Cod galben de inundaţii pe Dunăre

Bresa, la Spantov, Dunare, 2006

Codul galben este valabil începând din 15 ianuarie, ora 06:00, până pe 22 ianuarie, ora 6:00, pe sectoarele Gruia-Zimnicea şi Isaccea-Tulcea, la Olteniţa, Feteşti şi Cernavodă.
Institutul Naţional de Hidrologie a anunţat că pe sectorul Dunării Calafat-Zimnicea se estimează creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de inundaţie şi atenţie.
Conform prognozelor, în zilele următoare, Dunărea va înregistra o uşoară tendinţă de creştere la intrarea în ţară, ajungând în data de 17 ianuarie 2010 la un debit maxim de 11.200 mc/s.

Stabilizare versant, Dunare 2006

În prezent, echipele Administraţiei Naţionale Apele Române, împreună cu reprezentanţii Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, acţionează conform Planurilor de Apărare Împotriva Inundaţiilor, asigurând continuu monitorizarea sectoarelor îndiguite şi intervenţia operativă în secţiunile critice./
Stire aparuta pe Realitatea TV
http://www.realitatea.net/cod-galben-de-inundatii-pe-dunare_694927.html

Vârf de viitură pe Dunăre, la intrarea în România

Borcea de Sus, Compartimentul III, Si totusi a rezistat.........., Dunare 2006

O viitură pe Dunăre produsă de încălzirea vremii a ajuns la intrarea în România, în zona Baziaş, hidrologii apreciind că aceasta este valoarea maximă a debitelor fluviului după o perioadă cu vreme caldă, ploi şi topiri de zăpezi.
"Astăzi (joi, n.r.), fluviul Dunărea înregistrează debitul maxim la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, de 11.000 de metri cubi pe secundă, debit care se va menţine maxim şi în cursul zilei de mâine. Începând de sâmbătă, nivelul Dunării va înregistra o uşoară tendinţă de scădere, cu 2-5 centimetri pe zi", se precizează într-un comunicat de joi al Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).
Potrivit experţilor ANAR, perioada cu debite mari pe Dunăre va continua "cel puţin două-trei săptămâni".

În următoarele opt-zece zile, unda de viitură este aşteptată să ajungă în zona Tulcea.

Consolidare dig, Islaz, Dunare 2006

Totuşi, hidrologii susţin că debitele pe râurile interioare sunt în scădere, aportul acestora la viitura de pe Dunăre fiiind "nesemnificativ". În ciuda acestei situaţii, Dunărea va rămâne şi vineri în faza a doua de apărare, echivalentă cu codul portocaliu pentru zonele neîndiguite ale fluviului, în sectorul Calafat- Zimnicea.

Dig Brates badijonat, judetul Galati, Dunare 2006

Până joi, apele fluviului au ieşit într-un singur loc din matcă, în aval de Calafat, în zona localităţilor Poiana Mare şi Seaca de Câmp, singura problemă cauzată fiind inundarea a 200 de hectare de teren arabil.

Stire aparuta pe Mediafax 14 ianuarie

Dunărea, peste cotele de inundaţie

Dunare, 2006- Stabilizare laterala

În cel puţin două localităţi din judeţul Dolj, fluviul Dunărea se situa, în această dimineaţă, peste cotele de inundaţii. Potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională „Apele Române”, la staţia hidrometrică Calafat cota de inundaţie a fost depăşită cu 2 centimetri, iar la staţia Bechet cu 9 centimetri, tendinţa fiind în creştere.

„Nu există până acum nici un pericol de inundaţie”, a declarat în această dimineaţă prefectul de Dolj, Eugen Georgescu.

Bresal la Rast, Dunare, 2006

Creşterea nivelului apelor Dunării pe teritoriul judeţului Dolj (unde în urmă cu 4 ani au fost înregistrate cele mai puternice inundaţii din ultimii 50 de ani) este normală din moment ce la intrarea în ţară, debitul fluviului este de 10.800 mc/s, urmând ca, în perioada 13 ianuarie-17 ianuarie, să ajungă la 11.200 mc/s.

Şi în judeţele învecinate, apele învolburate ale fluviului îngrijorează autorităţile. Astfel, în Mehedinţi, la staţia Gruia, fluviul Dunărea înregistra un debit de 10.162 mc/s, situându-se cu 20 de centimetri peste cotele de atenţie.

Situaţia cea mai îngrijorătoare este înregistrată în judeţul Olt, unde în Portul Corabia, cota de atenţie a fost depăşită cu 30 de centimetri. Astfel, aproximativ 190 de hectare de păşuni şi fâneţe şi 150 de hectare de pădure au fost acoperite de ape, iar două podeţe din zonă au fost afectate.

Stire aparuta pe Evenimentul Zilei

În opt zile fluviul Dunărea va atinge debitul maxim în zona Tulcea

Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că joi fluviul Dunărea a înregistrat debitul maxim la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, debit care se va menţine maxim şi în cursul zilei de vineri. Începând de sâmbătă Dunărea va înregistra o uşoară tendinţă de scădere.

Detaliu lucrari, Dunare 2006

Perioada de debite mari pe fluviul Dunărea va continua cel puţin 2-3 săptămâni, urmând ca unda de viitură să ajungă în 8-10 zile, în zona localităţii Tulcea. Pe sectorul Calafat- Zimnicea, fluviul Dunărea se va menţine şi vineri la cotă de inundaţie pentru zonele neîndiguite.

Stabilizare grifoane, dig Brates, judetul Galati, Dunarea 2006

Joi, Dunărea a ieşit din matcă, aval de Calafat, în zona localităţilor Poiana Mare şi Seaca de Câmp, fiind inundate 200 hectare teren arabil, fără probleme suplimentare.

Dig Brates, alte grifoane, Dunare 2006

În zona localităţii Dunăreni, din judeţul Constanţa, o echipă a Apelor Române - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral formată din 15 muncitori a suplimentat numărul de saci cu pământ, ajungând până la 2.500, cu ajutorul unui buldoexcavator, digul fiind în acest moment consolidat şi coronamentul acestuia ajustat. Din acest motiv, specialiştii A.N. Apele Române estimează că digul va putea tranzita fără probleme, în zilele imediat următoare, unda de viitură creată pe Dunăre.

Stire aparuta pe Realitatea Tv

Apele Române anunţă că localitatea Gătaia este în afara pericolului de inundaţie

Cedare polder Ghertenis, pe raul Barzava, Banat 2006


Formare bresa, Cruceni, Banat 2006

Localitatea Gataia este în afara pericolului de inundaţie, după ce vârful viiturii a trecut, iar polderul Gherteniş a preluat tot surplusul de apă adus de râul Bârzava, a spus vineri dimineaţă, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române, Ana-Maria Tănase.
"Joi seara, timp de patru ore, între 18 si 22, a fost vârf maxim de viitură pe Bârzava, în secţiunea Gătaia. Digurile au rezistat, astfel că localitatea Gătaia este în afara pericolului de inundaţie. În prezent, apele au scăzut", a explicat reprezentantul ANAR.

Primele localitati afectate, Banat 2006

Tănase a adăugat că joi seara a fost atins un maxim de 460 cm, la un debit de 88 mc/s, în timp ce în 2005, când au avut loc inundaţii în Gătaia, fusese atins un maxim de 520 cm, la un debit de 135 mc/s.


Detalii, Banat 2006

"Atunci digul s-a rupt, iar 3.000 de oameni au fost evacuaţi.
În schimb, aseară digurile au rezistat, polderul a preluat toata apa. Acum nivelul este în scădere, la 430 cm, iar digurile tranzitează viitura", a mai spus reprezentantul Apelor Române.

Refacere diguri, Banat 2006

Polderul este un fel de buzunar lateral al digului, care intră automat în funcţiune în momentul apariţiei unei cantităţi mari de apă.

Stire aparuta pe NewsIn si Cotidianul

PROGNOZă Din cauza „precipitaţiilor excedentare” şi variaţiilor mari de temperatură

România - ameninţată de inundaţii, de acum până în martie
de Alina BĂDĂLAN TURCITU | 05 IANUARIE 2010
Risc de inundaţii în Maramureş, Banat, Prahova, Argeş. Cel mai puţin plouă în bazinele Vedea, Râmnicu Sărat, Bârlad, Prut şi Dobrogea
Lunile ianuarie şi martie vin cu inundaţii, potrivit specialiştilor INHGA. Astfel, luna aceasta va ploua destul de mult în bazinele Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Someş, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Argeş, Ialomiţa şi Bistriţa, depăşindu-se mediile multianuale lunare. Mai puţin va ploua în zona Vedea, Râmnicu Sărat, Bârlad, pe Prutul mijlociu şi cel inferior, precum şi în zona râurilor din Dobrogea.

Olt, Teleorman, 2006

Avertizarea INHGA explică astfel: "Se pot produce creşteri importante de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare, din cauza cantităţilor de precipitaţii excedentare prognozate, precum şi a variaţiilor mari de temperatură (perioade alternante de temperaturi negative cu perioade cu temperaturi pozitive, inclusiv în zona montană)".
În februarie va ploua mai puţin decât în luna precedentă. Debite mai mari se aşteaptă pe râurile din bazinele Vişeu, Iza, Argeş şi Ialomiţa, iar mai mici - pe aceleaşi bazine hidrografice ca şi în luna precedentă. În luna martie cel mai mult va ploua pe Vişeu şi Iza, iar mai puţin tot pe râurile celorlalte două luni, plus în bazinul Oltului inferior şi în cel al Putnei. Destul de mult va ploua în zona Prahovei, unde se vor înregistra valori peste normalele lunare.
Poduri de gheaţă în nordul, estul şi centrul ţării

Acumularea Poiana Uzului deversand, Siret 2006

Chiar dacă în februarie va ploua mai puţin decât în celelalte două luni, tot există risc de inundaţii, din cauza formaţiunilor de gheaţă. Este vorba despre gheaţă la maluri de râuri, poduri de gheaţă, curgeri de sloiuri şi zapoare. "Pot exista două cazuri. Primul: formaţiunile de gheaţă fie se grupează şi obturează albia râului, provocând inundaţii. Al doilea: Inundaţiile mai pot apărea prin încălzirea bruscă a temperaturii şi topirea gheţurilor. De asemenea, când ploaia se grupează cu zăpada, riscul de inundaţii este mai mare", ne-a explicat Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt la Administraţia Naţională Apele Române.

Inundatii 2006

"În lunile ianuarie şi februarie, formaţiunile de gheaţă vor avea intensităţi şi extinderi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării. În luna martie, formaţiunile vor fi în diminuare, restrângere şi chiar eliminare, dar vor determina creşteri artificiale de niveluri şi debite, chiar cu depăşirea cotelor de apărare, pe unele râuri din nordul, centrul şi estul ţării (în special pe Vişeu, Iza, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Someşului, Mureşului, Oltului, Bistriţei, precum şi pe unii afluenţi ai lor). De asemenea, este posibilă depăşirea cotelor de inundaţie şi de atenţie pe unele râuri din zonele de deal şi munte, din cauza cantităţilor de precipitaţii", mai arată INHGA.

Siret, 2006

Cod galben pe Dunăre, până pe 11 ianuarie, între Gruia şi Corabia
În aceste zile, şi pe Dunăre există risc de inundaţii, dar nu pe întreg fluviul, ci numai pe două sectoare, unde s-a instituit cod galben. Este vorba despre porţiunea Turnu Măgurele - Zimnicea şi la Isaccea, unde codul galben este valabil până pe data de 7 ianuarie, precum şi despre porţiunea Gruia - Corabia, unde avertizarea s-a prelungit până pe data de 11 ianuarie. Motivul creşterii debitului sunt ploile care s-au acumulat pe fluviu în afara ţării, astfel că, la intrarea în ţară, Dunărea avea deja debit mai mare, ne-au mai spus specialiştii Apelor Române.

Articol aparut in cotidianul Gandul

E nevoie de aproape 10 mld. de euro pentru a ne conforma directivei UE a apelor uzate

Romania va trebui sa faca investitii de circa 9,5 miliarde euro pentru implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate urbane, din care 5,7 miliarde euro pentru statiile de epurare si 3,8 miliarde euro pentru sistemele de canalizare, potrivit unui raport recent ANAR preluat de NewsIn si citat de 'Afacerea'.
Termenul de tranzitie final pentru implementarea integrala a directivei este 31 decembrie 2018.

Astfel, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru colectarea apelor uzate urbane pana la 31 decembrie 2013 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti (l.e.) si pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 locuitori echivalenti, potrivit raportului publicat de Administratia Nationala apele romane (ANAR).

Pentru epurarea apelor uzate urbane si evacuarea acestora, perioada de tranzitie este de pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 l.e., respectiv pana la 31 decembrie 2018 pentru aglomerari umane cu mai putin de 10.000 l.e.

ANAR a mai mentionat ca tintele intermediare au fost stabilite astfel: 31 decembrie 2010 – 61% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 51% pentru epurare; 31 decembrie 2013 – 69% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 61% pentru epurare; 31 decembrie 2015 – 80% din incarcarea organica total biodegradabila pentru colectare si 77% pentru epurare; respectiv 31 decembrie 2018 pentru conformarea totala (100%).
In prezent, peste 50% din cantitatile de poluanti evacuate in sursele de apa provin din orasele cu mai mult de 100.000 de locuitori, ca urmare a statiilor de epurare insuficiente sau a lipsei de dotari la statiile de epurare existente. Cu toate acestea, in ultimii 15 ani, in Romania s-a inregistrat o scadere semnificativa a concentratiilor de nitrati si amoniu din rauri, mai ales deoarece cerinta de apa pentru populatie, industrie si agricultura a scazut considerabil in perioada 1990-2008, de la 20,4 mld. mc in 1990, la 9,44 mld mc in 2008.


O tendinta similara a fost inregistrata in majoritatea tarilor din sud-estul Europei.
„Chiar daca concentratiile de nitrati si amoniu din rauri raman in continuare de 2-3 ori mai
ridicate in sud-estul Europei fata de cele din nordul Europei, in ultimii 15 ani, statele europene au facut progrese in ceea ce priveste politicile de gospodarire a apelor“, se mai arata in raportul ANAR.
Scaderea cererii de apa a dus la reducerea usoara a poluarii resurselor
In perioada 2005-2008, in Romania a fost inregistrata o diminuare cu 10% a cantitatii de poluanti evacuate in receptori naturali, acest fenomen fiind determinat in special de scaderea consumului de apa potabila, precum si de realizarea sau modernizarea functionarii statiilor de epurare.

Astfel, anul trecut, 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns in receptori naturali, in special in rauri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu aproximativ 80% cat se inregistra in perioada 2005-2006. ANAR atrage atentia, insa, ca procentul de ape neepurate ramane in continuare destul de mare, astfel ca obiectivul major ramane cresterea numarului de statii de epurare si modernizarea celor existente, in vederea atingerii standardului european de calitate.

In ceea ce priveste apele uzate, in perioada 2005-2008 a fost inregistrata o scadere semnificativa a procentului de ape care trebuie epurate, de la 65,1% in 2005, la 35,57% in 2008. In ceea ce priveste procentul de ape uzate epurate corespunzator, acesta a crescut de la 20% in 2005 la 30% in 2008.
De asemenea, procentul de ape uzate total neepurate a scazut de la 45% in 2005, la 33,13% in 2008. Nivelul de functionare a statiilor de epurare este in continuare necorespunzator, subliniaza ANAR care mentioneaza ca daca in 2006, din 1.035 de statii de epurare investigate (statiile de epurare ale aglomerarilor urbane, statiile industriale si agricole), 761 (73,6%) functionau necorespunzator, in 2008, din 1.353 de statii de epurare investigate, 959 (70,9%) erau necorespunzatoare.

Stire aparuta pe Euractiv

Dacă nu plouă, Guvernul nu face diguri

A recent Environmental Agency report recommends that funding for river and sea flood protection should to double to £1bn by 2035, just to maintain present level of protection.- or the UK risks economic damage of £4 bn per year.

Anul trecut, statul român a alocat din fonduri publice peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi efectuarea unor lucrări de refacere a locuinţelor afectate de inundaţii şi alunecări de teren. Anul acesta, din lipsă de fonduri, nu a fost demarată nicio lucrare nouă de protecţie împotriva inundaţiilor, iar fondurile puse la dispoziţia Administraţiei Naţionale (AN) Apele Române sunt de aproape 4 ori mai mici decât necesarul.Potrivit datelor furnizate evz.ro de către reprezentanţii Ministerului Mediului, AN Apele Române a solicitat alocarea sumei de 2.200 de milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de îndiguire, reamenajarea cursurilor de apă şi a unor construcţii împotriva inundaţiilor. Pentru acest an, fondurile alocate sunt de 631,75 de milioane de lei.
“Din lipsă de fonduri, în anul 2009, nu a fost demarat şi finalizat niciun proiect nou de apărare împotriva inundaţiilor.

Fondurile alocate au fost folosite pentru continuarea lucrărilor demarate în anii anteriori”, se precizează în răspunsul formulat de Ministerul Mediului (MM).Doar pentru efectuarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor deja existente, România are nevoie de investiţii de 2 miliarde de euro. Valoarea pagubelor produse de inundaţii şi alunecările de teren care au afectat 135 de construcţii hidrotehnice anul trecut se ridică la peste 1,19 miliarde de lei.Dacă anul acesta ploile abundente au ocolit România, meteorologii avertizează că în primăvară sunt posibile viituri mari.În aşteptarea banilor
europeni. De asemenea, niciun proiect
demarat nu este finanţat cu fonduri europene.“Până în prezent, prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” (POS Mediu), nu a fost aprobat spre finanţare niciun proiect în acest sector. În acest moment, se află, în pregătire documentaţiile aferente aplicaţiilor pentru 4 proiecte, vizând realizarea de investiţii de acest tip în bazinele hidrografice Prut-Bârlad, Buzău, Trotuş şi Siretul Inferior. După finalizarea acestei etape, aplicaţiile vor fi depuse spre analiză la Autoritatea de Management pentru POS Mediu şi vor fi transmise, apoi, Comisiei Europene spre aprobare”, a precizat pentru evz.ro biroul de presă al MM.Ajutoare de milioane, pagube de miliardeAnul trecut, pagubele produse
de inundaţii şi alunecările de teren s-au ridicat la peste 2,79 de miliarde de lei. Din fonduri publice, Guvernul a alocat puţin peste 217 milioane de lei pentru plata despăgubirilor şi pentru acordarea de ajutoare.
Administraţiile publice locale au primit suma de 139 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie pus la dispoziţia Guvernului pentru refacerea unor obiective de infrastructură locală. Totodată, din rezerva de stat au fost distribuite ajutoare umanitare de urgenţă, constând în alimente, bunuri de strictă necesitate şi materiale
de construcţii, în valoare de 12,8 milioane de lei. Ministerul Muncii a alocat 12,82 de milioane de lei pentru plata unor ajutoare de urgenţă către 25.430 de beneficiari.
Ministerul Dezvoltării a cumpărat şi a distribuit materiale de construcţii pentru sinistraţi în valoare de peste 48 de milioane de lei.Valoarea materialelor achiziţionate, repartizată pe judeţe:
Judeţul Bacău: 12.505.719,5 lei
Judeţul Botoşani: 5.644.838,2
Judeţul Iaşi: 4.516.961,9
Judeţul Maramureş: 1.639.163,7
Judeţul Neamţ: 17.607.171,03
Judeţul Suceava: 6.178.394,10

Articol aparut in Evenimentul Zilei

Canalizare şi epurare la norme UE, în 30 de ani

Doar jumătate din locuitorii României au acces la reţele de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Totul depinde de cât de gospodari sunt primarii. Aproape toţi locuitorii din judeţul Satu Mare sunt racordaţi la canalizare.
Reţelele din judeţele Brăila şi Galaţi sunt, în schimb, la pământ.
Reţelele de canalizare măsurau, la nivel naţional, în anul 2004, aproape 17.000 de kilometri. În cinci ani de zile, reţelele s-au lungit cu numai 3.000 de kilometri şi deservesc localităţile ce cuprind 51% din locuitorii României. Pentru cei circa 20.000 de kilometri de conducte care mai sunt necesari, am avea nevoie de încă 29 de ani. Cu două decenii întârziere faţă de angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa Uniunii Europene.

