectorului 4, nici cea din Popeşti-Leordeni.
Cei 50 de voluntari şi-au propus lună în apropiere de Popeşti-Leordeni. De ce tocmai acolo?
„Am rămas surprins să aflu că există un tronson care nu-l acceptă nici primăria sectorului 4 şi nici primăria Popeşti-Leordeni.”, Marius POSTELNICESCU, director general Administraţia Naţională „Apele Române”.
Dar cum să fie mediul curat când românul aruncă pe unde apucă lucruri greu de imaginat, de la gresie şi faianţă până la maşini de spălat, cutii de televizioare sau haine vechi.
Am găsit o canadiană, plus o pernă şi am mai găsit o pilotă.” Voluntar
Sosită în vizită în România, tocmai din Canada, domnişoara din imagine ne dă o lecţie de bună purtare, la fel şi voluntarul român, de profesie, biolog.
„Cred că este foarte bine să curăţăm malurile râurilor.”
„Omul trebuie să fie conştient să respecte curăţenia”, Şerban Iliescu, biolog Apele Române. Deşi, iniţial, la această acţiune, urmau să participe şi cei din primăria sectorului 4, ulterior au renunţat motivând că firmele de salubrizare din sectorul lor îşi fac treaba foarte bine.
„Colectăm zilnic partea noastră de care răspundem. În albia râului şi trotuarul de protecţie, noi nu putem să intervenim”, Alexandru Popescu Leonte, viceprimar Primăria Sectorului 4.
Cu sau fără ajutor, tinerii implicaţi în proiect au uşurat astăzi Dâmboviţa de foarte multe gunoaie dacă ne gândim că au umplut peste 150 de saci.

Cei 50 de tineri au umplut 50 de saci cu gunoaie./ PRO TV

Avem o ţara frumoasă, dar destul de... murdară!




Singura soluţie ar fi să ne schimbăm mentalitatea. Bătălia se duce acum pentru schimbarea mentalităţilor. Să respecţi curăţenia este o obişnuinţă care se deprinde în zeci de ani de educaţie. De la un an la altul, în România se conturează o nouă formă de relief: munţii formaţi din gunoaiele aruncate peste tot. Acţiunea de ecologizare din zona Popeşti-Leordeni face parte din campania prin care autorităţile îşi propun să-i înveţe pe oameni cum să se poarte în mediul înconjurător. Nu va fi uşor, o spun alţii care au păţit-o înaintea noastră.
„Îmi amintesc că şi în ţara mea natală, Elveţia, era la fel acum 30-40 de ani. Totuşi oamenii trebuie să înţeleagă că este vorba despre mediul în care trăiesc. Trebuie să înţeleagă pur şi simplu că gunoaiele nu se aruncă din mers, ci în locuri special amenajate”, Markus Wirth, director general Holcim Romania.
Specialiştii de la Apele Române cred că vom avea un mediu înconjurător curat abia peste zece, douăzeci de ani. Până atunci ne rămân campaniile de sensibilizare a opiniei publice.
„Din păcate, mentalitatea a rămas cea de dinainte de 1989. Cred că mai durează câţiva ani buni, 10-20 de ani.” Marius POSTELNICESCU, director general Administraţia Naţională „Apele Române”.

luni, 27 octombrie 2008

Bucureştiul poluează Argeşul, Dunărea şi Marea Neagră, din lipsa unei staţii de epurare






Capitala este cea mai mare sursă de poluare a Argeşului, Dunării, Deltei şi chiar a Mării Negre. Principalul motiv pentru care toată otrava din metropolă se varsă în aceste ape, prin Dâmboviţa, este lipsa unei staţii de epurare funcţionale, potrivit dezvăluirilor recente din presa centrală. Primele efecte ale poluării sunt deja vizibile la nivelul întregii ţării în ceea ce priveşte calitatea apelor.