Staţiile de epurare sunt într-o situaţie şi mai gravă. Peste 2.600 de localităţi din România ar trebui să aibă astfel de unităţi. În momentul de faţă există numai 362 de staţii funcţionale, dintre care doar 14, la standarde europene, iar rata de dezvoltare este mai mică decât în cazul canalizărilor.
Suma totală necesară pentru finalizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare este estimată de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) la 9,5 miliarde de euro.
Primarii dau ritmul
Principala responsabilitate pentru respectarea angajamentelor României faţă de UE în domeniul canalizare şi epurare a apelor uzate revine autorităţilor locale. Raportul de monitorizare întocmit la finalul anului 2008 de ANAR arată discrepanţe uriaşe între judeţe, atât la capitolul lucrărilor realizate până acum, cât şi la numărul de proiecte aflate în diferite stadii de execuţie.

Deosebirile nu fac altceva decât să arate că acolo unde autorităţile locale s-au pus pe treabă, lucrurile se mişcă. Există însă şi destule judeţe în care, în ciuda stadiului dezastruos în care se află atât canalizarea, cât şi staţiile de epurare, au demarate lucrări puţine şi de valoare mică.

Satu Mare, ape curate
Satu Mare este un oraş cu o importanţă specială, datorită poziţiei sale geografice, fiind ultima localitate mare de pe cursul Someşului, înainte ca acest râu să treacă în Ungaria. Acesta este însă doar un motiv pentru care municipiul Satu Mare are racordaţi la canalizare şi la staţia de epurare modernă 96% din locuitori.
Primarul Iuliu Ilyés a declarat, pentru „Adevărul“, că autorităţile locale au reuşit această performanţă cu „voinţă şi perseverenţă“.
„Am avut o moştenire relativ bună, respectiv aveam canalizare şi o staţie de epurare construită în 1972. Din păcate, canalizarea era construită după sistemul socialist, cu limite stricte ale oraşului, iar staţia de epurare s-a degradat în timp, devenind nefuncţională. Ne-a preocupat acest lucru încă din anul 2000. Pentru că era nevoie de foarte mulţi bani, am aplicat la programul ISPA şi am reuşit să obţinem finanţare în tranşa a doua, în valoare de 36 de milioane de euro“, a spus Iuliu Ilyés.
„Staţia are două trepte de epurare, mecanică şi chimică. O să construim şi a treia treaptă, cea biologică, pentru a ajunge la standardele europene. Operatorul municipal de apă s-a transformat în operator judeţean, ca să poată accesa fondurile necesare şi vom face toate lucrările la staţie şi la canalizare în termenele stabilite”, a adăugat Iuliu Ilyés.
Brăila şi Galaţi poluează Dunărea


Spre deosebire de nordul ţării, în sud este dezastru, în special pe traseul românesc al Dunării. Dacă la canalizare judeţele sudice sunt în apropierea mediei pe ţară, la epurarea apelor uzate sunt mult în urmă, unele dintre ele fiind adevărate pete negre pe harta ecologică a ţării.

La finalul anului trecut, după datele ANAR, în judeţul Brăila erau conectaţi la staţiile de epurare doar 2,6% din locuitori, în judeţul Mehedinţi numai 2,7%, în judeţul Caraş-Severin doar 2,8%, iar în judeţul Galaţi 5,9%. Apele uzate din aceste regiuni ajung nefiltrate în Dunăre şi apoi în Marea Neagră, afectând mediul pe termen lung.
Primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, a declarat, pentru „Adevărul“, că situaţia, atât pentru oraşul pe care îl conduce, cât şi pentru vecinii din Galaţi, se va schimba. Ambele municipii reşedinţă de judeţ au în derulare proiecte de construire pentru staţii de epurare, cu finanţare pe programul ISPA. „Dacă firmele contractante îşi respectă angajamentele, la sfârşitul anului 2010 vom avea staţii de epurare funcţionale la Brăila şi Galaţi“, a spus primarul Simionescu.

Pe lângă staţiile de epurare, a mai precizat edilul, există proiecte care sunt trimise spre examinare la Bruxelles, pentru finanţări. Aceastea vizează extinderea şi modernizarea canalizării şi alimentării cu apă.

Locuitorii echivalenţi

Locuitorul echivalent nu este un locuitor real, ci o unitate cu ajutorul căreia se măsoară poluarea biodegradabilă. Această unitate de măsură este folosită pentru a se stabili dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Poluarea în România este evaluată la 26,8 milioane de locuitori echivalenţi.

Gospodarii au proiecte, codaşii - nu

Diferenţele de atitudine între administraţiile locale se văd nu numai în gradul de colectare şi de epurare al apelor uzate, dar şi în numărul şi valoarea proiectelor prin care se cere finanţare europeană pentru continuarea lucrărilor.

În judeţul Giurgiu, deşi canalizarea şi staţiile de epurare sunt la circa 17% din necesar, există doar 11 proiecte pentru dezvoltare, în valoare de circa 4 milioane de euro. În Mehedinţi, judeţ în care doar 2,7% din apele uzate sunt epurate, există numai 5 proiecte, cu o valoare de aproape 9 milioane de euro, iar în Vaslui sunt doar 9 proiecte, în valoare de 7,5 milioane de euro.

Prin comparaţie, judeţul Constanţa, care are acoperite 55,5% din necesităţi la canalizare şi 54% la epurare, există proiecte în derulare cu valori de 249 de milioane de euro. La fel este şi judeţul Cluj, cu reţele şi staţii de epurare la 64% din necesar, care a aplicat pentru finanţarea unor proiecte în valoare totală de 97,6 milioane de euro.
Capitala, cel mai mare poluator al Dunării

Staţia de epurare de lângă Bucureşti nu funcţionează

Bucureştiul stă bine, mult peste media pe ţară, pe hârtie, în rapoartele ANAR. Gradul de conectare la canalizare era de aproape 90% la începutul anului, iar apele uzate ajung, în acelaşi procent, la staţia de epurare de la Glina. Aici însă, circuitul se rupe, deoarece instalaţia nu funcţionează.

Lucrările la staţie au inceput de regimul comunist, dar au fost oprite în 1989. În 1996 s-a încercat reluarea construcţiei, dar lucrările au fost oprite, din nou, din lipsă de fonduri.

În 2004, au fost alocate 55 de milioane de euro prin programul ISPA pentru prima etapă de reabilitare şi modernizare a staţiei de la Glina, care are ca termen de finalizare decembrie 2010.
In toamna anului 2008, s-a constatat o întârziere în derularea planificată a lucrărilor de şase luni. Cu toate acestea, Sanda Trăşculescu, managerul de proiect, ne-a declarat că lucrările vor fi finalizate în termen, urmând ca, la finalul anului viitor, apele uzate din Capitală să fie procesate mecanic şi biologic în Linia I a staţiei de epurare.

Chiar dacă lucrările vor fi finalizate în termen, prima linie de epurare nu va curăţa decât ceva mai mult de jumătate din apele uzate ale Capitalei, urmând ca restul de poluanţi să fie eliminaţi odată cu noile investiţii, până în 2018.

Compania care se ocupă de proiect s-a angajat să finalizeze lucrările la staţia de epurare Glina, care ar curăţa apele uzate din Bucureşti, în termenele stabilite.
Sanda Trăşculescu
manager de proiect

În 2010, examen european

România are pe acest capitol termene de conformare la normele europene, cu trepte de verificare intermediare. Primul „examen“ are ca termen data de 31 decembrie 2010. România s-a angajat să îndeplinească două criterii: să colecteze 61% din apele uzate şi să epureze 51% din acestea.

Situaţia din teren este departe de aceste ţinte. La sfârşitul primului semestru din 2009, canalizarea acoperea, la nivel naţional, doar 51% din necesar, iar gradul de racordare la staţiile de epurare era de 42%.

Articol aparut in Adevarul, autor: Adrian Horincar

Mai mult de jumătate din suprafaţa României, vulnerabilă la poluarea cu nitraţi

Administraţia Naţională "Apele Române" anunţă că mai mult de jumătate din suprafaţa României este vulnerabilă sau potenţial vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, însă cele mai recente monitorizări ale instituţiei arată că 90 la sută dintre probele luate conţin nitraţi sub limita maximă admisă.

România trebuie să implementeze şi să respecte Directiva Comisiei Europene 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, iar

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) este instituţia care are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă, "pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole".
Într-un comunicat de marţi, ANAR anunţă că, în anii 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi zece bazine hidrografice, "ceea ce înseamnă o suprafaţă de 1.217.147 de hectare, adică circa 8,20 la sută din totalul suprafeţei terenurilor agricole. În perioada 2004-2007 însă, având în vedere cerinţele directivei CE, redelimitarea zonelor vulnerabile a impus extinderea suprafaţelor declarate ca vulnerabile, incluzând şi zonele potenţial vulnerabile, "la 58 la sută din suprafaţa ţării".

"Astfel, la nivel naţional, s-au identificat un număr de 1.963 de localităţi, reprezentând 137.565 kilometri pătraţi, adică circa 58 la sută din suprafaţa ţării", scriu reprezentanţii ANAR în comunicatul citat.
Totuşi, ANAR anunţă că a monitorizat concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane pentru un număr de 1.301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru un număr de 1.373 puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 - 2007. În condiţiile în care limita maximă admisă de nitraţi în apă este de 50 de miligrame la litru, din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi rezultate în urma activităţilor agricole şi care se reflectă în calitatea apelor subterane, Raportul ANAR către Comisia Europeană arată că 89,22 la sută dintre mostrele recoltate au valori medii sub limită, iar 75,31 la sută dintre acestea nu trec niciodată de limita impusă de CE.
"Concentraţii ridicate de azotaţi sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie, în Câmpia Română sau Câmpia de Vest, şi mai puţin în zona de podiş", scriu reprezentanţii instituţiei.

ANAR explică şi care sunt cauzele poluării pânzei freatice cu azotaţi, arătând că cele două surse majore, "cu pondere importantă", sunt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii sau apa de suprafaţă în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi.
Referitor la apele de suprafaţă, ANAR susţine că pe râuri există puţine cazuri de depăşire a limitei maxime admise , "concentraţii mai ridicate de azotaţi fiind înregistrate, în general, în secţiunile localizate pe râurile mici nepermanente, cu debite reduse, din Câmpia Română şi din Dobrogea".

Calitatea apei lacurilor naturale şi a celor din baraje este chiar mai bună, susţine ANAR, arătând că valorile aici sunt, în general, sub 40 de miligrame de nitraţi la litrul de apă.

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, ANAR anunţă că este "în curs de finalizare" un ordin privind aprobarea programelor de acţiune ce cuprind "măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile în următorii patru ani".

Stire aparuta pe Mediafax si Jurnalul National

Autorităţile au derulat un exerciţiu internaţional de simulare a poluării accidentale pe Dunăre

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a organizat un exerciţii de simulare a unei poluări accidentale pe Dunăre, în cadrul unui proiect-pilot, derulat de Italia – România – Bulgaria - Serbia, a anunţat astăzi Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Evenimentul a reunit circa 100 de participanţi din cele trei state implicate, iar acţiunea se desfăşoară în timp real, simultan, în cele trei ţări dunărene - România, Serbia şi Bulgaria.

TERMINALUL PRAHOVO, SERBIA

"Conform scenariului exerciţiului, astăzi (joi n.r.), în jurul orei 11:15, s-a produs o poluare accidentală a fluviului Dunărea, în dreptul localităţii Gruia, cu o posibilă afectare şi a malului românesc. Echipele Administraţiei Naţionale Apele Române - Direcţia Apelor Jiu - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi s-au deplasat imediat la faţa locului şi au confirmat existenţa unei pete de produs petrolier de circa 30 metri lungime şi 20 metri lăţime, pată care se întinde pe o distanţă de 7,5 km pe luciul apei. Poluarea s-a produs din cauza unei avarii produse la depozitul de combustibil Prahovo, din Serbia, în urma căreia circa 20 de tone de produs petrolier au ajuns în fluviul Dunărea, existând pericolul extinderii frontului de poluare", a precizat ANAR.
În cadrul exerciţiului, în dreptul localităţii Gruia, Apele Române - Direcţia Apelor Jiu - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Drobeta au amplasat două baraje plutitoare la locul accidentului, în dreptul km 851.

INTERVENTIE DE POLUARE, DUNARE 2006

De asemenea, echipele mixte ale Apelor Române şi ISU au împrăştiat material absorbant de tip Spil Sorb1, atât în aval de primul baraj, cât şi între cele două baraje plutitoare. Echipele Apelor Române Mehedinţi au prelevat probe de apă, care, în urma analizelor de laborator, vor determina depăşirile înregistrate la indicatorii de calitate a apei.
Dispeceratul Apelor Române - Mehedinţi a solicitat primăriilor Gruia, Pristol, Gârla Mare şi Salcia să avertizeze populaţia şi agenţii economici să ia măsuri pentru a nu fi afectaţi de această poluare.

INTERVENTIE DE POLUARE, DUNARE 2006

Pentru desfăşurarea acestui exerciţiu, Apele Române - Direcţia Apelor Jiu – Sistemul de Gospodărire a Apelor Mehedinţi a participat cu utilaje şi echipamente de intervenţie, precum şi cu un echipaj format din 13 specialişti.
"Prin acest exerciţiu, se urmăreşte mărirea capacităţii de reacţie şi intervenţie, nivelul dotării cu mijloace, echipamente şi utilaje necesare pentru intervenţie în cazul unui astfel de tip de poluări, cu efect transfrontralier, precum şi modul de acţiune şi de cooperare a instituţiilor implicate", se mai arată în comunicat.
Totalul cheltuielilor estimate de AN Apele Române - DA JIU - SGA Mehedinţi au fost de 2.716,64 lei, incluzând cheltuielile cu materialele de intervenţie, transport, manoperă şi analizele de laborator./ Newsin, Realitatea.net, Eco magazin, Glasul Aradului, Observatorul prahovean, www.ziare-live.ro, www.indexstiri.ro

Hidrobarajele ne apara de inundatii

Malul Muresului a fost ieri, 8 septembrie, locatia unde Directia Apelor Mures a facut o prezentare a hidrobarajelor, atat pentru opinia publica, dar mai ales pentru oaspetii veniti din Suedia si Germania, interesati de folosirea, achizitionarea si aplicarea acestui sistem. Au participat reprezentantii Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti si Inspectoratului Judetean Mures pentru Situatii de Urgenta, specialisti din Suedia, Germania si Ungaria. Hidrobarajele, în esenta niste tuburi umplute cu apa care pot ajunge si pâna la 16 m, constituie varianta de aparare împotriva viiturilor pentru care a optat si va opta în continuare Directia Apelor Mures. Dar acest lucru înseamna un efort financiar considerabil în situatia în care un kilometru de baraj costa 270.000 de euro. “Aceste hidrobaraje sunt folosite in cazul situatiilor exceptionale, cand coronamentul digului de aparare pe raul Mures este depasit. Se face o interventie operativa cu hidrobaraje, pe baza unui principiu extrem de simplu, apa contra apa. Aceste hidrobaraje sunt umplute cu apa, cu o inaltime variabila, in functie de situatia existenta, cu ajutorul acestor hidrobaraje, timpul de interventie se reduce semnificativ, fata de varianta clasica de suprainaltare cu saci, timpii se reduc undeva la 15-20 %, iar numarul echipei de interventie, ajung de la 150-200 de oameni, la circa 10 persoane,” a precizat Nicolae Barbieru, director Sistemul de Gospodarirea Apelor Mures.


Echipamentele viabile reduc timpul de interventie
Materialul folosit in constructia hidrobarajelor, este unul elastic, cu o prolipropilena de inalta densitate, practice sunt doi cilindrii, care sunt umpluti concomitent prin intermediul motopompelor, in situatii reale de inundatii, apa este din belsug, protejata de un invelis rezistent, tot din material plastic si impermeabil. Un alt aspect il reprezinta reducerea semnificativa a timpului de interventie si a personalului necesar in cazul unei inundatii, astfel prin aceste hidrobaraje, zece persoane sunt suficiente pentru montarea unui tronson de 70 de metri liniari, in timp de o ora. “Din fericire, din anul 2005, nu am inregistrat evenimente deosebite in bazinul hidrografic al raului Mures, in ceea ce priveste inundatiile sau poluari accidentale grave, si folosirea acestor hidrobaraje nu a fost necesara, dar daca va fi nevoie, putem sa demonstram ca echipamentele sunt viabile, si ne putem baza pe ele,” ne-a declarat Calin Fokt, din cadrul Directiei Apelor Mures.



Straini interesati de hidrobaraje
Daca de regula partea romana cerea asistenta celor din afara in ceea ce priveste aplicarea vreunui sistem de aparare, prezentarea de ieri de pe malul Muresului a demonstrat faptul ca specialisti din afara sunt interesati de aceste sisteme de aparare, dovada ca lucrurile incep sa se aseze pe un fagas normal. “Nu este un exercitiu, ci mai degraba o prezentare, in special pentru cei din strainatate, din Suedia si Germania, care au dorit sa vada in Romania, cum functioneaza aceste echipamente. Ei au primit informatii ca Directia Apelor Mures a achizitionat si a si lucrat cu asemenea echipamente, si dansii au fost foarte interesati, si ne-au rugat sa facem aceasta prezentare, pentru a putea si ei promova acest principiu, in tarile lor, cu atat mai mult ca, Uniunea Europeana incearca sa implementeze un standard in ceea ce priveste si strategia de aparare, precum si standardizarea echipamentelor si tehnologiilor pentru interventii in caz de inundatii. Ei nu sunt doar oamenii de afaceri, dar sunt si cei care acorda consultanta de specialitate in ceea ce priveste intocmirea proiectelor europene pentru aceesarea fondurilor necesare acestor activitati,” a precizat Calin Fokt.



Barajul de priza (de la Targu Mures)



Acumularea Zetea (jud. Harghita)

Deschizatori de drumuri
Directia Apelor Mures poate fi considerata deschizatoare de drumuri in ceea ce priveste folosirea acestor hidrobaraje, testate cu succes la inundatiile istorice din bazinele hidrografice Siret si Prut. Directia Apelor Jiu si Arges mai detin astfel de utilaje. “Aceasta prezentare ne demonstraza faptul ca, in caz de nevoie, stim cum sa actionam. Este un sistem pe care-l vad si eu in premiera, stiam de existenta lui, si care suplineste foarte mult forta umana, in momente de pericol. Spre mirarea mea, nici oaspetii din strainatate nu cunosteau acest sistem de hidrobaraj, si sunt interesati de a achizitiona si ei asa ceva. Important e ca incepem sa demonstram si noi ca avem posibilitati tehnice, mai ales ca acest sistem a fost deja verificat de Nicolae Barbieru, la inundatiile care au fost pe Siret si Prut. Incepem si noi sa ne manifestam suprematia tehnica, lucru demonstrat de-alungul timpului,” ne-a declarat Mihai Covaci, director coordonator Directia Apelor Mures.



Cadaciu (jud. Harghita, 2005)



Odorheiul Seciuesc (jud. Harghita, 2005)

Imbogatirea echipamentului
Una din dorintele Directiei Apelor Mures este de a continua achizitionarea acestor echipamente. Necesarul pentru acoperirea zonei Mures ar fi cam de aproximativ cinci kilometri de astfel de hidrobaraje, pentru a putea tine pasul cu viitura, dar problema cea mai mare o reprezinta costurile.
“Este un vis pentru Directia Apelor Mures de a achizitiona pana1a 5.000 de metri de astfel de hidrobaraje, principala preocupare fiind gasirea de modalitati de accesare a fondurilor necesare achizitionarii acestor utilaje,” a mentionat Nicolae Barbieru./ Zi de Zi Mureş, www.stirirol.ro, ştire apărută şi pe TV Mureş, Radio Mureş, www.ronews.net



Acumularea Cincis (jud. Hunedoara)



Statia hidrometrica (raul Tarnava Mare, jud. Harghita)

Raportare ANAR referitoare la stadiul implementării Directivei Cadru Apă 60/EC/2000

PRIMUL PLAN DE MANAGEMENT BAZINAL NAŢIONAL, PARTE INTEGRANTĂ DIN PLANUL DISTRICTULUI HIDROGRAFIC AL DUNĂRII
Administraţia Naţională “Apele Române” elaborează Primul Plan de Management Naţional, ca rezultat al sintezei Planurilor de Management de la nivelul tuturor Bazinelor Hidrografice ale României . Astfel, până la sfârşitul anului 2009, Primul Plan de Management Naţional va fi finalizat şi aprobat prin Hotărâre de Guvern, urmând ca, până în martie 2010, să fie trimis, ca raport final, la Comisia Europeană. Planul de Management al Bazinelor hidrografice din România va fi inclus în Planul Districtului Hidrografic al Dunării, având la bază transpunerea noilor concepte europene: “starea bună a apelor”, “monitoringul integrat al apelor”, “corpurile de apă puternic modificate”, “reconstrucţia râurilor” sau “analiza economică la nivel de districte (bazin) hidrografic”, “participarea publicului”.


Acumularea Pecineagu (jud. Arges)

Planurile de management ale bazinelor hidrografice constituie componenta de gestionare calitativă a resurselor de apă şi reprezintă principalul instrument de implementare al Directivei Cadru Apă 60/EC/2000, având drept principal scop atingerea stării bune a apelor, având ca termen-limită anul 2015, pentru primul ciclu al Planului de Management.
Planul de Management Bazinal Naţional este rezultatul sintezei Planurilor de Management a Bazinelor hidrografice şi conţine: caracteristicile bazinelor hidrografice, analiza presiunilor (ex. surse de poluare) şi impactul de mediu asupra corpurilor de apă, identificarea şi trasarea ariilor protejate, stabilirea obiectivelor de mediu şi analiza economică a modului de folosire a apei, programul de măsuri de bază (adică cerinţele minime de conformare la standardele europene), precum şi programul de măsuri suplimentare care se iau la nivel de sub-bazin, categorii ale corpurilor de apă (de suprafaţă, subterane etc.) şi rezultatele dezbaterilor publice.



Din analiza preliminară a corpurilor de apă „la risc”, s-a evidenţiat că, din 2.356 de corpuri de apă permanente de apă dulce, în prezent 43% din corpurile de apă sunt “la risc” sau “posibil la risc” de a nu atinge obiectivele de mediu, iar 57% din corpurile de apă, în special cele situate în zone montane, sunt nealterate de influenţe antropice majore, aflându-se într-o stare foarte bună şi bună.
În etapele preliminare de realizare a Planului de Management, au fost identificate patru categorii de probleme majore: degradarea calităţii apei, eutrofizarea, reducerea biodiversităţii florei şi faunei acvatice şi eroziunea costieră a ţărmului românesc al Mării Negre. Toate aceste probleme au la bază, în special poluarea cu substanţe organice, cu nutrienţi, cu substanţe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice.


Acumularea Budeasa (jud. Arges)

Referitor la degradarea calităţii apei, datorită dezvoltării economice în perioada 1960-1989, calitatea apelor râurilor interioare s-a înrăutăţit foarte mult faţă de starea de referinţă din anul 1950. După anul 1989, ca o consecinţă a restrângerii activităţilor economico-sociale şi a aplicării mecanismului economic în domeniul apelor, inclusiv a principiului “poluatorul plăteşte”, starea calităţii apelor s-a îmbunătăţit, fără însă să atingă nivelul anilor 1950. În cazul fluviului Dunărea, starea calităţii apelor Dunării pe sectorul românesc şi a apelor din Delta Dunării depinde foarte mult de încarcările cu substanţe poluante ce provin din ţările din amonte de Baziaş, în special încărcările de azot, fosfor, metale grele (Cadmiu, Plumb, Cupru) etc. De asemenea, starea calităţii apelor costiere romaneşti este determinată de calitatea fluviului Dunărea, contribuţia surselor locale de poluare fiind nesemnificativă, acestea având numai impact local.



În prezent, starea calităţii apelor costiere romaneşti s-a îmbunătăţit datorită reducerii, după anul 1990, a activităţilor economice din ţările centrale şi est-europene din bazinul Dunării şi modernizării staţiilor de epurare a localităţilor şi unităţilor industriale din Germania, Austria şi România însă fără să atingă starea de referinţă considerată la nivelul anului 1950.


Acumularea Lacul Morii (Bucuresti)

Eutrofizarea (înflorirea algală) afectează în special ecosistemele stagnante şi semi-stagnante, respectiv lacurile naturale şi de acumulare, Delta Dunării şi zona costiera a Mării Negre, producând modificări la nivelul principalelor compartimente trofice exprimate, în principal, prin creşterea explozivă a biomasei fitoplanctonice (“ înfloriri algale”), simplificarea structurii faunei piscicole, mortalităţi piscicole,etc.


Lacul Capra





Evaluarea reducerii biodiversităţii pentru sistemul Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră s-a analizat în relaţie de cauzalitate şi cu presiunile din sectoarele superior şi mijlociu al Dunării, având în vedere că Dunărea la intrarea în ţară prezintă caracteristici fizico-chimice şi biologice modificate, la care se adăugă presiunile hidromorfologice (lucrările de îndiguire) existente pe sectorul românesc al Dunării.


Eroziunea costieră afectează aproximativ 127 km (57% din lungimea litoralului românesc), fiind cauzată, în principal, de diminuarea cantităţii de aluviuni transportate de Dunăre (consecinţa realizării de lucrări hidrotehnice în tot bazinul Dunării) şi reducerii nisipului biogen, consecinţă a scăderii populaţiilor de moluşte, în urma creşterii poluării apelor costiere.


Costinesti- Reamenajare faleza si plaje

Structura Planului de Management la nivel de bazin hidrografic furnizează contextul pentru stabilirea unui program de măsuri cuprinzător, având în vedere atingerea obiectivelor de mediu stabilite pentru corpurile de apă. Programul de măsuri se află în plin proces de dezbatere cu publicul şi cu factorii interesaţi (până la data de 10 noiembrie 2009) şi va fi finalizat până la sfârşitul anului 2009, iar toate măsurile trebuie să devină operaţionale (să fie implementate) până cel târziu sfârşitul anului 2012.

Raul Lotru


Lacul Lala Mica

Având în vedere atât presiunile hidromorfologice şi presiunile chimice (aglomerări umane, industrie şi agricultură), cât şi alte presiuni semnificative, Administraţia Naţională “Apele Romane” va elabora programul de măsuri pe baza modelării calităţii apelor, precum şi pe baza instrucţiunilor metodologice privind analiza cost-eficienţă şi cost-beneficiu, excepţii de la obiectivele de mediu, aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor de poluare punctiforme) sau la nivel de sub-bazin hidrografic sau unitate administrativă (ex. o comună în cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Prin implementarea programului de măsuri, cuprinse în planurile de management bazinal, se va asigura un management durabil al resurselor de apă, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, pentru populaţie, industrie şi alte folosinţe, care să corespundă cerinţelor viitoare.


Raul Olt


Cascada Beusnita

Astfel, programele de măsuri sunt rezultatul consensului dintre factorii de decizie din domeniul gospodăririi apelor şi factorii implicaţi în implementarea acestora măsuri (de exemplu, modernizarea şi construirea de noi staţii de epurare, aplicarea celor mai bune practici în agricultură referitor la managementul nitraţilor, îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor de fabricaţie şi a celor de preepurare/epurare pentru realizarea unui efluent corespunzător din punct de vedere al valorilor-limită de emisie, crearea de noi zone umede).
Mai multe informaţii, veţi găsi accesând siteul www.rowater.ro, secţiunea Consultarea Publicului.



Administraţia Naţională ,,Apele Române” are o structură piramidală, organizată pe 11 Direcţii de Ape, corespunzătoare bazinelor hidrografice ale României, respectiv: Crişuri, Someş-Tisa, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut, Dobrogea-Litoral. Pe lângă acestea, Administraţia Naţională ,,Apele Române” mai are în subordinea sa Institutul Naţional de Hidrologie şi de Gospodărire a Apelor şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti. Administraţia Naţională ,,Apele Române” a fost înfiinţată în actuala structură, ca urmare a necesităţii adaptării cerinţelor Directivei Cadru Europene- Apă 60/EC/2000, având scopul de a administra pe principiul organizării pe bazine hidrografice (nu regionale sau judeţene), Sistemul Naţional de Gospodărire a Apelor, de administrare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, ce aparţin domeniului public al statului.
Planurilor de Amenajare împreună cu Planurile de Management formează Schema Directoare de Management şi Amenajare a Bazinelor Hidrografice.

Situatia de la Ocnele Mari, monitorizata de ANAR

Pentru actiunea de la Ocnele Mari, Directia Apelor Olt a participat la toate comandamentele organizate pentru aceasta actiune. Si asa se face ca la aceasta data monitorizam in 5 sectiuni din 6 in 6 ore evolutia debitelor şi a concentraţiilor şi la această dată nu avem deversari in concentratii mai mari in raul Olt. În ceea ce priveşte Apele Romane, noi suntem cei care preluăm acest deversări şi nu suntem implicaţi direct în situaţia de la Ocnele Mari. Noi monitorizăm în special prizele din zona industrială Oltchim şi nu am avut probleme în furnizarea apei industriale şi nu se pune probleme cazurilor de mortalitate piscicolă, decat in situatia in care concentraţiile de sare cresc brusc şi necontrolat.
La ce vă aşteptaţi în următoarele ore? Avand in vedere ca sunt evacuate familii.
Familiile respective sunt evacuate din cuveta lacului de retentie nou construit de la Ocnele Mari, deci situaţia este sub control. Respectivele familii se află chiar în albia lacului nou construit. Deci dacă se vorbeşte de inundaţii, este vorba în zona cuvetei şi nu într-o zonă necontrolată. În următoarele ore nu se anunţă probleme deosebite.

Preluare interventie Realitatea Tv, Ion Matei, director Apele Romane, Valcea

Vrem sa scapam de algele care invadeaza plajele anual si ne alunga turistii?

Se poate, desigur, dar costa cam 139 de milioane de euro. Autoritatile spun ca solutia ar fi sa construiasca diguri subacvatice, pacat ca nu au aceasta suma fabuloasa.
Ar fi totusi o sansa. Sa cerem fonduri europene. Pana sa faca insa cineva dosarul, induram mirosul de putreziciuni si ne imaginam ca asa e aerul de la mare.
Plaja de la intrarea in statiunea Mamaia este pustie. Algele si scoicile intrate in putrefactie iti muta nasul din loc.

Degeaba aduna angajatii de la Apele Romane gunoiul marin, seara de seara. Dimineata, parca in ciuda lor, mizeria e si mai mare.

Autoritatile incearca de mult sa rezolve aceasta problema. In urma cu 2 ani, s-au gandit sa puna plase in apa, ca sa opreasca algele. N-a mers, asa ca au un alt proiect: sa faca diguri la 2 kilometri de tarm, undeva 3-4 metri sub apa. Ramane de vazut de unde gasim si bani pentru aceasta lucrare sau ramanem doar cu buna intentie.

Apele Române: Doar jumătate din populaţia României e racordată la sistemul de canalizare

Gradul de racordare al populaţiei României la reţeaua de canalizare a crescut uşor în primul semestru faţă de 2008, la 51,39% iar gradul de racordare la staţiile de epurare a ajuns la 42,65%, potrivit raportului semestrial publicat joi de Administraţia Naţională Apele Române.Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) realizează un raport referitor la stadiul implementării Directivei 91/271/EEC privind evacuarea apelor uzate urbane la aglomerări umane cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenţi. În 2008, gradul de racordare la sistemul de canalizare era de 49,46%, iar la staţiile de epurare de 42,18%.



Totuşi, chiar dacă există 513 sisteme de canalizare funcţionale în 2.605 aglomerări în România, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerinţele Directivei 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, 397 de aglomerări sunt deservite de 362 staţii de epurare funcţionale, din care numai 14 staţii de epurare sunt conforme cu cerinţele Directivei europene, numai pentru treapta secundară de epurare.
Conform Raportului de monitoring realizat de Administraţia Naţională Apele Române, din volumul total de ape uzate necesitând epurare, numai 30% a fost suficient epurat în anul 2008.
Aproape o treime (33,13%) sunt ape uzate neepurate şi circa 37% sunt ape insuficient epurate.


"Prin urmare, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns în 2008 în receptori naturali, în special în râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 80% din apele uzate cât era în perioada 2005-2006. Această reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate se datorează scăderii consumului de apă potabilă şi reducerii pierderilor de apă din reţeaua de canalizare, precum şi îmbunătăţirii funcţionării staţiilor de epurare modernizate", se mai arată în comunicatul ANAR.


Procentul de ape neepurate este în continuare destul de mare, astfel încât obiectivul major rămâne creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, astfel încât nivelul de calitate a apelor să ajungă la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate, respectiv a apelor care se încadrează în prezent în clasele III, IV şi V de calitate.
Printre cei mai mari poluatori se numără Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani, Huşi.
De asemenea, mari poluatori se regăsesc şi în sectorul industrial. Este vorba de complexele de creştere a animalelor care au negociat cu Comisia Europeană o perioadă de tranziţie în care trebuie să se conformeze (cea mai mare limită de timp este 2013), de unităţile industriale Azomureş, Târgu Mureş, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Uzinele Cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzeşti, Letea Bacău, Petrobrazi, Viromet Victoria, Sometra Copşa Mică, precum şi de exploatările miniere SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borşa, Suplacu de Barcău.


Apele Române precizează că reducerea surselor de poluare este necesară, prin realizarea de noi staţii de epurare şi, în marile aglomerări urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenţi), a treptelor terţiare de epurare a apelor uzate.
Astfel, până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, trebuie finalizată linia I (10 mc/s), urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II de epurare. Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Secuiesc, Carei, staţii de epurare care trebuie să fie, de asemenea, finalizate.
În plus, până la sfârşitul anului 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea integrală la acestea.


Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa şi apa uzată până în anul 2018 a fost estimată la 19 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finanţare din fonduri de coeziune si co-finanţare naţională) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru Agricultură) reprezintă circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013).
Restul ar urma să fie finanţat prin fonduri europene (perioada 2013-2018), instituţii de finanţare internaţională (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum şi credite şi parteneriate public-private, mai arată ANAR.

Articol publicat pe NewsIn, Cotidianul, www.ziare.ro, Bursa, Ziua

Despre Strategia de Management a Inundatiilor

(Inundatii 2005, la Ilisua, bazinul Siret)


(Cale ferata subspalata, pe raul Trotus, amonte Adjud, inundatii in bazinul Siret, 2005)

Acumularea Poiana Uzului deversand, inundatii in bazinul hidrografic Siret, 2005)

Pana acum, aveam o strategie de management a inundatiilor pe termen scurt, elaborata dupa inundatiilor din 2005 si 2006. Noua strategie elaborata pe 25 ani transpune in legislatia romaneasca conceptele Directivei privind inundatiile adoptata de CE in 2007. Mai exact, este vorba de cateva abordari, care se regasesc in politica de gospodarire a apelor, dar nu fusesera, pana in prezent, adoptate si asumate la nivelul politicilor strategice. Conceptul de "mai mult spatiu pentru rauri" pune problema faptului ca raurile numai trebuie indiguite de la un capat la altul, ci trebuie delimitate zone care sa fie folosite ca terenuri inundabile la inundatii. Problema este ca, in aceste zone, autoritatile locale au continuat sa emita autorizatii de constructie, iar, in acest moment, legislatia nu permite demolarea acestor constructii sau convingerea oamenilor sa construiasca in locuri mai sigure.


Formare bresa- Cruceni (Banat, 2005)


Formare bresa a 2-a, Cruceni (Banat, 2005)


Sa fim de la sine intelesi: nicaieri in lume nu exista protectie impotriva inundatiilor de 100%, dar in acelasi timp, trebuie sa-i ajutam pe oameni sa "convietuiasca" cu inundatiile. A nu se intelege gresit acest cuvant: a convietui inseamna a constientiza riscul la care esti expus si a raspunde prompt la toate semnalele autoritatilor: adica sa evacueze zona in timp util, sa accepte acest lucru, sa numai construiasca in zone inundabile


Primele localitati afectate (Banat, 2005)


Localitati afectate (Banat, 2005)

Conceptul de "living with floods" a fost gresit inteles: el inseamna de fapt constientizarea riscului la inundatii, care implica responsabilitatea de a-ti face constructii solide, de a-ti suprainalta casele, de a-si construi in locuri mai sigure, de a parasi locuinta atunci cand numai exista alta solutie decat evacuarea, convingerea cetatenilor sa numai deruleze activitati care sporesc vulnerabilitatea si riscurile terenurilor si a locatiilor la inundatii. In acelasi timp, este vital sa-i convingem pe cei din jur ca lucrarile care se fac prevad zone care trebuie lasate ca atare ca inundabile, nu sa puna autoritatile in situatia de a-si dubla liniile de aparare cu diguri si saci pentru a proteja incinte in care s-au construit ulterior case, incinte care erau gandite practic ca masura de aparare impotriva inundatiilor.


Costinesti, decopertare, inundatii 2005)


( Ialomita, inundatii in Slobozia, septembrie 2005)


(Avarie incastrare mal stang, acumularea Ciuperceni)


(Inundatii din scurgeri de pe versanti si revarsarea raului Darjov, localitatea Brebeni)


(Refacere diguri,pe raul Siret, inundatii 2005)

(Dig potcoava pregatit pentru a doua viitura, raul Siret, zona Lungoci, inundatii 2005)

In decursul timpului, Apele Romane si-au asumat riscul mediatic de a nu fi macar respectate pentru tot ceea ce au facut de-a lungul timpului si ceea ce fac in continuare pentru cetateni. Spuneam ca nu cerem elogii pentru ca nu este cazul.Oamenii de aici muncesc cu pasiune si daruire, zile si nopti la rand, fara incetare, nefacand tam-tam din asta. Este intr-adevar insa foarte dezamagitor ca, dupa atatia ani, media sa trateze superficial si nedocumentat subiectul. Sunt gratuitati care inca se fac in acest domeniu si este regretabil. Pentru ca oamenii de aici au salvat anul trecut toata Moldova de sub ape, prin manevrele care s-au facut la Stanca Costesti, dar si prin digurile care au fost suprainaltate cu materiale aduse din toata tara.


(Acumularea Stanca Costesti deversand, inundatii bazinul Prut 2008)


(Dig-cheie, la Rachiteni, bazinul Siret, inundatii 2008)


(Dig la Lunca Pascani,inundatii in bazinul hidrografic Siret, inundatii 2008)
Sa zici ca nu s-a facut nimic si ca nu s-a accesat niciun euro este o ineptie si o ignoranta,atitudine cu care ne-am obisnuit, noi, cei care gestionam dezastre. Evindent ca din 2000 incoace s-au facut proiecte prin BERD la lucrari din aproape toate bazinele hidrografice. Dar pe de alta parte, trebuie sa precizez faptul ca accesarea de fonduri prin POS MEdiu era dependenta de asumarea politica a noilor concepte europene, concepte de care proiectele propuse nu puteau face abstractie.
Evident ca era nevoie de modelarea hidraulica sau hidrologica a terenurilor, precum si demonstrarea cost/beneficiu, in contextul pagubelor produse anul trecut si a actualului climat economic.Noua strategie conditioneaza evaluarea proiectelor de apararea localitatilor in fata unor debite care se produc cu frecventa de pana la 100 de ani, in conditiile in care lucrarile pana acum se faceau in functie de numarul de locuitori si gradul de risc la inundatii pe care o aveau zonele respective. Intotdeauna prioritizarea lucrarilor s-a facut in functie de numarul de locuitori care trebuie aparati si de riscul la inundatii.

Efecte ale inundatiilor - Ilisua, 2005

Spotul pe POS MEdiu este extrem de prost, vorbind de parca pana acum nu s-a mai construit nimic si de parca acel 1 milion de euro ar salva toata omenirea de la inundatii. Ceea ce nu poate dovedi decat o lipsa totala de cultura a celor care fac o astfel de campanie, cand ea ar trebui orientata spre cu totul altceva: spre cresterea constiintei sociale in fata riscului la inundatii, de necesitatea de a intelege unde trebuie sa-si construiasca casele si sa asculte pe cei care coordoneaza operatiunile de avertizarile si sfaturile pe care le transmit catre ei.

Ganditi-va numai ca in tarile europene afectate de inundatii numarul de voluntari depaseste 500.000 de oameni. Cati dintre romani s-ar implica alaturi de autoritati si le-ar inlesni interventia? Este o intrebare aproape retorica pentru ca raspunsul este mai mult decat evident.