În prezent, circa 80% din apele uzate ale României, provenite de la principalele surse de poluare, ajung în râuri şi de aici în mare, neepurate sau insuficient epurate.Numai anul trecut, în Dâmboviţa, au ajuns 370.000 de metri cubi de ape uzate, în care s-au identificat peste 25.000 de tone de fosfaţi, 500 de tone de detergenţi, o tonă de cianuri. În plus, cantităţile de azot, amoniu, uree sau fosfor au depăşit de până la 40 de ori normele standardelor de calitate impuse la nivel european.
Şi în ceea ce priveşte calitatea apelor Mării Negre specialiştii trag un semnal de alarmă. Inspectorii de la Apele Române au verificat, în urmă cu câteva luni, gradul de curăţenie al cursurilor de apă din toată ţara. Ei suţin că pe o scară de 1 la 5, unde 1 înseamnă apă foarte curată iar 5 foarte murdară, apa din România se situează la nivelurile 2-3.
Mai mult, în presa centrală au fost publicate recent articole şi imagini care arată cum apele menajere a peste 20 de localităţi de coastă sunt deversate, mai mult sau mai puţin epurate, în Marea Neagră. Sănătatea turiştilor are de suferit, întrucât aceste ape sunt infestate de bacterii de la staţii de epurare şi sunt poluate de reziduuri, uneori chiar de petrolul provenit de la navele din larg.
Până în anul 2015, calitatea apei din România ar trebui să fie în conformitate cu normele Uniunii Europene. În prezent, doar 14 din cele aproape 400 de staţii de epurare din ţară îndeplinesc criteriile de performanţă impuse de Uniune.
Pentru a corespunde standardelor impuse de oficialii de la Bruxelles, România trebuie să investească, până în 2013, aproximativ 8,6 miliarde de euro în sectorul de epurare a apelor menajere şi reziduale./Antena 3, Acasa TV

Munţi de gunoaie



Trist, dar adevărat. Avem o ţară frumoasă, dar murdară. Singura soluţie ar fi să ne schimbăm mentalitatea. Specialiştii de la Apele Române cred că vom avea un mediu curat abia peste 10-20 de ani. Până atunci,ne rămân campaniile de sensibilizare a opiniei publice. De la un an la altul, în România se conturează o nouă formă de relief: munţii formaţi din gunoaiele aruncate peste tot. Acţiunea de ecologizare din zona Popeşti-Leordeni face parte din campania care îşi propune pe oameni să-i înveţe cum să se poarte în mediul înconjurător. Nu va fi uşor, o spun alţii care au păţit-o înaintea noastră.
„Îmi amintesc că şi în ţara mea natală, Elveţia, era la fel acum 30-40 de ani. Totuşi oamenii trebuie să înţeleagă că este vorba despre mediul în care trăiesc. Trebuie să înţeleagă pur şi simplu că gunoaiele nu se aruncă din mers, ci în locuri special amenajate”, Markus Wirth, director general Holcim Romania.
„Din păcate, mentalitatea a rămas cea de dinainte de 1989. Cred că mai durează câţiva ani buni, 10-20 de ani.” Marius POSTELNICESCU, director general Administraţia Naţională „Apele Române”.
Campania „Să păstrăm apele curate!” se va încheia în noiembrie. Între timp, în perioada iulie-septembrie vor fi montate coşuri de colectare selectivă în toate bazinele hidrografice. Acestea urmează să fie golite şi întreţinute de firmele de salubrizare. /
TVR 2

Apele Romane are printuri funny



Imi place sa vad ca si marile companii de stat au invatat sa lanseze diverse campanii de constientizare, care folosesc, in deosebi, activitatii lor de baza, imi place ca investesc bani pentru astefel de mesaje si ca apeleaza la firme de advertaising pentru a le reprezenta interesele.
In cazul de fata, Administratia Nationala APELE ROMANE, a lansat aceste printuri prin care se incearca, inca o data, printr-un stil oarecum funny si ironic, ca mesajul sa ajunga la toate categoriile de oameni.
Tot aceasta companie are si doua bloguri(apecurate si respectaplaja) prin care se incearca implicarea a cat mai multe persoane in campaniile initiate.

Daca vrei sa fi anuntat cand apar articole noi pe blog aboneaza-te la feed rss(daca nu stii ce inseamna feed rss intra aici). Daca nu dispui de acest serviciu te poti abona prin e-mail si astfel vei primi ultimele articole de pe blog sub forma de e-mailuri.

1 comentarii
razvanserbu
03 iunie 2008 16:12
In sfarsit, parca se misca ceva.

Aceasta este ceea ce am gasit pe blogul www.tykryt.com!

luni, 20 octombrie 2008

SUCCES- Alături de cei mai buni






Campania de mediu a Apelor Romane,in finala festivalului de la Londra
21 OCTOMBRIE 2008
Malurile râurilor, sufocate de gunoaie menajere
Râurile din Moldova sunt cele mai murdare