Despre inundatii

Sa zici ca nu s-a facut nimic si ca nu s-a accesat niciun euro este o ineptie si o ignoranta,atitudine cu care ne-am obisnuit, noi, cei care gestionam dezastre. Evindent ca din 2000 incoace s-au facut proiecte prin BERD la lucrari din aproape toate bazinele hidrografice. Dar pe de alta parte, trebuie sa precizez faptul ca accesarea de fonduri prin POS MEdiu era dependenta de asumarea politica a noilor concepte europene, concepte de care proiectele propuse nu puteau face abstractie.Evident ca era nevoie de modelarea hidraulica sau hidrologica a terenurilor, precum si demonstrarea cost/beneficiu, in contextul pagubelor produse anul trecut si a actualului climat economic.Noua strategie conditioneaza evaluarea proiectelor de apararea localitatilor in fata unor debite care se produc cu frecventa de pana la 100 de ani, in conditiile in care lucrarile pana acum se faceau in functie de numarul de locuitori si gradul de risc la inundatii pe care o aveau zonele respective. Intotdeauna prioritizarea lucrarilor s-a facut in functie de numarul de locuitori care trebuie aparati si de riscul la inundatii.

În condiţiile în care anul trecut ne-am confruntat cu un debit istoric, care se produce odată la 1000 de ani, iar digurile noastre erau făcute să reziste la debite care se produc odată la 100 de ani, a doua problemă iminentă era dublarea liniilor de apărare prin diguri provizorii, create prin peste 500 mii de saci şi 4500 ml de hidrobaraje. Peste 1500 de angajaţi de la Apele Române au supravegheat si au intervenit pentru consolidarea si suprainaltarea digurilor in aceasta perioada. In aceste operatiuni, au participat echipe de interventie si de la alte Directii: Mureş, Argeş, Olt, Jiu, Crişuri şi materiale de la Direcţia Apelor Buzău, Dobrogea-Litoral.


În situaţii de criză, toate autorităţile trebuie să coopereze foarte bine. Apele Române au colaborat foarte bine cu IJSU şi alte instituţii şi administraţii de la nivel judeţean (drumuri judeţene, firme de construcţii locale etc.) De asemenea, s-a constat o îmbunătăţire a colaborării cu autorităţile locale, care au sprijinit intervenţiile cu echipe de voluntari, la supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi chiar la realizarea unor noi diguri iepureşti locale. Pentru prima dată, s-au folosit hidrobaraje achiziţionate prin proiectul Watman, care şi-au dovedit eficacitatea prin timpul scurt de instalare şi intervenţie, ceea ce înseamnă că ar trebui să punem accentul pe achiziţionarea unor astfel de materiale. Specialiştii Administraţiei Naţionale “Apele Române” au fost sprijiniţi şi consultaţi permanent de profesorul dr. ing Stematiu, şeful Catedrei de Construcţii Hidrotehnice a UTCB, precum şi de alţi specialişti din institutele de proiectare şi consultanţă care au participat la construcţia barajului. Prin HG 833/13.08.2008 şi 834/13.08.2008, s-au alocat 20,000 lei, respectiv 13,300 lei, pentru lucrări imediate de refacere a deficienţelor la construcţiile hidrotehnice prin care se asigură apărarea împotriva inundaţiilor, a populaţiei şi bunurilor materiale, în condiţiile apariţiei unei noi viituri, cu probabilitatea tranzitării debitelor de calcul. Pentru refacerea lucrarilor hidrotehnice afectate sunt necesari in total cca 108,8 milioane lei(urgenta I) si cca 327.7 mil lei in tabelul II (urgenta II).Anul trecut, ne-am confruntat cu debite care au depăşit 1,5 m nivelul maxim istoric. Din ce în ce mai des, datorită schimbărilor climatice, o să ne confruntăm cu astfel de debite care se petrec odată la 100 de ani.
Conceptul de "living with floods" a fost gresit inteles: el inseamna de fapt constientizarea riscului la inundatii, care implica responsabilitatea de a-ti face constructii solide, de a-ti suprainalta casele, de a-si construi in locuri mai sigure, de a parasi locuinta atunci cand numai exista alta solutie decat evacuarea, convingerea cetatenilor sa numai deruleze activitati care sporesc vulnerabilitatea si riscurile terenurilor si a locatiilor la inundatii. In acelasi timp, este vital sa-i convingem pe cei din jur ca lucrarile care se fac prevad zone care trebuie lasate ca atare ca inundabile, nu sa puna autoritatile in situatia de a-si dubla liniile de aparare cu diguri si saci pentru a proteja incinte in care s-au construit ulterior case, incinte care erau gandite practic ca masura de aparare impotriva inundatiilor.
Prin deversările controlate efectuate în acumularea Stânca-Costeşti, specialiştii Administraţiei Naţionale “Apele Române” au reuşit, prin manevrele executate la acumulare, să reducă debitul în aval de aproape 5 ori, cu un coeficient de atenuare de 80%. După atenuările viiturilor pe care le-am realizat în acumulări, a doua problemă a fost tranzitarea unor volume foarte mari de apă în aval. Astfel, au fost necesare lucrări de intervenţie pentru supraînîlţare şi consolidare. De exemplu, în aval de Stânca-Costeşti, volumul de apă care a trebuit să fie tranzitat a fost de circa 1 miliard mc. Principala noastră prioritate a fost să salvăm cât mai multe case şi gospodării, fie că acestea erau sau nu situate în zone inundabile controlat. În acumularea Stânca-Costeşti cât şi prin lucrările de supraînălţare a digurilor, am reuşit să evităm inundarea a zeci de localităţi din Lunca Prutului, din patru judeţe, situate pe o lungime de 400 km. În condiţiile în care evoluţia schimbărilor climatice este tot mai serioasă, facem un apel la autorităţilor locale, dar şi la celelalte instituţii de decizie, trebuie să ne axăm mult mai serios pe proiecte de investiţii majore în infrastructura de apărare, simultan cu limitarea construcţiilor noi în zone inundabile. Multe case au fost poate construite acum 50-100 de ani, iar la acel moment, relieful era altul: nu se făcuseră atâtea defrişări, de exemplu, şi în acest fel satele erau protejate de vegetaţie. Acum însă multe case se află, după cum observaţi şi în dosarul de presă, în calea torenţilor şi sunt inundate din scurgerile de pe versanţi.
Pana acum, aveam o strategie de management a inundatiilor pe termen scurt, elaborata dupa inundatiilor din 2005 si 2006. Noua strategie elaborata pe 25 ani transpune in legislatia romaneasca conceptele Directivei privind inundatiile adoptata de CE in 2007. Mai exact, este vorba de cateva abordari, care se regasesc in politica de gospodarire a apelor, dar nu fusesera, pana in prezent, adoptate si asumate la nivelul politicilor strategice. Conceptul de "mai mult spatiu pentru rauri" pune problema faptului ca raurile numai trebuie indiguite de la un capat la altul, ci trebuie delimitate zone care sa fie folosite ca terenuri inundabile la inundatii. Problema este ca, in aceste zone, autoritatile locale au continuat sa emita autorizatii de constructie, iar, in acest moment, legislatia nu permite demolarea acestor constructii sau convingerea oamenilor sa construiasca in locuri mai sigure.
Sa fim de la sine intelesi: nicaieri in lume nu exista protectie impotriva inundatiilor de 100%, dar in acelasi timp, trebuie sa-i ajutam pe oameni sa "convietuiasca" cu inundatiile. A nu se intelege gresit acest cuvant: a convietui inseamna a constientiza riscul la care esti expus si a raspunde prompt la toate semnalele autoritatilor: adica sa evacueze zona in timp util, sa accepte acest lucru, sa numai construiasca in zone inundabile
In decursul timpului, Apele Romane si-au asumat riscul mediatic de a nu fi macar respectate pentru tot ceea ce au facut de-a lungul timpului si ceea ce fac in continuare pentru cetateni. Spuneam ca nu cerem elogii pentru ca nu este cazul.Oamenii de aici muncesc cu pasiune si daruire, zile si nopti la rand, fara incetare, nefacand tam-tam din asta. Este intr-adevar insa foarte dezamagitor ca, dupa atatia ani, media sa trateze superficial si nedocumentat subiectul. Sunt gratuitati care inca se fac in acest domeniu si este regretabil. Pentru ca oamenii de aici au salvat anul trecut toata Moldova de sub ape, prin manevrele care s-au facut la Stanca Costesti, dar si prin digurile care au fost suprainaltate cu materiale aduse din toata tara.
Trebuie început un program de stoparea eroziunii solului, amenajarea torenţilor şi împădurire. Trebuie ţinut cont de faptul că strategia de apărare împotriva inundaţiilor nu se axează doar pe lucrări de infrastructură (lucrări hidrotehnice promovate de Apele Române şi alţi deţinători, ci de un efort conjugat al altor instituţii cum ar fi cele din Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor.
Astfel, vor fi necesare lucrări de supraînălţare a unor drumuri (de exemplu, în zona Oancea DN 65, care se inundă destul de des, trebuie fie realizarea unui dig de protecţie laterală sau supraînălţarea acestuia). Trebuie subliniat faptul că aceste ministere au iniţiat la rândul lor analize ale infrastructurii de comunicaţie existente pentru promovarea de noi lucrări care să aibă capacitatea să reziste la asemenea evenimente. Rezultatele acestor proiecte vor fi incluse în strateia naţională de management al inundaţiilor, aşa cum s-a hotărât după lecţiile învăţate la inundaţiile din 2005 şi 2006.
Autoritatile locale, si cele de acum si cele de dinainte de 1989, au eliberat autorizatii de construire fara sa aiba un plan de urbanism, fara sa respecte un plan de aparare impotriva inundatiiilor. Din păcate, s-au dat autorizatii de construire in zone inundabile. Nu este numai vina lor, pentru că, de multe ori oamenii îşi construiesc casele şi după aceea se duc la primărie să le ceară autorizaţie. Acest lucru ne ingreuneaza si noua activitatea in caz de inundatii, pentru ca trebuie sa alocam mai multe fonduri si materiale pentru protectie.
De aceea, cred că trebuie, împreună cu autorităţile locale, să demarăm o campanie de conştientizare a oamenilor, care trebuie să înţeleagă că, decât să-ţi construiască casa de fiecare dată în acelaşi loc, în zonă inundabilă, poate este mai bine să-ţi găsească o altă locaţie.
SOLUŢII PENTRU A PUTEA CONTROLA ASTFEL DE DEBITE CU PROBABILITATE DE PRODUCERE ODATĂ LA 1OO DE ANI, ÎN SPECIAL ÎN ZONELE LOCUITE
- În anumite zone, trebuie îndepărtate digurile unul de altul, dar aceasta înseamnă achiziţionarea unor terenuri pentru lucrări.
- Finanţarea unor lucrări noi- acumulări (în amonte), poldere laterale (zona de câmpie), aceasta însemnând de asemenea achiziţionarea de terenuri;
- Întărirea colaborărilor bilaterale între ţările vecine: De exemplu, în urma negocierilor pe care le-am avut cu partea sârbă, s-au supraînălţarea unor diguri cu 1 m pe Timiş. S-au început negocieri cu toate ţările vecine pentru transferul de informaţii într-un format standard corespunzător, agreat de toate părţile.
- Implementarea Directivei privind inundaţiile adoptata de UE in 2007, iar strategia pe termen mediu si lung a fost finalizata in mai 2009

Inundatii la deal si la munte, intre iulie si septembrie

Administratia Nationala Apele Romane a avertizat joi autoritatile ca in perioada iulie-septembrie pot avea loc inundatii in zonele de deal si de munte, cauzate de precipitatiile prognozate sa aiba loc in aceasta perioada.
"Din cauza precipitatiilor sub forma de aversa specifice lunilor iulie si august, precipitatii care pot avea si caracter torential si a celor cu tendinta de excedent din luna septembrie, exista posibilitatea producerii unor scurgeri importante pe versanti, torenti, paraie si viituri rapide pe unele rauri mici din zonele de deal si de munte", se arata in comunicatul institutiei.
De asemenea, ANAR solicita autoritatilor locale sa verifice in prealabil cursurile de apa, in special in zona podurilor si a podetelor, indepartand acolo unde este cazul, materialele lemnoase, vegetatia si plutitorii, care ar putea obtura sectiunile de scurgere a raurilor.
Potrivit prognozei transmise de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, in iulie 2009, regimul hidrologic se va situa in general sub valorile medii multianuale lunare (50-80% din normalele lunare).
Ele vor fi mai mari (80-100%) pe raurile Viseu, Iza, Tur si mai mici (30-50%) pe raurile din bazinele Crasna, Barcau, Crisuri, Buzau, Rm. Sarat, Putna.
Administratia Nationala "Apele Romane" are o serie de proiecte in derulare, in ceea ce priveste infrastructura de aparare impotriva inundatiilor. Anual, statul roman a investit 1 milion de euro in lucrari de aparare, in prezent avand peste 15.000 km de diguri construite si sute de lucrari (derivatii de ape mari etc.). Prin POS Mediu, se investeste tot cam 1 milion de euro, dar in perioada 2008-2013, cu perioada de prelungire pana in 2015. Pe langa faptul ca acesti bani, abia ajung pentru niste lucrari in bazinul Prut si Siret, conditiile de finantare sunt foarte stricte: ai nevoie de un master plan, pe 30 de ani, evaluarea preliminara a riscurilor si a pagubelor potentiale, asigurarea ca terenurile pe care se construiesc aceste lucrari sa fie in proprietatea statului. In plus, aceste lucrari trebuie sa numai fi beneficiat niciodata de niciun fel de finantare si ANAR trebuie sa-si faca foarte calr evaluarea costurilor pe care ar putea sa le suporte pentru cheltuieli neprevazute care vor aparea pe parcursul implementarii lucrarilor.

Poluare cu petrol, pe Jiu

În această dimineaţă s-a produs o poluare cu ţiţei, pe râul Amaradia, în zona Dudoviceşti, spre confluenţă cu râul Jiu. Prin propagare, pe râul Jiu, au ajuns irizaţii petroliere pe o lungime de circa un kilometru în aval şi pe o porţiune de 10 metri, de la malul stâng spre larg.

În urma constatărilor efectuate de echipele Administraţiei Naţionale “Apele Române”- Direcţia Apelor Jiu (DAJ) şi Sistemul de Gospodărire Jiu (SGA Jiu), a rezultat faptul că a fost deschis un ventil, de către persoane rău intenţionate, de la o subtraversare a conductei de transport
produs petrolier Brădeşti-Gherceşti, aparţinând Petrom – Grup Zăcăminte Brădeşti.
Ventilul conductei de produs petrolier a fost închis. Echipa de la Apele Române, împreună cu Petrom, au intervenit prin montarea a patru baraje succesive la cca 50 m distanţă între ele pe râul Amaradia şi la confluenţă cu râul Jiu, împrăştiindu-se material care absoarbe reziduriile petroliere.

S-au mai montat şi pe râul Amaradia doua baraje absorbante, dar în prezent pe Jiu curg pete discontinuue cu lăţimi variabile între 10 şi 40 metri pe lângă malul stâng. Sursa de poluare a fost stopată, dar terenul din jurul conductei a fost acoperit cu produs petrolier pe o suprafaţă de 30 mp.

Conform informaţiilor celor de la Apele Române, în cursul de apă nu mai ajung produse petroliere, deşi existp produs petrolier, în păpurişul de pe maluri, care va fi îndepărtat cu substanţe specifice. În zona de teren afectată se va acţiona pentru toaletarea zonei, acţiunea urmând a fi realizată de personalul de la Petrom Brădeşti./ Evenimentul Zilei

De Ziua Internationala a Dunarii, au sunat sirenele in toate porturile, pe 29 iunie, la ora 12.00

Ziua Dunării 2009: Dezbatere în cadrul Comitetului de Bazin Someş -Tisa
Social Marţi, 30 Iunie 2009
La 29 iunie s-a sărbătorit, pentru al şaselea an consecutiv, Ziua Internaţională a Dunării, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena. Prilejul a fost folosit, de fiecare dată, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a respecta mediul înconjurător, de a avea un comportament responsabil.
Tema propusă anul acesta de ICPDR atrage atenţia asupra importanţei cooperării statelor din bazin pentru protejarea calităţii apelor - “Ape transfrontiere - Responsabilităţi comune” (“Shared Waters - Joint Responsibilities”). În acest context, Direcţia Apelor Someş-Tisa (DAST) organizează joi, 2 iulie, în cadrul Comitetului de Bazin, o dezbatere la care sînt invitaţi factorii decizionali din domeniul mediului, din judeţele: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, precum şi autorităţi publice locale.
Comitetele de bazin sînt organizate la nivelul fiecărui bazin hidrografic din România, fiecare avînd în componenţă 15 membri. Aceste comitete au rolul de a promova participarea tuturor celor implicaţi ca parte consultativă în luarea deciziilor din domeniul gospodăririi apelor. De asemeni, comitetele se implică în implementarea politicii europene în domeniul apei.
M. T./ Faclia de Cluj/ http://www.ziarulfaclia.ro/Ziua-Dunării-2009-Dezbatere-în-cadrul-Comitetului-de-Bazin-Someş--Tisa+27836

Apa din Dunăre, analizată de specialişti
(Gazeta de Sud -Actualitate - Andreea HORCONE-29 iunie 2009)
Direcţia Apelor (DA) Jiu Craiova va organiza luni o campanie experimentală de prelevare de probe de apă din Fluviul Dunărea, în zona Portului Bechet. Evenimentul marchează Ziua Dunării. „Pe 29 iunie, reprezentanţii Laboratorului Direcţiei Apelor Jiu, împreună cu un grup de copii, vor preleva şi analiza probe de apă“, a declarat Costică Păunescu, director Resurse Apă, în cadrul şedinţei Comitetului de bazin Jiu-Dunăre, organizată vineri, la Craiova. Acesta a explicat că obiectivul acestei campanii este acela de a implica oamenii în activităţi locale, care să contribuie la protejarea şi la îngrijirea ecosistemului bazinului Dunării, precum şi la educarea tinerilor în privinţa protecţiei apelor şi a mediului în general. „Un eveniment asemănător va avea loc şi la Drobeta Turnu Severin, unde câţiva copii vor face recoltări de probe, astfel încât să înţeleagă mai bine ce înseamnă Dunărea pentru noi“, a precizat Nicolae Tălău, directorul DA Jiu.
Despre Ziua Dunării

Ziua Dunării este unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale. Manifestările organizate cu această ocazie se desfăşoară în toate statele dunărene, pentru a marca dorinţa comună a ţărilor de a adopta măsuri şi strategii pentru protejarea Fluviului Dunărea, fie că este vorba de fenomene extreme (secetă, inundaţii), fie că este vorba despre poluări accidentale.
Ziua Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată la Viena şi a fost organizată de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), pe 29 iunie 2004. Aceasta a coincis cu împlinirea a zece ani de la semnarea Convenţiei pentru protecţia Fluviului Dunărea, la Sofia, Bulgaria.

Cum se formeaza o picatura de apa? Impresie artistica

Ce-ai face daca ai afla intr-o zi ca apa este o fiinta vie, care traieste, are organe ca si tine si sufera ca si tine atunci cand o raneste cineva?

Dunărea şi Marea Neagră, sufocate de reziduurile deversate în râurile României

În lipsa staţiilor de epurare moderne în marile aglomerări urbane din ţară, apele menajere poluează masiv Dunărea şi Marea Neagră.Cele aproape 400 de unităţi pentru tratarea apelor menajere nu au deocamdată capacitatea să dezinfecteze apele, ci doar să le limpezească.
Pentru că Delta nu beneficiază nici până în prezent de sisteme centralizate de canalizare şi de staţii de epurare, Dunărea este direct poluată prin deversarea apelor reziduale de la pensiunile şi gospodăriile din Rezervaţie.
Tot direct în fluviu ajung şi apele uzate ale consumatorilor casnici din Galaţi, oraş aflat pe locul şapte în topul celor mai mari localităţi din România, cu aproape 300.000 de locuitori.
„Avem termen de finalizare a lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare şi tratare până la începutul lui 2010. Costurile lucrărilor de construire a staţiei de tratare a apelor uzate sunt de 20 de milioane de euro, fonduri asigurate de Uniunea Europeană“, spune Gelu Stan, directorul Societăţii „Apă-Canal“, cea care asigură serviciul de canalizare şi de apă rece în oraş.

Dâmboviţa, duşmanul Dunării

Dunărea suferă şi din cauza apelor reziduale netratate deversate indirect în râurile din România. Bucureştiul este una dintre cele mai mari surse indirecte de contaminare a fluviului şi rămâne pentru moment singura capitală europeană care nu are staţie de epurare a apelor uzate, care ajung direct în Dâmboviţa.În felul acesta, Bucureştiul se alătură celorlalte peste 40 de localităţi urbane care deversează apele menajere direct în râurile ţării, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafaţă.
„După ce Argeşul preia Dâmboviţa şi până la vărsarea în Dunăre sunt în jur de 20 de kilometri. Teoretic se spune că apa are o mare putere de autoepurare şi în nouă kilometri, dacă nu apare nici o sursă de poluare, apa se regenerează. Dar Dâmboviţa e aşa de poluată, că, practic, pe Argeş doar mai scade un pic din concentraţia de substanţe organice“, spune Şerban Iliescu, biolog la Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Acesta mai precizează că Dunărea, după ce primeşte apele murdare, are nevoie cam de 80 de kilometri să-şi revină la calitatea iniţială.
Staţiile nu dezinfectează apa

Dâmboviţa, râul cel mai poluat care ajunge în Dunăre

Anul 2010 este primul termen-ţintă la care România trebuie să raporteze progrese privind implementarea Directivelor Europene din domeniul gospodăririi apelor, o parte din marile oraşe având de finalizat lucrările la staţiile de epurare cu treaptă terţiară,
potrivit ANAR.
Astfel, până la sfârşitul lui 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare,Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara) trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi, implicit, racordarea locuitorilor la acestea.
Fără faza terţiară, staţiile de epurare nu elimină azotul şi fosforul din apele murdare. Datele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării arată că în 2008 valorile medii ale concentraţiilor de azot din azotaţii identificaţi în Dunăre sunt corespunzătoare clasei a cincea de calitate, ceea ce înseamnă o stare ecologică foarte proastă. La cantităţile de fosfor, fluviul stă mai bine, doar în unele zone încadrându-se în clasa a treia de calitate.

În România există 397 de staţii de epurare, dintre care numai 14 sunt conforme cu standardele europene, adică au cel puţin treaptă mecanică şi biologică. Suntem printre ultimele ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte epurarea apelor, dar avem în urma noastră Bulgaria şi Grecia, potrivit ANAR.
Pentru marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi sunt în derulare 30 de proiecte ISPA. Conform ANAR, România primeşte anual 208-270 de milioane de euro, fonduri ISPA, din care 104-135 de milioane de euro pentru staţii de epurare.

„Până acum s-au accesat mai mult fonduri pe ISPA şi pe SAMTID pentru oraşele mari şi s-au folosit pentru reabilitarea sistemelor de canalizare sau a unor staţii de epurare. Acestea sunt în lucru. Trebuie finalizate până în 2010“, a spus Vasile Pintilie, directorul ANAR.
Prin POS Mediu există în lucru 40 de proiecte, dintre care nouă au fost aprobate de Comisia Europeană şi ar urma să primească banii începând de anul viitor. În 2007 nu a fost depus niciun proiect. Investiţiile în staţiile de epurare la nivelul întregii ţări ar trebui să fie, până în 2018, de 5,7 miliarde de euro.

Staţia de la Glina

Începută în anii ‘80, construcţia „Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti – Glina“ nu a fost terminată din cauza evenimentelor din 1989. Lucrările au fost reluate abia în 2007. Instalaţia va avea două linii tehnologice care vor fi date în folosinţă în două etape.
Prima linie, care ar trebui finalizată la sfârşitul anului 2010 va epura peste jumătate din apele uzate din Bucureşti. Cea de-a doua linie ar trebui să fie gata în anul 2013.

DECALAJ

România nu deţine în prezent nicio staţie de epurare cu treaptă terţiară, capabilă să trateze apele uzate, de conţinutul de nutrienţi, în special fosfor şi azot.

Epurarea, cea mai mare problemă de mediu a ţării

Expertul de mediu Fokionas Vosniakos, preşedinte al Asociaţiei Balcanice de Mediu (BENA), susţine că cea mai importantă problemă de mediu în România este cea a apelor reziduale, pentru care nu există tratament biologic.

„Este păcat ca o ţară cu multe resurse de apă cum este România să continue să cumpere apă potabilă în sticle de plastic“, a spus el, adăugând că în marile oraşe din România ar trebui create instalaţii de tratament biologic al apelor reziduale, iar apa ar trebui distribuită printr-un nou sistem, astfel încât fiecare persoană să aibă acasă apă curată.
Mustraţi de Comisia Europeană

Preşedintele BENA a precizat că, după trecerea prin actualul sistem de conducte, calitatea apei este depreciată. Râurile din România, precum şi Marea Neagră, sunt sub standardele europene în ceea ce priveşte calitatea apei de scăldat.

La această concluzie au ajuns oficialii Comisiei Europene, după o monitorizare a apelor făcută în 2007. Potrivit acestora, de vină sunt apele reziduale insuficient epurate, poluarea cu peturi, cu resturi menajere şi cu deşeuri din construcţii. Oficialii europeni au mai precizat că şi lacurile din Bucureşti sunt departe de standardeleeuropene.

Articol aparut in Adevarul

Campania " Sa pastram apele curate!" apreciata la Bruxelles

Calitatea apelor de imbaiere s-a imbunatatit in 2008
Calitatea apelor de imbaiere din Romania s-a imbunatatit consistent, avand in vedere ca din 49 de zone de imbaiere, numai 2% nu au fost conforme in 2008, fata de 20% cate erau in 2007, arata Raportul Comisiei Europene privind calitatea apelor de imbaiere.

Romania a raportat datele de monitorizare
a apelor de imbaiere pentru al doilea an consecutiv, prin Ministerul Sanatatii, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti si autoritatile de sanatate
publica judetene, care au delimitat si zonele de imbaiere, ce vizeaza exclusiv zona costiera.
Conform legislatiei in vigoare, HG nr. 546/mai 2008 care transpune Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apelor de imbaiere, in prezent, Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) are atributii de a prognoza si de a gestiona poluarile pe termen scurt, situate in proximitatea zonelor de imbaiere si daca acestea pot influenta direct calitatea apei in zona natural
amenajata pentru imbaiere.
De asemenea, ANAR trebuie sa si informeze publicul, cu privire la datele furnizate de autoritatile de sanatate publica, in ceea ce priveste zonele de imbaiere si calitatea acestora si, dupa caz, interdictia temporara a imbaierii. Informarea publica se face inclusiv prin colaborare interinstitutionala intre toate autoritatile responsabile.

Conform Raportului Comisiei Europene, este apreciat suportul nemijlocit, precum si campaniile de informare publica pe care ANAR le-a derulat pe parcursul anului 2008. In mod special, sunt nominalizate campaniile „Sa pastram apele curate!”, derulata la nivel national de ANAR si in cadrul careia a fost organizat, prin Directia Apelor Dobrogea Litoral, un workshop la care au participat peste 40 de jurnalisti din toata tara.

De asemenea, este apreciat impactul pozitiv pe care l-au avut campaniile de constientizare publica derulate de Nationala „Apele Romane”, prin Directia Apelor Dobrogea Litoral, „Respecta plaja!”, parte a proiectului romano-olandez „Implementarea noilor politici de management al plajelor din zona costiera” si campania de ecologizare a plajelor derulata de Directia Apelor Dobrogea Litoral, impreuna cu ONG Mare Nostrum. In plus, Comisia Europeana recomanda continuarea acestor campanii la un nivel mai extins si mai complex.

Conform Directivei Europene, in 2011, ANAR elaboreaza in comun cu autoritatile de sanatate publica profilul apelor de imbaiere, iar, la sfarsitul lui 2015, se va realiza, prima clasificare a apelor de imbaiere.

Articol aparut pe ziarul electronic al Realitatea Tv, Green Report, Info News

Românii au 49 de zone de îmbăiere pe litoral

Zonele de scăldat din România care sunt la malul mării îndeplinesc criteriile obligatorii de calitate impuse de UE.
Raportul privind calitatea apelor de scăldat în Uniunea Europeană arată că 98% dintre cele 49 de zone de scăldat care sunt situate în zona de coastă a României sunt mai curate decât anul trecut. În 2008, sezonul de scăldat pentru ţara noastră a durat 4 luni şi jumătate, fiind cuprins între 1 iunie şi 15 octombrie.

Numărul zonelor de scăldat din sudul litoralului sunt cu 14 mai multe decât în 2007, când erau 35. Raportul indică faptul că cele 49 de zone costiere pentru scăldat raportate de România în anul 2008 reprezintă 0,2% din totalul apelor de scăldat raportate la nivelul UE.

Potrivit raportului, în 2008, 98% dintre zonele de scăldat de pe coaste au întrunit criteriile obligatorii, numai una dintre cele 49 de zone de scăldat nefiind conformă. Această situaţie indică o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei comparativ cu 2007, când doar 28,6% dintre zonele de scăldat erau monitorizate şi tratate.

Raportul pentru România indică de asemenea un bun nivel de cooperare cu autorităţile române, care menţionează şi sprijinul primit din partea ONG-urilor verzi, a Administraţiei Naţionale a Apelor din România şi a Ministerului Sănătăţii.
Conform Directivei Europene, în 2011, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) va elabora în comun cu autorităţile de sănătate publică profilul apelor de îmbăiere, iar la sfârşitul lui 2015, se va realiza prima clasificare a apelor de îmbăiere.
Raportarea datelor de monitorizare a apelor de îmbăiere s-a realizat de câtre România, pentru al doilea an consecutiv, prin Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti şi autorităţile de sănătate publică judeţene, care au delimitat şi zonele de îmbăiere. Menţionăm faptul că monitorizarea şi delimitarea zonelor de îmbăiere vizează exclusiv zona costieră.

Articol aparut in Cotidianul

Micii ecologisti din bazinul Siret

Peste o mie de persoane, copii si adulti, au marsaluit ieri prin centrul municipiului Bacau, intr-o impresionanta coloana de circa un kilometru, in cadrul unei actiuni eco organizate cu ocazia Zilei Internationale a Mediului. Marsul “Drumul spre o viata sanatoasa” a fost organizat de autoritatile de mediu impreuna cu asociatia ecologica “Iubim Natura” si Directia Apelor “Siret” (DAS), venind in intâmpinarea mesajului din acest an al Zilei Mediului - “Planeta are nevoie de voi! Uniti-va pentru combaterea schimbarilor climatice!”. “Promovam bicicleta si beneficiile mersului pe jos ca alternative viabile la traficul rutier urban, dând startul unei campanii ample de promovare a unor alternative eco la folosirea automobilului pentru deplasarea prin oras”, a explicat purtatorul de cuvânt al Agentiei de Protectia Mediului, Maria Ionos. Marsul a inceput la orele 9:30 in parcarea Stadionului si s-a desfasurat pe traseul strada Marasesti - Statuia lui Stefan cel Mare - strada Marasesti - Prefectura. Majoritatea participantilor erau elevi (de la 17 scoli din judet), carora li s-au alaturat profesori, salariati din institutiile publice sau chiar trecatori.
Tot cu ocazia Zilei Mediului, de la orele 11, DAS Bacau si trei unitati de invatamânt au organizat in Parcul Cancicov un concurs de desene pe asfalt pe teme de ecologie. “Actiunea este o continuare a campaniei «Sa pastram apele curate», care anul acesta se deruleaza in special pe partea educationala. Participa copii de clasele I-IV de la Colegiul National Pedagogic «Stefan cel Mare», Colegiul National «Ferdinand I» si Scoala «A.I. Cuza»”, a declarat purtatorul de cuvânt DAS Irina Florescu.

Saptamana mediului Tau

Zeci de tone de gunoi au fost scoase astazi din Plumbuita
Angajaţii Apelor Romane au scos astazi tone de deseuri din apa, gasind tot felul de la vegetatie si deseuri vegetale si pana la cai morti si cadaver. Inca de la primele ore ale diminetii, s-a intervenit cu buldoexcavactoare. Reprezentantii Apelor Romane spun ca problema nu se va reyolva pana cand oamenii nu vor fi racordati la reteaua de canalizare si pana cand autoritatea locala nu va incerca sa convinga cetatenii sa-si contracteze firme de salubrizare pentru a nu arunca deseurile direct in apa.
“Si-au facut chiar platforme cu ajutorul carora arunca in apa!”sef formatie Apele Romane.
“Trebuie sa incercam sa convingem oamenii ca sa numai trateze lacurile ca niste gropi de gunoi” Ana-Maria Tanase, purtator de cuvant ANAR
Râurile şi lacurile din România s-au transformat în ultimii ani în gropi de gunoi.
Voluntarii carora le pasă de mediu duc o muncă de Sisif în faţa nepăsării oamenilor.
Vineri, de Ziua Mondială a Mediului, au fost adunate de catre Apele Romane zeci de tone de gunoaie de pe malurile râurilor şi lacurilor din ţară. În Bucureşti a fost curăţat lacul Plumbuita din care s-au scos de la saltele de pat până la frigidere.
Invitata "Orei de Ştiri", Miruna Ralea, manager proiect asociaţia "Mai mult Verde", ne spune mai multe despre efectele acţiunii oamenilor asupra mediului şi despre cum putem proteja mediul înconjurător./ TVR 1

Directia Apelor "Crisuri" impreuna cu Politia Comunitara Oradea, Fundatia "Grupul Verde" si Colegiul National "Mihai Eminescu", si-au pus la bataie fortele proprii si au demarat o ampla campanie
denumita sugestiv "Saptamana Mediului Tau". Demarata in forta ieri, campania cuprinde atat o parte practica, igienizarea unor zone problema, cat si una cat se poate de o importanta majora, constientizarea a populatiei cu privire la gravele probleme produse de poluare.Pe langa partile frumoase ale povestilor legate de curatenia pe cursurile de apa si in spatiile verzi, reprezentantii DAC si ai Politiei Comunitare au atras atentia asupra faptului ca nerespectarea regulilor in ceea ce priveste curatenia orasului atrag dupa sine amenzi care in multe situatii nu sunt deloc de neglijat./Realitatea bihoreana

La pescuit de PET-uri si gunoaie, pe lacurile Capitalei!
S-a intamplat vineri, in Plumbuita, unde a fost declansata o ampla actiune de ecologizare. Pacat insa ca minunea nu o sa tina mai mult de trei zile.Cei care stau in zona si-au facut un prost obicei din a arunca pe maluri resturi menajere. Daca nu sunt amendati, nu se educa, sunt de parere autoritatile.
In timp ce studentii si angajatii primariei de sector au inceput cu malurile, lucratorii Apelor Romane au intrat cu cinci barci pe lac. Rezultatul s-a vazut imediat.
Problema in zona este ca o parte dintre locatarii vecini cu lacul nu si-au facut contracte de salubritate, nimeni nu le ridica gunoiul din curte, asa ca seara il arunca in apa.
Subprefectul Capitalei, Mioare Mantale, le-a cerut politistilor si inspectorilor de mediu sa nu ierte pe nimeni.
Din pacate, lacul Plumbuita apartine Apelor Romane, in timp ce malurile tin de primaria sectorului 2. De aici si dezorganizarea.
O alta problema ar fi ca strazile din zona nu au canalizare si sunt in panta. Asa ca toate dejectiile din gospodarii se varsa direct in apa./ PROTV

La „pescuit” de gunoaie pe Vedea şi Teleorman
Circa 15 tone de pet-uri, deşeuri menajere şi textile au fost adunate joi, în cadrul acţiunii organizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Teleorman pentru ecologizarea unor porţiuni din bazinele hidrografice ale râurilor Vedea şi Teleorman. La Alexandria au fost adunate peste 10 tone de gunoi, de pe ambele maluri ale râului Vedea, pe o distanţă de 1,5 km. Directorul adjunct al SGA, Ion Barbu, s-a declarat mulţumit de rezultat, constatându-se o scădere semnificativă a cantităţii de gunoi aruncată în zona periferică a oraşului, faţă de anii precedenţi.
Acesta a fost de părere că o contribuţie importantă la această scădere au avut-o acţiunile repetate de conştientizare a populaţiei asupra importanţei păstrării unui mediu curat.La acţiune au participat 100 de persoane, între care au fost 50 de angajaţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman, 30 de elevi de la Grupul Şcolar Agricol din localitate şi câte 10 angajaţi de la Agenţia de Protecţie a Mediului şi Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu.O acţiune similară s-a desfăşurat şi în localitatea Orbeasca de Jos, pe o distanţă de 1 km din bazinul râului Teleorman, unde cei 60 de voluntari participanţi au strâns circa cinci tone de gunoaie.Acţiunea desfăşurată în Teleorman face parte din campania "Săptămâna mediului tău", derulată sub patronajul Ministerului Mediului.Iniţiative similare derulate de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) s-au desfăşurat simultan, în data de 4 iunie, cu peste 3.000 de voluntari, pe râurile: Târgului, Vedea, Argeş, Olt, Jiu, Teleorman, Olăneşti, Tismana, Buzău, Doftana, Crişul Alb, Crişul Negru, Barcău, Timiş, Bârzava, Canalul Bega, Golful Cernei, Suceava, Bistriţa, Trotuş, Râmnicu Sărat, Milcov, Someşul Mic, Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Arieş, Iara; la acumulările Lacul Morii, Goleşti, Văcăreşti, Frumoasa, Rusciori, Ilfoveni şi Adunaţi, Ialomiţa, Pucioasa, Siriu, Ciurbeşti, Surduc, Poiana Uzului, Călineşti Oaş, Firiza, Ighiş, Zetea, Beizd, Mihoieşti, Cinciş, la digurile de apărare, faleza din Constanţa, precum şi în zonele de protecţie ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

Voluntarii au igienizat Pârâul Peţa
05.06.2009, 00:00
Autor: C. BONCHIŞ, Crisana
Zeci de elevi, poliţişti comunitari, reprezentanţi ai Direcţiei Apelor Crişuri şi ai Fundaţiei Grupul Verde au luat parte la o acţiune de igienizare a pârâului Peţa. Aceasta a fost a doua acţiune organizată în această săptămână în cadrul campaniei "Săptămâna Mediului Tău", ce a avut ca motto: "Eu vreau ape curate! Tu vrei? Da, Crişul Repede şi Peţa".

Peste 70 de saci menajeri au fost umpluţi de către voluntarii adunaţi ieri pe malul Peţei în cadrul unei acţiuni de igienizare. Voluntarii au fost elevi de la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", însoţiţi de profesoarele Daniela Duma şi Livia Munteanu, poliţişti comunitari, reprezentanţi ai Fundaţiei Grupul Verde şi ai Direcţiei Apelor Crişuri. Prin acţiunile demarate în aceste zile organizatorii au urmărit conştientizarea populaţiei cu privire la efectele negative pe care poluarea le are asupra mediului şi a sănătăţii. "La fel ca şi acţiunea de miercuri, şi cea de azi (n.r. - ieri) a fost una reuşită, pe care dorim să o continuăm în lunile următoare şi pe Crişul Repede. Am dori un sprijin mai mare din partea cetăţenilor, dacă s-ar putea. Sperăm, totuşi, ca, în urma citirii pliantului primit din partea noastră, aceştia să fie mai conştienţi, cu atât mai mult cu cât pot fi chiar şi amendaţi, dacă nu respectă legislaţia", ne-a declarat Raluca Negruţ, purtător de cuvânt al Direcţiei Apelor Crişuri. Acţiuni similare au mai fost întreprinse de voluntari la Brad, Chişineu Criş, Tinca, Vărşand, Ineu, Gurahonţ şi Marghita, pe Crişul Alb, Crişul Negru şi Barcău.

În cadrul proiectului "Săptămâna Mediului Tău"/gunoiul de la bucovăţ, strâns de angajaţii DAJ Craiova
(Lupa- Actual – Acna Ochianu -4 iunie 2009)
Peste 100 de angajaţi ai Direcţiei Ape Jiu Craiova au participat, joi dimineaţă, la o campanie de ecologizare a malurilor apelor în cadrul campaniei „Săptămâna mediului tău”. Salariaţii instituţiei au fost înarmaţi cu saci şi mănuşi şi „debarcaţi” în zonele în care gunoaiele menajere, molozul şi indiferenţa doljenilor au pus stăpânire pe albiile apelor curgătoare, aflate în administrarea DAJ Craiova. „Noi am mai strâns resturile menajere şi molozul din această zonă şi acum o lună. După cum se poate observa, a fost nevoie să intervenim cu utilaje pentru a putea strânge tot gunoiul pe care l-au aruncat oamenii. Am discutat şi cu reprezentanţii Primăriei Bucovăţ, pe care i-am îndemnat să ia măsuri împotriva celor care nu respectă mediul înconjurător”, a precizat Costică Păunescu, director tehnic Resurse Ape, din cadrul DAJ Craiova. Pentru a strânge gunoaiele din spatele caselor localnicilor din comuna doljeană Bucovăţ, salariaţii Direcţiei Ape Jiu Craiova au avut nevoie de aproximativ 300 de saci de plastic dar şi de un tractor care a transportat returile menajere şi molozul la groapa de gunoi de la Mofleni. Imagini cu acţiunea angajaţilor Direcţiei Ape Jiu Craiova în secţiunea Video, de pe www.lupamea.ro.