Campania de mediu a Apelor Române, premiată la Londra
Campania Administraţiei Naţionale Apele Române, „Să păstrăm apele curate” a fost nominalizată la Londra, la finala festivalului Green Awards, la categoria Best Green International Campaign. Campania a strâns un număr impresionant de voluntari (circa 500), care au reuşit să strângă peste 500 tone de deşeuri (plastic, hârtie, metal şi altele) de pe malurile râurilor. Astfel, ei au luat la purecat malurile Dâmboviţei, ale Someşului Mic, Mureşul (în zona Arad şi Târgu Mureş), malurile Oltului (în judeţele Vâlcea, Covasna şi Sibiu). Nu le-a scăpat nici râul Bistriţa (judeţul Vâlcea), Buzău (judeţul Buzău), Bahlui - afluent al Prutului, râul Târgului - afluent al Argeşului (zona de agrement Voina - Lereşti), Jiul (zona judeţului Gorj) şi Crişul Repede (zona oraşului Oradea).
Ecologiştii au mai bifat şi Bega (Timişoara), Bistriţa (judeţul Neamţ), Iza (judeţul Maramureş) şi Delta Dunării (Grindul Chituc). După ce au curăţat malurile, voluntarii au montat şi coşuri de gunoi. În campanie s-au mai implicat 1000 copii, 200 de autorităţi locale, câteva mii de angajaţi şi ONG-uri. Proiectul a început de Ziua Mondială a Apei, în toate bazinele hidrografice. Campaniei i s-au mai alăturat şi Asociaţia Delta Dunării, precum şi Holcim. Costurile totale ale proiectului au fost de aproape 150.000 euro.
Cele mai murdare maluri de râuri sunt cele din zona Moldovei şi Someşului, potrivit datelor Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR). În cadrul „curăţeniei de toamnă”, angajaţii ANAR au controlat şi curăţat cursurile tuturor râurilor. Numai în luna septembrie, au găsit şi ridicat 1.230 de depozite de deşeuri. S-au colectat: 20 tone de peturi, 7.000 metri cubi gunoi menajer, 5.000 metri cubi resturi de lemne rezultate de la tăieri, 4.000 metri cubi resturi de vegetaţie, 2.000 metri cubi de pământ şi balast, plus resturi din construcţii. În consecinţă, au fost amendate primării şi persoane fizice, cuantumul amenzilor fiind de 500.000 de euro.
Dintre toate cursurile, cele mai murdare au fost următoarele: zona bazinului hidrografic Jiu, Mureş, Olt, Banat, Crişurile, Argeşul, Someş-Tisa, Siretul, Buzăul şi Prutul. Oltul şi Prutul figurează, de fapt, şi printre râurile cu apă de calitatea a doua. Ultima dată când au luat la curăţat Dâmboviţa, la ieşirea din Bucureşti, angajaţii ANAR au strâns ce nici nu visau: cutii de televizoare, capace de W.C.-uri, peturi, bucăţi de computere, încălţăminte, moloz din construcţii, bucăţi de cauciuc, grămezi de gips, carton, piese de calculatoare şi ambalaje de dulciuri. (A.T.)/ Gandul, 21 octombrie

Campania ANAR in finala la Green Awards
Campania de responsabilizare sociala "Sa pastram apele curate!" initiata de Administratia Nationala "Apele Romane"(ANAR), a ajuns in finala festivalului Green Awards de la Londra, la categoria cea mai buna campanie verde internationala (Best Green International Campaign), informeaza un comunicat de presa al ANAR.
Campania a reunit peste 500 de voluntari care au colectat peste 500 tone de deseuri (plastic, hartie, metal etc.), de pe malurile raurilor din tara si au montat cosuri de gunoi in zonele respective.

In luna septembrie, ANAR a depistat un numar de 1229 depozite necontrolate de deseuri din care 70% au fost dezafectate pe parcursul actiunii de salubrizare si igienizare a apelor. S-au colectat printre altele 20 de tone de peturi, 7000 de metri cubi de deseuri menajere si 5000 de metri cubi de material lemnos.

Campania "Sa pastram apele curate!" a inceput de Ziua Mondiala a Apei, in toate bazinele hidrografice din Romania. Incepand cu 1 iunie, s-au mai alaturat acestei campanii Holcim (Romania) si Asociatia Salvati Delta Dunarii. /Green Report, Newsin, Realitatea Tv

Apele Române, remarcate la Londra
Campania „Să păstrăm apele curate!“ a fost nominalizată în cadrul Festivalului Green Awards, organizat la Londra, la categoria Best Green International Campaign. Această campanie a demarat, la iniţiativa Administraţiei Naţionale „Apele Române“, în toate bazinele hidrografice ale României pe 22 martie, când este sărbătorită Ziua Mondială a Apei. Peste 500 de voluntari au reuşit să colecteze aproximativ 500 de tone de deşeuri (plastic, hârtie, metal etc.) pe cursurile râurilor, dar şi din Delta Dunării. Mai mult, au fost montate coşuri pe malurile râurilor, dar şi în zona acumulărilor.
La aceste acţiuni au participat 1.000 de copii, 500 de studenţi, 200 de autorităţi locale, 3.000 de jurnalişti, 1.000 de voluntari din ONG-uri şi 4.000 de angajaţi ANAR. Numai în luna septembrie, în cadrul acţiunilor de verificare şi control privind salubrizarea şi igienizarea cursurilor de apă, au fost depistate peste 1.200 de depozite necontrolate de deşeuri. Pentru 70 la sută dintre ele s-a reuşit dezafectarea. S-au colectat 20 de tone de peturi, 7.000 de metri cubi de deşeuri menajere, 5.000 de metri cubi de material lemnos, 4.000 de metri cubi de resturi de vegetaţie, 2.000 de metri cubi de pământ şi balast, 1.200 de metri cubi de terasamente, 10 metri cubi de deşeuri din construcţii. În Bazinul Hidrografic Jiu au fost depistate o serie de puncte critice la Stânceşti - râul Amaradia, Brăneşti - râul Gilort, Somaneşti – pârâul Tismana, Calnic - râul Calnic, Petrila, Lupeni, Petroşani- râul Jiul de Est, Işalniţa - râul Amaradia, Farcaş - pârâul Ploşca şi Băileşti - pârâul Balasan. De la începutul anului până în luna septembrie au fost aplicate, atât primăriilor, cât şi persoanelor fizice din zonele considerate critice, amenzi în valoare de aproximativ 500.000 de euro./ Lupa mea

Bors de aval - reteta unui mediu curat




Reprezentantii Directiei Ape Prut au creat o reteta inedita pentru cei care nu tin cont de normele protectiei mediului. Aceasta are ca ingrediente deseurile adunate din rauri si care, consumate in cantitati mari, dauneaza grav sanatatii. Ingredientele necesare pentru un astfel de bors de aval sunt trei peturi proaspat culese, una-doua sticle, 200 grame de pungi sau hartii culese de curand, doua-trei ghete sau ambalaje, patru-cinci sireturi taiate marunt si un litru de ulei sau motorina recoltat de pe suprafata apei.
Peturile, sticlele si pungile proaspat recoltate se lasa la macerat cateva ore pentru aroma si buchet. Se lasa la foc mic timp de 10 minute, in timp ce se toarna fara moderatie untdelemn. Se condimenteaza cu sireturi taiate marunt, asortate cu ghete rondele. Amestecul se lasa la racit si se serveste cu prietenii pe malul unui rau sau lac. Reteta da startul campaniei "Sa pastram apele curate!", care se va desfasura pana in octombrie. Initiativa urmareste sensibilizarea cetatenilor in ceea ce priveste gospodarirea apelor, iar, pe de alta parte, isi propune sa constientizeze opinia publica in vederea obtinerii unui comportament adecvat fata de apa.


Un „peşte” format din 150 de kilograme de PET-uri şi fier vechi a fost prezentat ieri la Iaşi de şefii Direcţiei Apelor Prut, în cadrul campaniei de informare şi educare „Să păstrăm apele curate!”. Deşeurile au fost „pescuite” din râul Bahlui de un grup de elevi şi studenţi voluntari.



„PETscuit”-ul a adunat peste 500 de tone de deşeuri!

Peste 500 de tone de deşeuri au fost colectate printr-un program de “PETscuit” care a avut ca obiectiv curăţarea zonelor de pe traseul a peste 7.100 km de ape din România, în cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate!”, iniţiată de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Au fost curăţate cursurile rîurilor Crişul Alb, Crişul Negru, Someşul Mic, Bahlui, Olt, Jiu, Arieş, Dîmboviţa, Bega, Siret şi Buzău. La acţiune au participat 500 de voluntari. “Campania “Să păstrăm apele curate!” a dorit şi doreşte să tragă în continuare un semnal de alarmă că obiceiurile proaste nasc monştri, ca PETştii şi meDozele. Prin această campanie am încercat sa transmitem un mesaj autorităţilor locale, dar şi simplilor cetăţeni, în privinţa faptului că fără apă nu există viaţă”, spune directorul ANAR, Marius Postelnicescu.

Sperietoare din pet-uri ridicata langa Baraj






Cantitati uriase de gunoi adunate de pe malul raului
Zeci de studenti de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si ai Universitatii Babes-Bolyai au participat ieri si azi la o actiune de colectare a dejeurilor de pe malul Somesului MIc.