De Ziua Mediului, Directia Apelor Banat face curatenie!

5 iunie, Ziua Mondiala a Mediului, este sarbatorita in acest an prin actiuni de ecologizare de catre Directia Apelor Banat. Cu un efectiv de peste 50 de angajati, care actioneaza in intreg spatiul hidrografic Banat, Directia Apelor Banat nu desfasoara actiunea doar in interiorul oraselor Timisoara si Resita ci si in zone de agerement. In acest sens amintim ca sunt ecologizate, la aceasta ora Canalul Bega, raul Timis, zona Sag/Albina, raul Barzava,zona Calnic/Moniom, acumularea Surduc, golful Cernei.
( Radio Timisoara, Stiri, ora 12.00, redactor Adi Vintilescu)

A reînceput sezonul de PETscuit!

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava a desfăşurat ieri o acţiune de ecologizare a râului Suceava pe tronsonul cuprins între Barajul Mobil Mihoveni - Punte Tişăuţi. Au fost
colectate deşeuri atât de pe malurile râului Suceava, cât şi de pe taluzurile digurilor de pe teritoriul administrativ al municipiului Suceava. Acţiunea a fost derulată în cadrul campaniei „Săptămâna Mediului Tău", campanie iniţiată de Ministerului Mediului. Au participat 105 voluntari, din care 70 de angajaţi ai S.G.A. Suceava, 20 de elevi şi cadre didactice de la Liceul cu Program Sportiv Suceava şi 15 reprezentanţi ai O.N.G. Grupul Ecologic de Colaborare "Bucovina" Suceaava.
Participanţii au ecologizat un tronson de curs de apă de 8 km, colectând 300 de saci de deşeuri menajere şi deşeuri din plastic, însumând un volum de 30 mc. Deşeurile au fost ridicate de firma de salubritate şi transportate la rampa de gunoi.
Acţiunea face parte dintr-o serie de alte acţiuni similare pe care Administraţia Naţio¬nală „Apele Române" le-a derulat simultan ieri în toate bazinele hidrografice, cu peste 3000 de voluntari, precum şi în zonele de protecţie ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.
Pe lângă rolul de salubri¬zare a cursului râului Suceava, activităţile organizate de Sis¬temul de Gospodărire a Apelor Suceava constituie şi un prilej de a aduce în atenţia locuitorilor judeţului Suceava importanţa protejării resurselor de apă şi implicit a sănătăţii populaţiei. (Ing. IOAN UNGUREANU, director)
Crai Nou -05.06.2009

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, in cadrul unei actiuni de ecologizare, Directia Apelor Olt si SGA Valcea au strans 11 tone de deseuri
Ziua Mondiala a Mediului marcata in data de 5 iunie, instituita in 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei Ecologia Umanade la Stockholm, reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP). In fiecare an, aceasta zi constituie un prilej menit sa atraga atentia asupra necesitatii protejarii mediului inconjurator. Cu aceasta ocazie, in perioada 1-5 iunie a.c., Directia Apelor Olt a organizat o serie de activitati sub egida Saptamana mediului tau. Astfel, ziua de 4 iunie a.c. a fost dedicata unei actiuni de ecologizare a unor sectoare de apa ce se afla in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane, respectiv a DA Olt. In acest scop, 45 de angajati ai Directiei Apelor Olt si Sistemului de Gospodarire a Apelor Valcea au efectuat o actiune de igienizare pe o lungime de un kilometru, pe doua tronsoane ale raului Olanesti si anume: de la Parcul Zavoi spre localitatea Vladesti si in aval de podul rutier din cartierul Ostroveni (in zona Casei Stiintei). In urma acestei actiuni de salubrizare, angajatii DA Olt si SGA Valcea au strans 11 tone de deseuri de pe ambele maluri ale raului Olanesti in cele doua sectoare vizate si anume: pet-uri, materiale de constructii, gunoi menajer, dar si haine. Laura Zamfiroiu (Viata Valcii)

"Saptamâna Mediului Tau"

Desene pe asfalt la Colegiul "Matei Basarab"
In data de 2 iune, Colegiul National de Informatica "Matei Basarab", din Râmnicu Vâlcea, a gazduit o actiune in colaborare cu Directia Apelor Olt, in cadrul proiectului "Saptamâna Mediului Tau".
Evenimentul are la baza Ziua Mediului, dar si Ziua Dunarii. Institutorul Georgeta Limbasanu s-a ocupat de elevii claselor I, a III-a si a IV-a, pentru realizarea de desene pe asflat in curtea scolii. Copiii au mai realizat si pliante cu imagini despre importanta apei. "Noi incercam prin aceste actiuni si nu numai sa implementam dragostea pentru natura, sa traim sanatos intr-un mediu nepoluat, sa incercam sa-i determinam pe altii (adulti) sa faca ceea ce facem noi, cei mici. Drept urmare, desfasuram in aceasta saptamâna actiuni de educatie ecologica prin creatii literare (compuneri si poezie), dar si creatii artistico-plastice. Bineinteles ca nu putem uita invatatorii care ne ajuta si anume: Emilia Raducioiu, Ion Oprea, Maria Radu si Natalia Maracine Popescu. Surpriza pe care am pregatit-o la clasele a III-a si a IV-a este ca le vom da chestionare care cuprind pareri personale despre cum trebuie sa fie protejat mediul.", ne-a declarat Georgeta Limbasanu. In calitate de reprezentant al Directiei Apelor Olt, ing. Delia Diaconu s-a ocupat de inmânarea diplomelor si a unor mici cadouri pentru cei 100 de prichindei participanti. (Monitorul de Valcea)

OVI la grădiniţă, sau Despre PETşti şi meDOZE

Direcţia Apelor Someş-Tisa (DAST) le-a prezentat ieri copiilor de la Grădiniţa “Degeţica”, într-o manieră adecvată vîrstei, implicaţiile poluării apelor.
Altfel spus, DAST le-a făcut cunoştinţă copiilor cu... OVI. OVI este un peştişor care se trezeşte în ape poluate, printr-o întîmplare nefericită. Aici întîlneşte specii noi, care “s-au născut” din obiceiurile proaste ale oamenilor de a arunca deşeuri în apă şi pe maluri. Peştii s-au transformat astfel în PETşti şi meduzele în meDOZE, personaje negative care îl urmăresc pe OVI şi încearcă să-l înghită. În final, OVI ajunge într-un PETşte mare, dar este salvat de Mihai, prietenul său.

“Peripeţiile lui OVI” este o cărticică gîndită şi concepută de Administraţia Naţională “Apele Române”, în cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate!”. Campania a cîştigat finala festivalului internaţional Green Awards 2008, la categoria Best Green International Campaign. Povestioara a fost unul dintre cele mai apreciate produse de către membrii juriului Green Awards, pentru originalitate grafică şi idei îndrăzneţe.
De mare succes s-a bucurat şi ieri, în rîndul celor 90 de copilaşi de la Grădiniţa “Degeţica”.
Acţiunea DAST de ieri face parte din campania “Săptămîna mediului tău”, desfăşurată sub patronajul Ministerului Mediului. M. TRIPON
http://www.ziarulfaclia.ro/OVI-la-grădiniţă-sau-Despre-PETşti-şi-meDOZE+26930

Reprezentanţii Direcţiei Apelor Someş Tisa spun poveşti copiilor de grădiniţă pentru combaterea poluării apelor
Peştii s-au transformat astfel în PETşti şi meduzele în meDOZE, personaje negative care îl urmăresc pe OVI şi încearcă să-l înghită. În final, OVI ajunge într-un PETşte mare, dar este salvat de Mihai, prietenul său. Peripeţiile lui OVI este o cărticică gândită şi concepută de Administraţia Naţională „Apele Române”, în cadrul campaniei „Să păstrăm apele curate!”. Campania a câştigat finala festivalului internaţional Green Awards 2008, la categoria Best Green International Campaign. Povestioara a fost unul dintre cele mai apreciate produse de către membrii juriului Green Awards, pentru originalitate grafică şi idei îndrăzneţe. OVI ajunge la Grădiniţa Degeţica, din Cluj-Napoca, joi începând cu ora ora 09.30. Acţiunea face parte din campania „Săptămâna Mediului Tău”, desfăşurată sub patronajul Ministerului Mediului.
http://www.clon.ro/stiri/cluj/articol/reprezentantii-directiei-apelor-somes-tisa-spun-povesti-copiilor-de-gradinita-pentru-combaterea-poluarii-apelor/cn/news-20090603-05030230

De Ziua Mediului: Actiuni ale Apelor Romane in toata tara

Cinci tone de deşeuri, colectate de pe faleza plajei Modern
Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL) a organizat, ieri, o acţiune de ecologizare pe faleza din dreptul plajei Modern. Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul campaniei „Săptămîna Mediului Tău”, sub patronajul Ministerului Mediului, cu participarea a 50 de voluntari, angajaţi ai DADL şi turişti de pe plajă. Purtătorul de cuvînt al DADL, Cătălin Anton, a declarat că, la sfîrşitul săptămînii, în partea de nord a staţiunii Mamaia, în zona limitrofă plajei, va fi organizată o altă acţiune de ecologizare, la care vor participa elevi de la Liceu Agricol din comuna Castelu, tot în cadrul campaniei „Săptămîna Mediului Tău“. „Am reuşit în urma acţiunii desfăşurate pe faleza din dreptul plajei Modern să adunăm aproximativ cinci tone de deşeuri, pe care le-am transportat la groapa ecologică. Ne dorim ca, prin acţiunea de ecologizare, turiştii şi cetăţenii municipiului Constanţa să conştientizeze importanţa păstrării curăţeniei în zona spaţiilor verzi. Toţi cei care au participa la această acţiune au primit saci şi mănuşi“, a declarat Cătălin Anton. „Săptămîna Mediului Tău” însumează o serie de acţiuni demarate de Ministerul Mediului, cu ocazia Zilei Mediului, sărbătorită pe 5 iunie. Telegraf

Astazi, actiune de ecologizare pe paraul Almas
De V. ANDRIEŞ
Ceahlaul
Cu o zi înainte de Sărbătoarea Mondială a Mediului ( în cadrul campaniei ''Săptămîna mediului tău''), 12 angajaţi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamţ şi 25 de elevi de la Şcoala Generală nr. 2 din Piatra Neamţ participă la o acţiune de ecologizare a pîrîului Almaş, din comunele Dobreni şi Gîrcina. "Evenimentul nu este unic. El face parte dintr-o serie de acţiuni pe care Administraţia Naţională ''Apele Române'' le derulează simultan, pe 4 iunie, în toate bazinele hidrografice din ţară, cu ajutorul a 3.000 de voluntari. La noi, activitatea de curăţire a apelor pîrîului Almaş va începe la ora 10. Cei 12 lucrători din subordinea mea vor merge în comuna Dobreni să strîngă PET-urile şi deşeurile de pe malurile pîrîului Almaş. Apoi, la ora 12, va veni rîndul celor 25 de şcolari să se implice în igienizarea pîrîului Almaş, pe raza comunei Gîrcina. Acţiunea se va termina cu încărcarea sacilor şi transportarea lor la firma de salubrizare SC Brantner SA'', ne-a declarat Ion Păvăleanu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ.

La pescuit de PET-uri
Directia Apelor Somes-Tisa (DAST) a demarat un program de ecologizare a apelor din judetele Cluj, Maramures, Satu Mare, Bistrita-Nasaud si Salaj. Programul face parte din campania "Saptamina mediului tau", patronata de Ministerul Mediului. Primaria Gilau si scoala din localitate, implicate in program de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Cluj, a mobilizat 70 de voluntari care vor aduna deseurile de pe trei tronsoane de riu. Locul de intilnire al voluntarilor este la confluenta Somesului Mic cu Valea Capusului, la ora 9. De asemenea, alte actiuni de ecologizare vor vea loc in toate bazinele hidrografice de la nivelul Administratiei Nationale a Apelor Romane, la care vor lua parte peste 3.000 de voluntari. N. S.
http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/la_pescuit_de_pet_uri_65810.html

In perioada 1-5 iunie, Ministerul Mediului a organizat o serie de actiuni sub egida “Saptamana Mediului Tau”, culminand cu manifestarile de azi dedicate Zilei Mediului. Cu acest prilej, Directia Apelor Buzau - Ialomita, a participat in ziua de 4 iunie la actiuni de ecologizare a raului Buzau in zona municipiului Buzau, a acumularii Siriu si a raului Casoca.
La actiunea de ecologizare a raului Casoca a participat si Primaria Siriu si Scoala generala Siriu.
Toate pozele de mai sus sunt de la ecologizarea de la barajul Siriu.

Începe lupta anti-PET-uri pe Cinciş
Adevărul - Ada Ionescu 4 iunie
Zeci de militari, angajaţi ai Direcţiei Apelor Mureş şi copii din Hunedoara încep astăzi o acţiune de ecologizare pe Lacul Cinciş. Igienizarea are loc pe malurile lacului, în timp ce alte trei râuri din judeţ Cristur, Valea Sârbi şi Galbena vor fi şi ele curăţate de gunoaie. La fiecare acţiune de acest gen, angajaţii Serviciului de Gospodărire a Apelor Hunedoara (SGA) au adunat cantităţi enorme de PET-uri şi ambalaje. Purtătorul de cuvânt al SGA Hunedoara, Aurica Lăsconi, afirmă că volumul de deşeuri aruncate la întâmplare este tot mai mare, de la un an la altul, iar acţiunea derulată în parteneriat cu copiii se înscrie în «Săptămâna mediului tău», care cuprinde acţiuni de sensibilizare a opiniei publice pentru păstrarea unui mediu curat.

Sa scapam lacurile capitalei de PET-uri si gunoaie!

O actiune de curatare a lacului Plumbuita incepe in aceasta dimineata, parte dintr-o campanie pentru ocrotirea mediului.
S-au mobilizat angajatii Administraţiei Naţionale „Apele Romane” si Primaria sectorului 2, dar orice voluntar este binevenit.
La aceasta actiune participa in jur de 100 de persoane, angajati ai Apelor Romane, studenti de la Facultatea Ecologica, dar si lucratori ai unor firme particulare.
Vor curata zona malurilor dar si luciul de apa, unde vor intra cu 5 barci. Pe lacul Plumbuita au mai fost odata in aprilie, cand au adunat 400 de metri cubi de deseuri. Se pare ca nu a fost suficient, sau mai bine zis se pare ca intr-o astfel de zona trebuie intervenit periodic.
Lacul se afla la marginea Capitalei si multi cetateni certati cu bunul simt il considera o groapa de gunoi.
„Problema datează de 30 de ani. Până nu vor mai arunca deşeurile din apă, mereu vom avea probleme cu acest lac. Ori cât de mult am face, el rămâne în continuare murdar”, şef formaţie Apele Române/ Pro TV

Ecologizare pe Plumbuita
Voluntarii care au ecologizat, vineri, lacul de acumulare Plumbuita de pe râul Colentina au colectat peste 160 metri cubi de deşeuri menajere (aproape 5 tone), iar din cuveta lacului au scos o cantitate mare de vegetaţie şi nămol, a anunţat Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). "Din informaţiile preliminare centralizate la această oră, au fost colectate în jur de 300 tone (peste 500 mc deşeuri menajere şi vegetaţie şi alte 150 de tone de material lemnos, haine, ustensile de uz casnic). Cele mai mari cantităţi de deşeuri au fost colectate în bazinele hidrografice Jiu şi Olt", ne-a informat Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt Apele Române.
Cei mai mulţi voluntari (aproape 2.000 de persoane) au participat la ecologizarea făcută în bazinul hidrografic Mureş.
Acţiunea de astăzi din Bucureşti se vrea o acţiune de conştientizare publică, principala problemă rămânănd lipsa canalizării, precum şi a punctelor de colectare a deşeurilor pe care primăria trebuie să le organizeze în acest loc. Aici este vorba de un fenomen social, fiind oameni care trăiesc, plătiţi de localnici să ridice deşeurile din faţa curţilor şi să le arunce în apă, transformând practic lacul într-o groapă de gunoi”, Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt/ / Radio Bucureşti, Radio România Actualităţi

Apele Române au ecologizat Plumbuita
Ecologizarea a strâns încă de dimineaţă voluntarii la lacul Plumbuita. „Principala problemă rămâne lipsa canalizării, întrucât apele uzate evacuate de la locuinţele limitrofe se scurg, prin rigolele stradale, direct în lac. O altă problemă este lipsa contractelor de salubrizare, astfel încât localnicii aruncă deşeurile direct în apă transformând Lacul Plumbuita într-o groapă de gunoi:”, Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt A.N. Apele Române.
Înca de luni, Apele Române au început acţiunea de ecologizare a lacului, urmând ca ea să continue şi luni. Tonele de gunoaie au fost ridicate de SC Supercom SA/National TV, N24

Bucureşti: Mare curăţenie mare pe Lacul Plumbuita

De Ziua Mondială a Mediului, Lacul Plumbuita a fost luat cu asalt de echipe şi utilaje de curăţire, într-o mobilizare de forţe intitulată “acţiune de ecologizare”, organizată de Primăria sectorului 2, Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), Ministerul Mediului.

Escavatoare, bărci, maşini ale firmei de salubrizare Supercom, o mulţime de gunoieri cu tomberoane, dar şi studenţi voluntari de la Facultatea de Ecologie a Universităţii Bucureşti au adunat gunoiul de pe maluri şi din apă.
Un adevărat “hei rup”
Marea curăţenie începută în zori la ora 6.00 şi desfăşurată pe parcursul întregii zile, până la ora 22.00, nu schimbă prea mult lucrurile.
Apele menajere vor continua să infesteze lacul şi malurile, atâta timp cât primăria nu se hotărăşte să introducă canalizare în zona.
De asemenea, absenţa containerelor pentru colectarea deşeurilor din gospodării, transformă fundul lacului într-un depozit de reziduuri.
“Păcat de locul ăsta care este atâta de frumos, de la natură, că este lăsat în mizerie”, a spus Dumitru Rădulescu, un localnic de 82 de ani, de pe strada Ricinului. “Toate apele menajere, pline de murdării şi detergenţi, se scurg prin şanţuri şi băltesc pe mal, până ajung în lac. Mie îmi intră mizeria în curte”, s-a plâns bătrânul

Ecologizare: Lacul Morii, ultima linie de aparare a Bucurestiului impotriva inundatiilor

Administratia Nationala Apele Romane a organizat joi si vineri doua actiuni de ecologizare, la Lacul Morii si la acumularea Plumbuita, in cadrul "Saptamanii Mediului Tau", serie de evenimente derulate sub patronajul Ministerului Mediului. Actiunile de ecologizare au debutat la Lacul Morii, startul fiind dat chiar de ministrul mediului, Nicolae Nemirschi.

In cazul Lacului Morii, ecologizarea s-a derulat pe maluri si pe taluz, acest lucru fiind precizat de la inceput, fiind zonele care sunt cele mai insalubre. Curatarea luciului de apa se realizeaza constant cu ajutorul unei barci, dar atata timp cat este asigurata curatenia malurilor si a taluzului, curatarea apei devine una mult mai lesnicioasa. Prin aceasta actiune, chiar daca acest mesaj inca nu a fost inteles si nici auzit suficient, ANAR a dorit sa arate grija pe care o acorda intertinerii acumularilor, Lacul Morii fiind un lac de acumulare care are ca principala functionalitate apararea impotriva inundatiilor fiind ultima linie de apararare a Bucurestiului impotriva inundatiilor. Efortul financiar lunar pe care il suporta din surse proprii ANAR este de 80.000 lei, din care 25% sunt costurile de paza si salubrizare. Pentru a demonstra rolul colosal pe care il are aceasta acumulare pentru apararea impotriva inundatiilor, putem vorbi de un volum de atenuare a viiturilor de 4,71 milioane metri cubi din volumul total de 19, 4 milioane metri cubi. Totodata, acumularea Lacului Morii are rol in regularizarea debitelor de umplere si primenire a celor 11 biefuri. In acelasi timp, acumularea Lacului Morii are rol de decantor prin limpezirea debitelor de apa ce sunt deversate in aval. Prin intermediul acestei acumulari sunt asigurate debitele pentru spalarea hidraulica periodica cu 20-30 mc/s a casetelor colectoare de ape uzate. Pentru a intelege mai mult efectele pe care le are aceasta acumulare, in zilele calduroase de vara, se evapora in aer circa 25.000 mc de apa in 24 de ore.

In ceea ce priveste acumularea Plumbuita, prin această acţiune, ANAR a dorit să încurajeze edilii de sector să instaleze containere pentru colectarea deşeurilor, să racordeze cartierele riverane la reţeaua de canalizare, precum şi să convingă cetăţenii să contracteze firme de salubrizare, pentru ridicarea deşeurilor.
În prezent, apele uzate sunt dirijate prin rigolele stradale în lac, au mai precizat reprezentanţii ANAR.
Activitatea de exploatare a potenţialului piscicol şi de agrement de pe lacul Plumbuita este administrată de SC Manor Center SRL Bucureşti, care, conform autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de ANAR, are obligaţia de a asigura curăţenia şi igienizarea zonelor în care se practică pescuitul sportiv, precum şi igienizarea lacului pe toată suprafaţa acestuia, inclusiv a zonei de protecţie pe o distanţă de 10 metri de la mal.
În aprilie, la cea mai recentă acţiune de salubrizare realizată de ANAR şi primărie, au fost colectate din lac şi de pe suprafaa acestuia circa 350 metri cubi de deşeuri, iar cu sprijinul SC Manor Center SRL au fost strânse, colectat, de pe luciul apei, circa 50 de metri cubi de corpuri plutitoare.
Acţiunea face parte dintr-o serie de alte iniţiative similare pe care ANAR le derulează simultan în toate bazinele hidrografice, cu peste 3.000 de voluntari, pe râurile Târgului, Vedea, Argeş, Olt, Jiu, Teleorman, Olăneşti, Tismana, Buzău, Doftana, Crişul Alb, Crişul Negru, Barcău, Timiş, Bârzava, Canalul Bega, Golful Cernei, Suceava, Bistriţa, Trotuş, Râmnicu Sărat, Milcov, Someşul Mic, Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Arieş, Iara; la acumulările Lacul Morii, Goleşti, Văcăreşti, Frumoasa, Rusciori, Ilfoveni şi Adunaţi, Ialomiţa, Pucioasa, Siriu, Ciurbeşti, Surduc, Poiana Uzului, Călineşti Oaş, Firiza, Ighiş, Zetea, Beizd, Mihoieşti, Cinciş, la digurile de apărare, faleza din Constanţa, precum şi în zonele de protecţie ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.
Lacul Morii, pe care ANAR a derulat, joi, o altă acţiune de ecologizare, are rol de apărare împotriva inundaţiilor, cu un volum de atenuare a viiturilor de 4,71 milioane de metri cubi din volumul total al lacului de 19,4 milioane metri cubi, reprezentând ultima linie de apărare a Capitalei, precum şi de regularizare a debitelor de umplere şi primenire a celor 11 biefuri din Bucureşti.
În plus, acumularea serveşte ca decantor prin limpezirea debitelor de apă ce sunt deversate în aval de baraj şi asigură debitele pentru spălarea hidraulică periodică cu 20 -30 metri cubi/secundă a casetelor de colectoare de apa uzata. / NEWSIN

La actiunea de ecologizare de la Lacul Morii, au participat 50 de elevi de la Colegiul Tehnic Petru Maior, carora le multumim din suflet (cei din imagine). De la noi, au primit diplome de participare si sepcute cu sigla ANAR. Pana in prezent, s-au colectat 500 mc si 150 tone de deseuri menajere, peturi materiale lemnoase, haine etc. din toate bazinele hidrografice.

Le multumim tuturor voluntarilor care au participat la actiunile de ecologizare !

Canicula din 2009: peste 35 de grade, secetă pe câmp şi în buzunare

Lipsa de umiditate va afecta Dobrogea, sud-vestul Transilvaniei, Oltenia, Moldova, Banat şi Crişana
Pomicultura este deja afectată în mare parte, însă din cauza temperaturilor scăzute din aprilie

Meteorologii atrag atenţia că vara anului 2009 va fi una secetoasă şi caniculară. „Temperaturile maxime ale lunilor iunie şi iulie pot depăşi 35 de grade Celsius, mai ales în sudul ţării. Nopţile vor fi tropicale, astfel că temperaturile minime vor fi de 20 de grade”, a anunţat Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Generale de Meteorologie. „Deşi suntem abia la jumătatea lunii mai, temperatura la umbră urcă până la 30 de grade. Este o vreme extrem de caldă pentru această perioadă a anului”, a spus Sandu. De asemenea, reprezentanţii Administraţiei Generale de Meteorologie spun că la sfârşitul acestei săptămâni mercurul din termometru va urca până la 33 de grade la umbră. Specialiştii completează că de vină pentru temperatura din ce în ce mai ridicată este încălzirea globală. Deşi luna mai înregistrează temperaturi neobişnuit de ridicate pentru această perioadă, maxima înregistrată a fost, în anul 1950, de 40,3 grade Celsius.






Consumul de apă ar putea fi redus cu 15 la sută

Temperaturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor afectează rezervele de apă ale României. Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) estimează că, în scenariul cel mai pesimist, se va pune în aplicare „Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare”. Acesta presupune o reducere graduală a consumului de apă, dar nu cu mai mult de 15 la sută faţă de normal. În acest posibil scenariu, apa va fi asigurată prioritar pentru populaţie, industrie şi agricultură, piscicultura şi agrementul urmând a fi lăsate la urmă. „Până în acest moment, rezervele de apă sunt suficiente şi nu se impune nicio măsură de restricţionare a apei”, a completat directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Petre Stanciu. Reprezentanţii ANAR spun că, în prezent, există o rezervă suficientă de apă în lacurile de acumulare. Astfel, în principalele 36 de lacuri de acumulare există un volum total de 2,84 miliarde de metri cubi de apă, care asigură satisfacerea tuturor folosinţelor de apă. Mai mult, ANAR mai precizează că, în prezent, există apă suficientă pentru a asigura necesarul pentru irigaţii.
Pomicultura şi viticultura, afectate în mare parte
Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Siseşti” au spus că până în prezent culturile de grâu şi porumb nu au fost afectate, deoarece iarna trecută a fost una blândă, iar temperaturile scăzute nu au distrus culturile. Adevărata problemă a acestor tipuri de culturi începe de acum, în condiţiile în care rezerva de apă este în continuă scădere. Potrivit unui scenariu, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă, culturile de grâu şi porumb vor avea de suferit din cauza lipsei de umiditate, mai ales în Dobrogea, sud-vestul Transilvaniei, Oltenia, Moldova, Banat şi Crişana.
Pomicultura a fost afectată în mare parte, încă de la apariţia florilor, din cauza temperaturilor scăzute din luna aprilie. Astfel, 90 la sută din culturile de măr şi 50 la sută din culturile de păr şi cais sunt distruse. Specialiştii atrag atenţia şi asupra faptului că lipsa umidităţii a dus la apariţia diverselor insecte dăunătoare culturii, precum ploşniţele şi Lema melanopa, cunoscut sub denumirea de gândac bălos.
Info plus:
Recolte compromise: 80% la porumb, 60% la grâu
În cazul în care prognozele meteorologice se vor adeveri, recoltele agricole din acest an vor fi lovite în plin, consideră specialiştii în domeniu. “După lovitura din primăvară, când nu s-au mai acordat subvenţiile pentru îngrăşăminte, seceta va pune la pământ agricultura românească. Vor fi pierderi atât la culturile semănate în toamnă, cât şi la cele de primăvară”, a declarat pentru Gândul Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Sindicale Agrostar. Potrivit estimărilor liderului sindical, vor exista pierderi de 70-80% la producţia de porumb şi floarea-soarelui şi de 50-60% la grâu şi orz. (A.B.)
Nu merge agricultura – creşte inflaţia, se scumpeşte creditarea
Când plouă, agricultura înviorează întreaga economie, când nu plouă – seceta afectează negativ şi celelalte sectoare de activitate. Impactul dependenţei de condiţiile climatice este accentuat de faptul că în agricultura românească nu s-au făcut, în ultimii 20 de ani, reforme structurale, astfel încât ea a rămas dominată de “culturile săracului”: grâu şi porumb. Rămânerea în urmă a agriculturii a devenit o grea povară pentru România, care este nevoită să importe de 3-4 ori mai mult decât exportă produse agroalimentare. Dacă, aşa cum se estimează, în 2009 vom avea un an agricol prost, inflaţia, care şi aşa se încăpăţânează să nu coboare, va creşte şi mai mult. Ca urmare, dobânzile vor rămâne şi ele sus, iar creditele bancare de care se roagă politicienii noştri acum nu vor putea iriga economia în ansamblu, care este dinaintea agriculturii “în secetă”.

Articol aparut in Gandul, 22 mai


Ţara secetei: rezervele de apă ale României, la jumătate fata de media europeană
Ziua Mondială a Apei, celebrată în 22 martie, ne aduce aminte că această resursă va deveni din ce în ce mai rară. Fiecare ţară încearcă să-şi satisfacă cerinţele de apă din resursele existente limitate, iar unii prevăd un viitor plin de conflicte. În ultimii 60 de ani, s-au raportat 37 cazuri de violenţă între state din cauza apei şi s-au încheiat peste 200 de acorduri internaţionale privind apa. Koichiro Matsuura, Directorul General al UNESCO îndeamnă toate naţiunile la cooperare şi colaborare pentru importanţa înţelegerii şi soluţionării problemei apelor transfrontaliere. Prăbuşirea producţiei industriale şi a irigaţiilor a redus dramatic nevoia de apă în România. Conform datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în 1990, se înregistra o cerinţă de apă de 20,4 mld mc, cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 20 de ani. Începând cu anul 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990. Din consumul total de apă, cea mai mare pondere o reprezintă cerinţa pentru industrie (69,1%), urmată de agricultură (16,3%) şi populaţie (14,6%). Resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. Raportat la populaţia actuală a ţării, România dispune de o resursă specifică de apă, utilizabilă în regim natural de cca. 1870 mc/locuitor pe an, luând în consideraţie numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări, media pentru Europa fiind de 4000 mc/loc.Fluviul Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa, cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 miliarde mc/an, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă. Caracterul său internaţional este dat de partajarea resursei de apă cu ţările vecine, Serbia şi Bulgaria şi din acest motiv se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre în secţiunea Baziaş se iau în calculul resursei naţionale de apă.



Articol aparut in Gardianul, 21 mai 2009






VOM TRĂI CA ÎN DEŞERT: Seacă România!
Uscăciunea şi temperaturile ridicate au pus pe jar sudul României. Meteorologii anunţă că nici în luna iunie şi nici în cele următoare nu sunt condiţii ca ploile salvatoare să apară. Deja un milion de hectare de culturi agricole sunt compromise din cauza lipsei de precipitaţii şi a caniculei, indică o analiză a Ministerului Agriculturii. Fenomenul din prezent nu este unul izolat, în timp
. De mai mulţi ani, jumătate din suprafaţa arabilă a României este periodic atinsă de secetă. Practic, din cele 14,7 milioane de hectare de teren agricol - din care 9,4 milioane reprezintă teren arabil - nu mai puţin de 7 milioane hectare sunt afectate de lipsa apei pe perioade lungi de timp, arată datele Agenţiei Naţionale de Meteorologie.
În 20 de ani vom avea deşert Agenţia Europeană de Mediu a făcut public un raport din care reiese că, în următorii ani, se vor înregistra importante creşteri de temperatură în sudul şi estul continentului. Seceta va fi resimţită în toate anotimpurile printr-o încălzire cu 5-7 grade Celsius şi o continuă scădere a precipitaţiilor, cu 20-40%. „Cele mai afectate regiuni din România vor fi Dobrogea, Oltenia, sudul Mun teniei şi Banatul. În lipsa unor măsuri urgente, este posibil să asistăm la deşertificarea părţii de sud a ţării, în special în judeţul Dolj şi în Dobrogea. Alături de Spania, Italia şi Grecia, România se află printre primele care vor fi afectate de aceste schimbări, care vor fi vizibile încă din anii 2020-2030. Modificarea condiţiilor climatice va influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura în toate palierele vieţii economico-sociale din România”, atrage atenţia raportul.
PROGNOZĂ
Se anunţă două luni de foc Ploile din aceste zile aduc o linişte temporară. Estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie sunt îngrijorătoare. În iunie, cu excepţia unor zone restrânse din nord-vestul şi sudul ţării, vom avea parte de cantităţi de apă în general mai mici decât cele normale. Seceta va fi întreruptă pe alocuri de averse însoţite de fenomene electrice, de vânt cu aspect de vijelie şi grindină. Iulie va continua în aceeaşi notă ca şi iunie, cu valori termice mai mari decât ar fi normal în majoritatea regiunilor. Zilele caniculare vor aduce maxime de peste 35 de grade C şi de nopţi tropicale. Şi în această lună, perioadele foarte calde vor fi urmate de instabilitate atmosferică accentuată - averse, descărcări electrice, vijelii şi grindină. Deficitul de precipitaţii va continua în cea mai mare parte a ţării. Nici august nu va fi mult diferit. Cantităţile de precipitatii vor fi mici, seceta urmând să continue pe o arii extinse, în ţară. Temperaturile vor fi apropiate de cele ale lunii precedente, iar în zilele cele mai călduroase se vor atinge cu uşurinţă 33 °C. La Buzău, apa vine cu cisterna
NEPUTINŢĂ Autorităţile din teritoriu dau sistemele de irigaţii pe cisternele cu apă Din Băileşti până în sudul Dobrogei, la Limanu, din Satu-Mare şi până în Ianca de Dolj, lipsa apei crapă solul, lăsând ca nisipurile să ia în primire definitiv mii de hectare de sol arabil, anual. Regiunea cea mai afectată de deşertificare se află în sudul judeţului, fiind cu prinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Zona măsoară 104.600 hectare, conform datelor de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova. Specialiştii în protecţia mediului spun că fenomenul persistă şi că aridizarea nu poate fi oprită doar pentru că într-o vară se înregistrează temperaturi cu câteva grade mai mici. Statisticile arată că, în ultimii 38 de ani, suprafaţa ocupată de păduri s-a înjumătăţit, ajungând la 7% din întreaga întindere a Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 29-31%, iar în Europa - 37%. Scoţienii ne dau lecţii „Faţă de acum zece ani, este jale. Avem mari probleme”, spune Paul Mitroi, viceprimarul localităţii care ni l-a dat pe nea Mărin. Inspectorul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pe zona Băileşti, Ionel Muşuroi, explică şi de ce: „Nu ar fi o problemă irigatul, cât faptul că nu poate fi făcut la modul organizat. Suprafeţele potenţial irigabile sunt «fărâmiţate», acest lucru este mai greu”. Mulţi dintre proprietari nu văd potenţialul investiţiei în irigare, mai ales că deţin suprafeţe de maximum 2-3 ha. Dacă dau două-trei ploi în primăvară, grâul se face şi ei sunt mulţumiţi”. Ionel Muşuroi atrage atenţia că subvenţiile pentru irigaţii se pot ridica şi la 60% din costuri, dar beneficiile sunt cel puţin duble. În Băileşti trăieşte un scoţian care se ocupă de agricultură, realizând producţii- record. Graham îl cheamă. „Recoltează şi câte 8.000 de tone de grâu la hectar, dar irigă. În timp ce ceilalţi dacă scot 3.000-4.000 de tone. Dar se mulţumesc cu puţin, de la an la an, şi irigarea la scară largă nu se poate realiza”, precizează reprezentantul ANIF. Judeţul Buzău este o altă regiune cu probleme. „La noi a plouat puţin şi des până acum. Dacă pentru culturi nu ne putem plânge deocamdată, o foarte mare problemă o reprezintă nivelul apei din fântâni, care tot scade. Deja în zona Valea Oancei suntem nevoiţi să ducem apă cu cisterna locuitorilor de acolo”, precizează primarul comunei Oancea, Victor Chiriloae.

DECLARAŢIE "În planurile de secetă, s-au calculat pragurile de avertizare astfel încât să satisfacă, în primul rând, cerinţa pentru populaţie, agricultură, industrie." - Vasile Pintilie, director general al Administratiei Naţionale Apele Române

Irigaţiile masive, singura soluţie Deşi se anunţă un sezon estival foarte fierbinte, locuitorii Dobrogei nu au multe motive de bucurie. „Pe o rază de 30 de kilometri în jurul comunei Limanu, nu funcţionează niciun sistem de irigaţii. Noroc că oamenii de la noi şi-au făcut puţuri de adâncime, că altfel am fi avut mari probleme în această vară”, explică primarul din Limanu, Nicolae Iustin Urdea. Şi în localitatea dobrogeană există aceeaşi problemă ca şi în Băileşti, cea a fărâmiţării teritoriului irigabil. Nicolae Urdea vede o rezolvare, totuşi. „Dacă primăria ar primi fonduri prin care să reabiliteze sistemul de irigaţii, cu ajutorul unei firme specializate, ar putea apoi vinde apa la beneficiari. În acest fel ar vedea şi oamenii că este mai rentabil să irigi masiv, decât să te bazezi doar pe ploaie sau pe apa din fântână”, indică primarul din Limanu. Nu doar sudul este în pericol Zeci de mii de hectare de terenuri agricole din judeţul Satu-Mare riscă să fie grav afectate de secetă, chiar şi în condiţiile în care au căzut ceva precipitaţii în aceste zile, în zonă. Oficiali din cadrul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Satu-Mare au declarat că cele mai afectate culturi sunt cele de rapiţă, grâu, orz şi porumb. În total, în judeţ sunt 227.000 de hectare de teren arabil, din care 37.000 de hectare de grâu, 29.000 de floarea-soarelui, 3.140 de sfeclă, 3.000 de orz, 1.200 de căpşuni etc. Specialiştii încă nu pot să estimeze valoarea pagubelor provocate de secetă, dar susţin că recoltele de anul acesta vor fi mai mici. O societate din Carei a anunţat deja că aproximativ 100 de hectare de orz au fost compromise, pe terenul respectiv fiind semănat ulterior porumb.
ORIENTARE Plantaţiile exotice, efect al încălzirii globale Creşterea temperaturilor medii anuale a creat condiţii pentru dezvoltarea culturilor cu specific îndeosebi mediteranean. Astfel, în judeţul Mehedinţi, la Şvinţa, încă de aproape zece ani există plantaţii de smochini pe mai bine de zece hectare. Şi în localitatea prahoveană Gura Vadului, în fiecare primăvară înfloresc migdalii şi smochinii, în timp ce pe străzile Timişoarei şi în mai multe localităţi din Banat măslinii au devenit ceva obişnuit. Tot în Timiş au luat amploare şi plantaţiile de muştar, în timp ce în comuna constănţeană Ostrov se produc anual câte 4 tone de kiwi, de 14 ani încoace./ Evenimentul Zilei

Articol aparut in Evenimentul Zilei, 31 mai 2009

Dambovita "ucisa" de evacuarea apelor uzate

Conform raportului de monitoring realizat de Administraţia Naţională “Apele Române”, pentru anul 2008, volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucureşti şi localităţile limitrofe este de 354,3 mil mc/an, reprezentând toate apele uzate evacuate direct în Dâmboviţa, după trecerea printr-o treaptă mecanică, ceea ce are un impact puternic asupra calităţii apei râurilor Dâmboviţa şi Argeş, tronsoanele de râu afectate fiind ape puternic degradate. Astfel, conform datelor de monitoring, pentru anul 2008, apele uzate continuă să fie încărcate cu nutrienţi (reflectate în valorile ridicate ale azotului – media anuală 27,037 mg/l- şi fosforului total – în medie 3,99 mg/l), parametri care susţin necesitatea epurării avansate a apelor uzate. Volumul maxim de ape uzate deversat este de circa 18 mc/sec. După realizarea liniei I de epurare a apei va fi epurat un volum maxim de 10 mc/s urmând ca, după realizarea liniei a II-a, să fie epurat debitul maxim de 18 mc/s.

Directivele UE din domeniul gospodăririi apelor impun, în special marilor oraşe, crearea unor staţii de epurare cu treaptă terţiară, în vederea atingerii stării bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate. În prezent, nu putem vorbi de existenţa vreunei staţii de epurare, cu treaptă terţiară, capabilă să trateze apele uzate, de conţinutul de nutrienţi, respectiv fosfor total şi azot total.