Actiunea a fost initiata de Directia Apelor Somes-Tisa in cadrul campaniei "Sa pastram apele curate!" si s-a desfasurat pe un tronson de aproximativ un kilometru de curs de apa. In aceste doua zile au fost colectate in jur de 35 metri cubi de deseuri dintre cele mai variate, de la cele menajere, peturi, articole vestimentare, anvelope sau provenite din constructii.

Datorita faptului ca populatia Clujului foloseste albia Somesului pe post de cos de gunoi si arunca pe malurile raului gunoiul menajer, cursul raului este "sufocat' pe mai multe portiuni din judet de deseuri.

Anamaria Cadis
http://www.citynews.ro/Cantitati-uriase-de-gunoi-adunate-de-pe-malul-raului+8660


Râuri poluate în judeţ

CLUJ-NAPOCA. Aproximativ 35 metri cubi de deşeuri au fost colectate de pe tronsoanele aferente pârâului Popii şi râului Someşul Mic totalizând 1 km de curs de apă.

Acţiunile de igienizare s-au desfăşurat în perioada 08- 09 mai 2008 şi au fost organizate de către Direcţia Apelor Someş-Tisa, în cadrul Campaniei “Să păstrăm apele curate!”. Scopul este de a trage un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor în preajma cursurilor de apă. Zeci de studenţi ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi ai Universităţii Babeş-Bolyai au participat ca voluntari în acest proiect, alături de reprezentanţii DAST. Aceştia au dorit să ofere opiniei publice un exemplu de comportament adecvat faţă de ape. Deşeurile colectate acoperă o arie extinsă: de la cele menajere, peturi, articole vestimentare, aparate de uz casnic, anvelope, până la cele provenite din construcţii. „Justificarea demersului rezidă în faptul că populaţia continuă să folosească apele drept ghene de gunoi. Albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor şi bălţilor sunt înţesate de deşeuri. Dincolo de aspectul inestetic, acestea poluează apa şi mediul înconjurător. De asemenea, sunt antrenate de viituri, produc blocaje în zona podurilor şi provoacă inundaţii”, au declarat reprezentanţii DAST.
Cluj Online/ 11.05.2008
http://www.clon.ro/stiri/cluj/articol/r226uri-poluate-238n-judet/cn/news-20080511-11240763

Aproximativ 35 mc de deşeuri colectate de pe un km de curs de apă

Voluntarii au curăţat Jiul de deşeuri







Peste 50 de saci cu deşeuri au strâns ieri voluntarii de pe malurile râului Jiu, în zona Lainici, judeţul Gorj.
Acţiunea de ecologizare de ieri a fost desfăşurată de Administraţia Naţională „Apele Române“ - Direcţia Apelor (DA) Jiu, în colaborare cu Holcim, şi face parte din campania derulată la nivel naţional „Să păstrăm apele curate!“, constând în activităţi de ecologizare pe malurile şi luciul râurilor şi lacurilor din România, în toate bazinele hidrografice. „La acţiune au participat aproape 50 de voluntari, angajaţi ai DA Jiu, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj şi ai Holcim România. Dorim să conştientizăm populaţia cu privire la importanţa apei“, a declarat Camelia Bărbuţu, purtătoarea de cuvânt de la DA Jiu. „Ne-am oferit să participăm la această acţiune pentru a menţine apele, şi implicit aerul, curate“, a afirmat Vera Pupăză, voluntar din partea DA Jiu.

Au fost montate coşuri selective

În afară de colectarea peturilor, a seringilor, a cutiilor de conserve goale şi a hainelor „depozitate“ de turişti pe malul Jiului, în zona Lainici au fost montate câteva coşuri de colectare selectivă. Este vorba despre coşuri metalice, cu greutatea de 52 kg, în care cetăţenii vor putea arunca peturi (este reprezentat grafic de „PETşte“), metal („meDOZA“) şi hârtie (în mijloc).

„Pe lângă ideea de ecologizare, am vrut să dăm un exemplu. Ne-am propus să facem ceva concret şi am venit cu ideea de colectare selectivă a deşeurilor. Acţiunea intră şi în zona de protecţie a mediului, şi în cea de responsabilizare socială“, a declarat Mugur Bădărău, specialist relaţii publice la Holcim, firma care a furnizat coşurile. Acesta a explicat că investiţia în cele 900 de coşuri (300×3) ce urmează să fie montate în toate bazinele hidrografice din ţară şi în materialele promoţionale şi informaţionale se ridică la 90.000 de euro.