Din cele 2605 aglomerări identificate în România, conform Planului de implementare al Directivei, 505 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare şi doar 18 dintre ele sunt conforme cu cerinţele Directivei 91/271/EEC. Din cele 390 aglomerări care sunt deservite de 337 staţii de epurare, numai 14 staţii de epurare fiind conforme cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC), pentru treapta secundară de epurare. Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Seciuesc, Carei, staţii de epurare care sunt proiectate să fie finalizate până la sfârşitul anului 2009. Nu avem însă staţii de epurare conforme la aglomerările mari, cu mai mult de 10.000 de locuitori echivalenţi, acestea derulând în prezent o serie de proiecte, cu linie de finanţare. 2010 este primul termen-ţintă la care România trebuie să raporteze progresele referitoare la implementarea Directivei. Astfel, până la sfârşitul lui 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea locuitorilor la acestea. Până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, trebuie finalizată linia I, urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II de epurare.

Gradul de racordare la reţele de canalizare a fost în anul 2008 de cca. 49,46%, iar pentru staţii de epurare de 42,18 %. Conform obligaţiilor asumate de România prin “Poziţia Comună a Uniunii Europene (CONF RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22 Mediu – Calitatea apei”, gradele de racordare ţintă (primul raport) sunt atingerea până în decembrie 2010 a 60,8% grad de racordare a locuitorilor echivalenţi la reţele de canalizare şi respectiv de 50,5% grad de racordare a locuitorilor echivalenţi la staţii de epurare.

INFORMARE DE PRESA ANAR

Statia de epurare Glina nu filtreaza apele uzate ale Capitalei
Administratia Nationala «Apele Române» (ANAR) sustine ca sectoarele din râurile Dâmbovita si Arges, în care ajung apele uzate din Bucuresti, sunt puternic degradate. Modernizarea statiei de epurare Glina intarzie. Primaria Capitalei sustine ca Mediul gestioneaza lucrarile, iar ministerul demonstreaza contrariul.
“Conform raportului de monitoring realizat de Administratia Nationala «Apele Române» pentru anul 2008, volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe este de 354,3 milioane de metri cubi pe an, reprezentând toate apele uzate evacuate direct în Dâmbovita, dupa trecerea printr-o treapta mecanica, ceea ce are un impact puternic asupra calitatii apei râurilor Dâmbovita si Arges, tronsoanele de râu afectate fiind ape puternic degradate”, se arata într-un comunicat al ANAR. Aceasta situatie are drept cauza intarzierea lucrarilor de la statiile de epurare, lucrari care trebuie finalizate in conformitate cu standardele tehnice impuse de Uniunea Europeana. Biroul de presa al Primariei Generale a municipiului Bucuresti ne-a precizat ca “planul operational sectorial este conceput si realizat de catre Ministerul Mediului si ca in PGB exista o unitate de implementare care nu poate trece peste etapele impuse de Mediu”. Tot Biroul de presa ne-a informat ca banii pentru executarea acestor lucrari provin din fonduri europene. Surse din Ministerul Mediului sustin contrariul, mai exact faptul ca “toate dejectiile din raurile Dambovita si Arges intra prin statia de epurare de la Glina, statie care este gestionata, si tehnic, si cu fonduri, de catre primarie. Ministerul Mediului doar asista”, ne-a declarat un inalt functionar care a dorit sa-si protejeze anonimatul. Asadar, directivele europene în domeniul apelor impun, în special marilor orase, crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, în vederea atingerii starii bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate. “Pâna la sfârsitul anului 2009, în Bucuresti trebuie finalizata linia I, urmând ca pâna în 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia II de epurare”, anunta ANAR.
Continut ingrijorator de azot si fosfor
Volumul maxim de ape uzate deversate în Bucuresti este de 18 metri cubi pe secunda. Dupa realizarea liniei I de epurare ar putea fi curatat un volum maxim de 10 metri cubi pe secunda, urmând ca, dupa realizarea liniei a II-a, sa fie epurat debitul maxim de 18 metri cubi pe secunda.Conform datelor monitorizarii ANAR, si în 2008 apele uzate continua sa fie încarcate cu nutrienti, valorile “ridicate” ale azotului - în medie anuala de 27,037 miligrame pe litru - si fosforului - 3,99 miligrame pe litru, “sustinând necesitatea epurarii avansate a apelor uzate”. Din cele 2.605 orase din România, doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din acestea, doar 18 sunt conforme cu cerintele directivei europene în domeniu. Gradul de racordare la retele de canalizare a fost, în anul 2008, de 49,46 la suta. România si-a asumat fata de UE obiectivul ca, pâna la finele anului 2010, 60,8 din locuitorii de la orase sa fie racordati la canalizare, Din acelasi numar total de orase, doar 390 sunt deservite de 337 statii de epurare, dintre care doar 14 sunt conforme cu cerintele europene, având treapta secundara de epurare. Orasele mari nu au însa statii de epurare a apelor conforme cu cerintele europene. Anul 2010 este, potrivit ANAR, primul termen-tinta la care România trebuie sa raporteze progresele referitoare la implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate. Potrivit ANAR, pâna la sfârsitul lui 2010, “o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori, între care Bucuresti, Cluj, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare, Carei, Constanta, Galati, Târgu Mures, Ploiesti sau Timisoara, trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si, implicit, racordarea locuitorilor la acestea”. “În prezent nu putem vorbi de existenta vreunei statii de epurare cu treapta tertiara capabila sa trateze apele uzate de continutul de nutrienti, respectiv fosfor total si azot total”, sustine ANAR.

Articol aparut in Gardianul, 8 aprilie 2009

Informare de presa ANAR acum un an:

Schimbările climatice afectează râurile României
24/03/2008 de Alexandru Nastase
RISC MAXIM. Inundaţiile catastrofale din 2005 şi 2006 sunt doar un semn a ceea ce ne-ar putea aştepta din cauza încălzirii globale

ATENŢIONARE ● Autorităţile trag un semnal de alarmă
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai vizibile în anii următori.

Schimbările climatice rapide din mediul înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico-sociale.

MONITORIZĂRI. Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice: în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii (temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi Bucureşti 42,4ºC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.

RECOMANDĂRI. Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România: stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.

Concept de amenajare a apelor
Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că "apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare". Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic.
Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi faună./Jurnalul naţional, 24 martie

Articol aparut in Jurnalul National, 24 martie 2009

420 de depozite necontrolate a deşeurilor au fost desfiinţate, în februarie
Bucureşti, 20 mar /Rompres/- Un număr de 420 puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor, din apropierea cursurilor de apă, totalizând un volum de 2.485 metri cubi de deşeuri de tip menajer, 1.100 metri cubi deşeuri de construcţii şi 8.360 metri cubi de rumeguş şi material lemnos, au fost desfiinţate de inspectorii Autorităţii Naţionale Apele Române (ANAR), în luna februarie, informează un comunicat al (ANAR).
Majoritatea depozitelor de rumeguş au fost localizate în bazinul Siretului, unde se desfăşoară activităţi de prelucrare a lemnului.
În această perioadă, a fost colectată şi transportată la rampele de gunoi o cantitate de 65 mc de gunoi menajer, 3.400 kg PET-uri, 30 kg cauciucuri, 11 mc rumeguş şi material lemnos şi opt mc deşeuri de construcţii. În acelaşi timp, au fost defrişaţi 7.800 mp vegetaţie din albie.
Conform datelor ANAR, în 2007 a fost înregistrat un număr de 82 poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, opt cu produse de origine anorganică şi zece poluări de altă natură.
Poluările accidentale s-au produs fie din cauza neglijenţei unor operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, fie din cauza faptului că unii operatori economici nu au retehnologizat unităţile industriale (66 la sută), din cauza conductelor de transport a produselor petroliere sparte în urma furturilor de combustibil sau uzurii acestora (12 la sută).
Fenomenele meteorologice periculoase (ploi torenţiale, alunecări de teren) au contribuit în mică măsură la poluarea apelor râurilor (2 poluări).
Din totalul poluărilor din anul 2007, 20 la sută provin din surse neidentificate, 12 la sută s-au produs pe fluviul Dunărea, iar opt la sută au dus la mortalitate piscicolă.ROMPRES/(AS)Redactori: /sin/nik ID: 568146 Data: 2008-03-20 12:27:42 Slug: economic-MMDD-deşeuri

Seceta şi consumul excesiv de apă în Europa

De la terenurile de golf la cărţi, de la uleiul de măsline până la vaccinuri, toate produsele şi serviciile pe care le utilizăm, împreună cu multe dintre activităţile noastre zilnice, necesită o resursă vitală: apa. Un nou raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) confirmă faptul că în multe părţi ale Europei consumul de apă nu este durabil şi recomandă o nouă abordare în ceea ce priveşte gestionarea resurselor de apă.
Raportul AEM intitulat "Water resources across Europe – confronting water scarcity and droughten" (Resursele de apă pe teritoriul Europei – lupta cu deficitul de apă şi seceta) subliniază faptul că, în timp ce sudul Europei continuă să se confrunte cu cele mai mari probleme legate de deficitul de apă, stresul hidric începe să se simtă tot mai mult şi în părţile nordice. De asemenea, schimbările climatice vor provoca agravarea şi creşterea frecvenţei secetelor în viitor, accentuând stresul hidric, în special în lunile de vară. „În ceea ce priveşte apa, consumăm mai mult decât ne putem permite. Soluţia pe termen scurt în ceea ce priveşte deficitul de apă a fost captarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de apă din rezervele noastre de suprafaţă şi subterane. Supraexploatarea nu este durabilă. Aceasta are un impact foarte grav asupra calităţii şi cantităţii resurselor rămase de apă, precum şi asupra ecosistemelor care depind de acestea”, a declarat prof. Jacqueline McGlade, director executiv al AEM.
Trebuie să reducem cererea, să minimizăm cantitatea de apă captată şi să creştem eficienţa utilizării acesteia”.

Principalele concluzii şi recomandări

Pentru a schimba modul de gestionare a resurselor de apa prin concentrarea asupra

diminuării cererii in loc de creşterea furnizării, este necesară adoptarea unor politici şi practici diferite:

• În toate sectoarele, inclusiv în agricultură, apa trebuie să fie tarifată în funcţie de volumul consumat.Guvernele trebuie să pună în aplicare la scară mai largă planuri de gestionare a secetelor şi să acorde o mai mare atenţie riscurilor mai degrabă decât gestionării crizelor .
• Culturile bioenergetice cu consum intensiv de apă trebuie evitate în zonele cu deficit de apă.
• O combinaţie între selectarea culturilor şi metodele de irigaţie poate îmbunătăţi în mod semnificativ eficienţa utilizării apei în agricultură, dacă este însoţită de

  

  programe de pregatire pentru agricultori. Fondurile naţionale şi cele comunitare , inclusiv politica agricolă comună a Uniunii Europene pot juca un rol important în promovarea cons umului eficient şi durabil de apă în agricul tură.
• Măsurile de sen sibilizare a publicului, precum eticheta ecologică, certificarea ecologică, programele educaţionale în şcoli, sunt esenţiale pentru obţinerea unui consum durabil de apă.
• Trebuie soluţionată problema pierderilor din sistemele publice de alimentare cu apă. In anumite părţi ale Europei, pierderea de apă din această cauză poate depăşi 40% din totalul de apă furnizată.

  

  

• Captarea ilegală de apă, de cele mai multe ori pentru exploataţiile agricole, este foarte răspândită în anumite zone ale Europei. Pentru soluţionarea acestei probleme, trebuie pusă în aplicare o monitorizare adecvată şi un sistem de amenzi sau penalităţi corespunzătoare.
• Autorităţile trebuie să creeze stimulente pentru utilizarea la scară mai largă a surselor alternative de apă, precum apa reziduală tratată, apa gri (apa menajeră) şi apa pluvială „recoltată”, pentru a contribui la reducerea stresului hidric.

Consumulul de apă în Europa

In ansamblul Europei, 44% din apa captată se utilizează pentru producţia de energie, 24% pentru agricultură, 21% pentru aprovizionarea cu apă a populaţiei şi 11% în industrie. Totuşi, în spatele acestor cifre se ascund diferenţe semnificative în ceea ce priveşte consumul de apă în diverse sectoare peteritoriul continentului. In sudul Europei, spre exemplu, agricultura reprezintă 60 % din totalul apei captate,procentul ajungând chiar şi la 80 % în anumite zone. In Europa, apele de suprafaţă, respectiv lacurile şi râurile, furnizează 81 % din totalul apei dulci captate şi reprezintăsursa predominantă de apă pentru industrie, energie şi agricultură. In schimb, alimentarea cu apă a populaţiei se bazează în principal pe apa subterană datorită calităţii în general mai bune a acesteia.

Aproape toată apa utilizată în producţia de energie se întoarce într-un corp de apă, în timp ce cu apa captată pentru agricultură nu se întâmplă acelaşi lucru. Desalinizarea a devenit o alternativă din ce în ce mai des folosită la sursele convenţionale de apă, în special în zonele Europei cu stres hidric accentuat. Cu toate acestea, la evaluarea impactului general al desalinizării asupra mediului, trebuie să se ia în considerare necesarul ridicat de energie al acestei metode, precum şi volumul de apa sărată rezultat.

Articol furnizat de Agentia Europeana de Mediu

Raportul Administraţiei Apelor: România are resurse de apă relativ sărace şi neuniform distribuite România are resurse de apă relativ sărace şi distribuite neuniform, însumând 140 miliarde metri cubi, ce reprezintă atât ape de suprafaţă, cât şi subterane, iar principala resursă sunt râurile interioare, a anunţat Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).

"Pe teritoriu sunt inventariate şi codificate 4.864 cursuri de apă, cu o lungime de circa 78.905 km. Raportat la populaţia actuală a ţării, România dispune de o resursă de apă, utilizabilă în regim natural de circa 1.870 mc/locuitor pe an, luând în consideraţie numai aportul râurilor interioare, situând ţara noastră în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări, media pentru Europa fiind de 4.000 mc/locuitori", se precizează într-un comunicat al ANAR.

Conform datelor Administraţiei "Apele Române", în anul 1990, se înregistra o cerinţă de apă de 20,4 miliarde mc, fiind cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 20 de ani. După 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990.
"Cerinţa de apă pentru 2009 a scăzut cu aproape un miliard mc faţă de anul 2008. Astfel, dacă în 2008 volumul de apă solicitat de agenţii economici se situa la valoarea de 9,44 miliarde mc, în 2009, cerinţa

de apă este de 8,50 miliarde mc, din care 1,82 miliarde mc pe primul trimestru. Din cerinţa totală de apă pentru anul 2009, cea mai mare pondere o reprezintă cerinţa de apă pentru industrie (69,1%), urmată de agricultură (16,3%) şi populaţie (14,6%)", se mai arată în comunicat.

ANAR a mai precizat că celebreaza Ziua Mondială a Apei, pentru a reaminti cetăţenilor importanţa pe care o are apa în existenţa, conservarea şi dezvoltarea tuturor organismelor vii.

De altfel,ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara recent că "gestionarea raţională şi adecvată a resurselor de apă a devenit şi mai importantă, mai ales, din cauza fenomenelor hidrologice extreme care s-au manifestat în multe regiuni din lume şi în ţara noastră. Este evident că,pentru a face faţă acestor provocări, trebuie să avem o schimbare de atitudine faţă de apă, prin conştientizarea populaţiei, precum şi prin implicarea şi creşterea rolului autorităţilor administraţiei publice locale în modul în care sunt utilizate resursele de apă".

Articol aparut in Adevarul, 21 martie 2009

Si portughezii il au pe OVI

„Peripeţiile lui OVI” este o cărticică gândită şi concepută de A.N. Apele Române, în cadrul campaniei de responsabilizare socială „Să păstrăm apele curate!”, campanie care a fost premiată, în acest an, în cadrul festivalului internaţional al campaniilor de mediu Green Awards, de la Londra, la categoria Best Green International Campaign.

Am fost incantata sa descopar faptul ca si alte tari au creat foarte multe povesti prin care incearca sa-i apropie pe copii de mediu. Si cum noi suntem cei care au incercat printr-o poveste haioasa sa-i apropiem, vreau sa va spun aici cum a inceput totul...Povestea spune ca un pestisor a ajuns accidental in ape poluate. Acolo a intalnit "petsti" si "medoze", specii noi create din obiceiurile proaste ale oamenilor, care sunt, evident, personaje negative in poveste.

Ele il urmaresc pe Ovi prin diverse ape poluate. Pestisorul ajunge intr-un pet mai mare si, cand un copil incearca sa ia petul sa-l duca la gunoi, il descopera pe OVI si ii salveaza viata.

Mi-am dorit foarte mult sa putem continua campania si imi doresc si acum la fel de mult. Chiar daca fondurile sunt extrem de limitate, vom incerca sa continuam campania fara costuri, apropiindu-ne de copii si apropiindu-i si pe ei de ceea ce inseamna lumea minunata a apelor. Prin urmare, m-am gandit, inspirata de ceea ce fac portughezii, sa cream povestea lui Ovi cu ajutorul copiilor. M-am gandit la un concurs de benzi desenate pe care copiii le pot face in timpul orelor de desen, sub forma de "pictura" cu creioane colorate sau acuarela.La inceputul lectiei, se va spune o poveste.Vom incepe cu OVI.
Dupa care, la fiecare alta lectie, vom incerca sa dam un alt final povesti sau sa facem alte povesti transpuse prin desen. In final, vom premia cele mai frumoase desene si le vom include intr-o carticica in care vor fi, numai din benzi desene, povesti despre mediu si apa, in care copiii isi vor transpune toata personalitatea lor.
De asemenea, poate fi o idee sa construim si dupa tehnica Origami diferite "animalute", asa cum le vad copiii, in lumea lor. Evident, ar fi foarte frumos daca am reusi ca toate aceste actiuni sa le derulam la nivel national.

„Peripeţiile lui OVI” a fost unul dintre cele mai apreciate produse de campanie de către membrii juriului Green Awards, pentru originalitate grafică şi idei îndrăzneţe.

Romania in viitor: inundatii, seceta, grija pentru apa

Duminică s-a încheiat la Istanbul Forumul Mondial al Apei, întâlnire consacrată uneia dintre cele mai mari probleme ale omenirii - resurse tot mai puţine de apă. Nu s-au luat hotărâri majore, dar proiectele româneşti s-au bucurat de apreciere.

La Forumul Apei de la Istanbul reprezentanţii comunităţilor care se confruntă cu lipsa acută de apă, au susţinut ca accesul la apă trebuie să fie un drept intrinsec, ca oricare dintre drepturile fundamentale ale omului.

România a fost reprezentată de directorul de la Apele Române, Vasile Pintilie. Potrivit Agerpres, el a prezentat si un plan de prevenire şi diminuare a efectelor inundaţiilor. China s-a arătat interesată de acest plan şi a cerut un schimb de experienţă.

Peste un miliard de oameni din lumea întreagă nu au acces la apă potabilă. Experţii ai ONU avertizează că în 20 de ani numărul lor se va tripla dacă guvernele lumii nu iau măsuri urgente.

Stire aparuta pe TVR 1, 22 martie 2009


Fenomenele extreme, de tipul inundatiilor, furtunilor si a secetei, se vor amplifica in urmatoarea pe rioa da in Romania, a anuntat ieri Administratia Nationala Apele Romane.

Din rezultatele preliminare ale proiectelor derulate de Apele Romane, prin Institutul National de Hidrologie, reiese ca, in tara noastra, se vor amplifica fenomenele extreme prin cres te rea debitelor lunare maxime primavara si scaderea valorilor in perioada de vara-toamna. Mai mult, avertizeaza specialistii, se vor reduce viiturile mixte (zapezi si ploi) de primavara si, din cauza variatiilor mari ale debitelor intr-un an, cursurile de apa mici si mijlocii vor avea caracter torential. Apele Romane deruleaza un pro gram de monitorizare constanta a raurilor pentru a asigura cerintele de apa pentru populatie, printr-o regularizare avansata a debitelor prin lacurile de acumulare.

Informatiile au fost facute publice in ziua in care, la Istanbul, a inceput cel de-al cincilea Forum Mondial al Apei, unde se va repune pe agenda internationala problema crizei apei pe Glob. Forumul din Tur cia are loc la o saptamana de la conferinta de la Copenhaga, Danemarca, unde cei peste 2.000 de cercetatori pre zenti au atentionat asupra schim barilor climatice 'ireversibile', ca ur ma re a incalzirii globale.

Articol din Evenimentul Zilei, 17 martie 2009